Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Modificarea codurilor penale și GRAȚIEREA, ADOPTATE la ceas de seară! Decizie șocantă a Guvernului! LIVE VIDEO: Proteste la Guvern


Publicat

florin iordacheGuvernul a adoptat în şedinţa de marţi seara un proiect de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi o ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale. 

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a fost cel care a făcut anunţul: „Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unei hotărâri-pilot la CEDO. Am adoptat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse”. În aceeași ședință, Guvernul a adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea codurilor penale. „Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 296 Cod Penal și a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanță de urgență, am făcut și am pus în concordanță deciziile Curții Constituționale care (…) trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a declarat Iordache.

Întrebat de ce Guvernul a adoptat aceste acte normative marţi seara după ora 21, Iordache a răspuns senin: ”Pentru că la această oră a fost şedinţa de Guvern”. În ceea ce priveşte transparenţa acestui demers, el a susţinut că ordinea de zi a fost suplimentată pentru că Guvernul are acest drept. Ministrul Justiţiei a precizat că OUG privind modificarea Codurilor Penale a păstrat pragul de 200.000 de lei privind abuzul în serviciu, iar favorizarea infractorului a fost dezincriminată inclusiv pentru adoptarea de acte normative.

Practic membrii guvernului și-au luat și măsura de precauție pentru a nu fi acuzați de favorizarea infractorului în cazul în care se va descoperi că legea vizează persoane publice din anturajul partidului de guvernământ, care au suferit condamnări.

Ministrul Justiţiei a refuzat să dea alte explicaţii, răspunzându-le reporterilor că numai guvernul îşi stabileşte priorităţile. Totodată, Iordache a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor care lau întrebat dacă vor fi favorizaţi Liviu Dragnea sau alţi acuzaţi penal.

Cât priveşte legea 254 pentru executarea pedepselor, ministrul Justiţiei a argumentat că este o iniţiativă a vechiului Guvern pe care a ”aranjat-o” şi a pus-o în concordanţă cu conducerea ANP.”Este vorba despre recursul în compensare la fiecare 10 zile cei care sunt în penitenciar şi beneficiază de nişte condiţii deosebite, practic câştigă câte o zi. Practic la o lună, câştigă trei zile. În acelaşi timp, odată cu adoptarea bugetului de stat am venit în completarea acestei măsuri pentru evitarea unei hotărâri pilot la CEDO cu alocarea unor resurse suplimentare pentru creşterea cu 50% a normei de hrană, asigurarea fondurilor necesare pentru implementarea unor investiţii şi în acest sens au fost alocate fonduri pentru începerea în acest an a două penitenciare de câte 1.000 unul în Caracal judeţul Olt, celălalt în Berceni, judeţul Prahova”.

Racție: Laura Codruța Kovesi, șefa DNAAceastă OUG favorizează și persoanele deja trimise în judecată sau acuzate pentru abuz în serviciu.

”Pot să spun că acest proiect nou este mai rău decât proiectul inițial din perspectiva luptei anticorupție, practic lipsește de relevanță lupta împotriva corupției în România dacă acest proiect de lege va fi adoptat”  “Este interesant că în acest proiect au fost introduse anumite dispoziții pentru a favoriza, pentru a ajuta persoanele care dețin funcții de conducere atunci când acestea comit fapte de favorizarea infractorului sau de abuz în serviciu în legătură cu emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Practic, dacă se adoptă acte normative prin care se comite prejudiciu sau cu încălcarea legii, acestea nu vor mai putea fi investigate — și aici nu ne referim la acte normative de tipul legi sau OUG, ci la acte normative în sens larg, chiar și la legislația secundară, respectiv HG, decizii, ordine de ministru care au caracter normativ. Dacă acestea se fac cu încălcarea legii și produc prejudicii, ele nu vor mai putea fi investigate și nici pedepsite”, a explicat Kovesi.

Reacție Raluca Turcan- președinte interimar PNL:

Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan a postat pe facebook un comentariu de trei rânduri: Ca hoții, noaptea, l-au albit pe Liviu Dragnea. România se află într-un moment de cotitură. La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și aproape 100 de ani de la Marea Unire, un partid câștigă alegerile și guvernează fără pic de rușine, pentru hoți.

UPDATE: PNL anunță că mâine va introduce o moțiune de cenzură. ”Asistăm la acțiunea unui grup infracțional organizat pentru că s-a decis albirea șefului, a lui Liviu Dragnea” a spus Turcan.

BUCUREȘTIUL FIERBE: Imediat după anunțarea deciziei guvernului, în Piața Victoriei s-au adunat grupuri de protestatari. La ora 23,00 în fața sediului Guvernului se aflau deja câteva mii de manifestanți care au cerut demisia guvernului.

