Mircea Fechet, despre salinitatea de pe Târnava: Vârful de concentraţii îl avem acum la Blaj, va ajunge la Alba Iulia

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertiza sâmbătă cu privire la salinitatea extrem de mare a apelor râului Târnava. ”Vârful de concentraţii îl avem acum la Blaj, în câteva ore va ajunge la Alba Iulia”, a spus ministrul, aflat la Praid. 

Târnava Mică are o lungime de 191 kilometri, care formează la Blaj, împreună cu Târnava Mare, râul Târnava, care este cel mai mare afluent al râului Mureș. Târnava și Mureș se unesc în apropiere de Mihalț (Alba).

Autoritățile din Alba erau în alertă încă de vineri și urmează să comunice care este situația.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat sâmbătă, la Praid, unde s-a aflat într-o vizită de lucru, că există în continuare îngrijorări legate de creşterea alarmantă a concentraţiilor de cloruri atât din cursurile de apă Corund şi Târnava Mică, cât şi din Târnava Mare şi Mureş, fiind notificate şi autorităţile din Ungaria despre această situaţie, transmite Agerpres.

„În continuare, suntem profund îngrijoraţi în legătură cu creşterea alarmantă a concentraţiilor de cloruri, atât în Corund, cât şi în Târnava Mică, în Târnava Mare şi în Mureş.

Ieri a fost notificată partea ungară pentru că aşteptăm ca impactul de mediu, impactul semnificativ să tranziteze graniţa românească la Nădlac.

Vârful de concentraţii îl avem acum la Blaj, în câteva ore va ajunge la Alba Iulia”, a spus Mircea Fechet, într-o declaraţie de presă.

UPDATE: Precizările autorităților din Alba cu privire la salinitatea din Târnava

Ca urmare a monitorizării continue a calității apei pe parcursul întregii săptămâni și a înregistrării în cursul zilei de astăzi a unor valori crescute de salinitate pe râurile Târnava Mică și Târnava Mare, Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba și Direcția pentru Agricultură Alba au transmis măsuri necesare a fi luate de fermierii aflați pe cursurile acestor râuri, respectiv interdicția utilizării apelor de suprafață de pe aceste râuri pentru adăparea animalelor și irigarea terenurilor agricole.

La momentul de față salinitatea pe cursul râului Tarnava Mică, loc. Petrisat înregistrează valori peste limitele normale, însemnând un nivel de alertă în ce privește utilizarea pentru uz animalier și pentru irigarea terenurilor agricole.

SGA Alba și SGA Mureș în cooperare cu responsabilii barajelor de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiesti, respectiv lacurilor de acumulare gestionate de Hidroelectrica au luat măsuri pentru diminuarea salinității pe râul Mureș.

Astfel, pentru asigurarea diluției și menținerea indicatorului cloruri în parametrii normali, se fac deversări controlate prin lacurile de acumulare Bezid, Zetea, Mihoiești și creșterea capacității de uzinare a barajelor de pe râul Sebeș și Cugir.

În continuare SGA Alba va monitoriza calitatea apei pe râurile din județ și în colaborare cu celelalte autorități competente vor analiza și vor comunica măsurile necesar a fi luate pentru gestionarea situației.

Având în vedere faptul că nu sunt prize de alimentare cu apă potabilă de pe cursurile râurilor Târnava Mică, Târnava Mare, respectiv Mureș, la nivelul județului Alba nu vor fi înregistrate probleme în alimentarea populației cu apă potabilă.

CJSU Alba reiterează angajamentul său ferm de a asigura siguranța, bunăstarea cetățenilor și de a proteja resursele naturale” a transmis Instituția Prefectului Alba.

La Praid se caută soluții

Ministrul Mediului a subliniat că va merge sâmbătă la Târnăveni, pentru a a discuta cu autorităţile din Mureş, punctând faptul că nu poate continua foarte mult situaţia cu care se confruntă aproximativ 40.000 oameni, care nu au acces la apă din reţeaua publică.

Mircea Fechet a spus că în cursul de apă Corund salinitatea este de 1.400 mg la litru, în vreme ce pe Târnava Mică ajunge la 1.700 de mg pe litru, ceea ce înseamnă de zece ori capacitatea de gestionare a staţiilor de tratare.

„O staţie de tratare funcţionează, cât de cât în parametri, o staţie normală, până la 250 mg. Peste 250 mg de cloruri la litru, deja capacitatea de tratare este mult redusă sau nu mai există, fapt ce conduce instantaneu la declararea apei din alimentaţia publică ca fiind nepotabilă.

Acolo există cel puţin trei alternative pe masă pe care le voi discuta astăzi cu autorităţile. Prima ar fi legată de posibilitatea desalinizării cursurilor de apă.

A doua ar fi legată de forarea în regim de urgenţă a unor puţuri de mare adâncime care ar putea compensa lipsa sursei de apă în localitate.

Şi a treia, în legătură cu care o să discut astăzi, este legată de o aducţiune din cursul de apă Mureş, aducţiune ce ar putea fi transformată într-o sursă principală sau secundară pentru astfel de situaţii când din Târnava Mică nu se poate alimenta”, a explicat Mircea Fechet.

Acesta a menţionat că se evacuează volume semnificative de apă din trei acumulări gestionate de către Administraţia Naţională Apele Române, pentru a asigura diluţia şi pentru a atenua impactul în aval.

Întrebat cât mai durează situaţia în care zeci de mii de oameni nu au acces la apă potabilă, Fechet a menţionat că dacă vremea va fi favorabilă şi se va reuşi instalarea ţevilor corugate, pentru devierea temporară a Corundului, acest lucru ar putea ajuta ca să nu mai fie astfel de probleme pe viitor.

Ministrul a punctat, însă, că această soluţie este una temporară şi că se impune realizarea acumulării de atenuare în amonte şi la devierea totală a pârâului Corund, lucrare foarte complexă, care va dura mult timp.

„Cu alte cuvinte, situaţia de aici este departe de a fi considerată remediată în vreun fel, va dura ani de zile până când vom putea spune că, indiferent cât va ploua şi indiferent ce debit va avea cursul de apă Corund, (…) perimetrul e unul pus 100% în siguranţă”, a spus ministrul Mediului.

Mircea Fechet a mai adăugat că au apărut primele semne de mortalitate piscicolă, fiind văzute „bancuri întregi de peşti adunaţi la marginea cursului de apă, într-o situaţie care evident punea în pericol biodiversitatea de acolo”.

Care este situația prezentă la Praid

Referindu-se la intervenţiile care se fac la Praid, pentru atenuarea impactului asupra ecosistemelor şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunităţile din aval, Mircea Fechet a anunţat instalarea unor pompe de mare capacitate, care să traverseze, cu ajutorul unor furtunuri, zona critică.

„Noutatea zilei de astăzi (sâmbătă – n.red.) este reprezentată de o decizie legată de instalarea unor pompe de mare capacitate ce urmează să traverseze, cu ajutorul unor furtunuri, perimetrul declarat ca fiind critic.

Asta înseamnă că un număr de trei pompe, cu o capacitate de 600 m3 pe oră, adică aproape 150 litri pe secundă, urmează să fie puse în funcţiune şi practic ceea ce se întâmplă astăzi, când avem infiltraţii majore şi când avem evacuări semnificative de apă puternic încărcată cu cloruri în cursul de apă Corund, situaţie care generează un veritabil dezastru ecologic şi care pune în dificultate multe comunităţi în aval, această situaţie sperăm noi că va fi evitată începând de astăzi.

Aşadar, dacă am fost bine informat de către colegi, prima şi a doua pompă sunt deja puse în funcţiune, (…) urmând în cursul zilei de astăzi să fie pusă în funcţiune şi cea de a treia pompă.

În plus (…), urmează să fie instalată o nouă astfel de pompă de mare capacitate, de data asta de către colegii de la Apele Române.

Şi, prin nouă capacitate de pompare, vom reuşi să gestionăm un afluent al cursului de apă Corund, practic să diminuăm debitul cursului de apă cu încă 200 de litri pe secundă, lucru care va atenua impactul asupra ecosistemelor”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a punctat faptul că va exista „o permanenţă în procesul de luarea deciziei, lucru care se va face sub semnătură, nu doar verbal, aşa cum s-a întâmplat până acum”.

Mircea Fechet a precizat că a participat la o prezentare făcută de experţii de la Universitatea ‘Babeş-Bolyai’, legată de modul în care a evoluat perimetrul minier în ultima perioadă, din care s-a constatat că a crescut foarte mult suprafaţa sufoziunilor, iar evoluţia din ultima perioadă poate însemna că există, în viitor, riscul unor prăbuşiri.

„Am constatat, din imagini cu înaltă rezoluţie, faptul că în ultimele 24 de ore suprafaţa sufoziunilor a crescut foarte mult.

Practic, există o evoluţie dinamică ce în ultima perioadă, cel puţin, tinde să se accelereze şi asta ar putea însemna că există, în viitor, riscul unor prăbuşiri.

Când mă refer la prăbuşiri, evaluăm pe de-o parte riscul hidrologic, pentru că orice prăbuşire antrenează un volum de apă cel puţin egal cu volumul dislocat din tavan, fapt ce ar putea pune în pericol gospodăriile aflate în vecinătatea minei.

Dar, în acelaşi timp, discutăm şi despre riscul geologic, acela de o eventuală prăbuşire, o eventuală alunecare de teren şi mi-au fost prezentate sumar câteva dintre concluziile unor experţi germani, experţi specializaţi în astfel de evenimente, în legătură cu care în continuare monitorizăm foarte atent situaţia”, a spus Fechet.

El a mai arătat că i s-au prezentat şi primele rezultate generate de senzorii de microseismicitate instalaţi, ce urmează să genereze date legate de un pericol imediat.

„Siguranţa oamenilor şi siguranţa muncitorilor rămâne elementul principal de care trebuie să ne asigurăm şi ceea ce încerc să comunic este că statul român, prin toate mijloacele posibile, face eforturi semnificative ca lucrurile să revină pe cât posibil la normal.

Discutăm aici de măsurile compensatorii pentru societăţile comerciale din zona aflate în dificultate, măsurile financiare pentru Compania Naţională a Sării Salrom şi aşa mai departe”, a mai arătat ministrul Mediului.