UPDATE: Reacția președintelui României, Klaus Johannis:

klaus johannisDragi români,
Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiției, dreptății și luptei împotriva corupției.
Guvernul PSD și ALDE a ignorat visul și năzuințele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o țară eliberată de corupție.
Astăzi, Guvernul PSD și ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni onești și curajoși din Justiția română care au dovedit în ultimii ani că nimeni și nimic nu este mai presus de lege.
Guvernul PSD și ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o țară respectată în Europa!
De astăzi, recuperarea prejudiciilor devine foarte dificilă.
Rezultatul votului din decembrie a dus la formarea unei majorități, care a alcătuit un guvern legitim. Dar votul nu reprezintă un cec în alb care permite unei majorități să poată face orice, de la adoptarea măsurilor populiste care riscă să pună sub semnul întrebării stabilitatea economică în următorii ani, până la călcarea efectivă în picioare a justiției și a statului de drept.
În decembrie, oamenii s-au dus la vot cu speranța unui trai mai bun, nu pentru o legislație slăbită în domeniul anticorupției.
Miza adevărată este cum vrem să arate viitorul unei Românii în care oamenii să-și dorească să trăiască, nu al unei Românii din care să-și dorească din nou să plece.
Sfidarea PSD la adresa poporului este deplină. Uită însă un lucru esențial. Valorile pe care se construiește un stat democratic, un stat de drept veritabil, nu aparțin unei majorități sau minorități de conjunctură, ci ne aparțin nouă, tuturor românilor.
De astăzi, misiunea mea este să restabilesc statul de drept. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a face din România o țară eliberată de corupție! Mă voi bate până în ultima zi a mandatului meu pentru acest lucru!

protest gratiereCâțiva tineri au protestat în fața Prefecturii din Alba Iulia.

 

 

 

 

LIVE VIDEO: Proteste în țară

 

Sibiu: ”Jos guvernul!!”

Cluj: ”Să va fie frică, țara se ridică!!!”

Timișoara: ”Demisia!!!”

Brașov: ”România trezește-te!!!”

Iași: ”Refuz acest ABUZ!”

Oradea:

UPDATE: OUG – publicată în Monitorul Oficial. Ordonanţa de Urgenţă, care poartă numărul 13/2017, a apărut în Monitorul Oficial. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat că actul normativ intră în vifoare produce efecte imediat după apariţia în Monitorul Oficial.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. AS a SIN

    miercuri, 01.02.2017 at 09:22

    Sfidare pe fata! Iordache, Melescanu si „grindenii” la puscarie pentru abuz in serviciu! Au fost alesi sa guverneze nu sa adopte OUG-uri!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Târgul de vechituri din Alba Iulia se redeschide duminică. Condiții pentru clienți și vânzători, la talcioc

Publicat

Târgul de vechituri din Alba Iulia se redeschide duminică 7 iunie, după ce a fost închis aproximativ trei luni, din cauza pandemiei de coronavirus. 

Redeschiderea târgului se va face în condiții speciale totuși. Mai exact, vânzătorii sunt obligați să păstreze distanțarea socială între tarabe sau locurile în care își expun marfa. 

Mai mult de atât, cei care vând vor fi obligați să poarte mască. Administratorii talciocului se vor asigura că vânzătorii iau măsura distanțării sociale, iar echipaje de la Poliția Locală vor supraveghea zona.

De asemenea este recomandat ca și clienții și vizitatorii târgului de vechituri să poarte măști de protecție.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Indicatoare care interzic accesul pe Autostrada A1, către Centrul de Întreținere Pianu, VANDALIZATE la o zi după amplasare

Publicat

Două semne de circulaţie care interzic accesul şoferilor pe bretelele de acces către Centrul de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Pianu de pe Autostrada A1 şi, implicit, pe autostradă, au fost vandalizate și acoperite cu vopsea neagră, la o zi după instalarea acestora.

Semnalizarea rutieră a fost suplimentată la bretelele de acces către Centrul de Întreținere și Coordonare (CIC) Pianu de pe Autostrada A1, au anunțat miercuri reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Potrivit acestora, localnicii din zona Pianu foloseau bretelele pentru a intra/ieși în/din Autostrada A1, însă drumul nu a fost niciodată parte a unei intersecții pentru trafic de autostradă, ci a fost calificat drept drum de exploatare pentru CNAIR.

Astfel, după amplasarea indicatoarelor rutiere, pe aceste bretele au acces doar echipajele CNAIR și serviciile de urgență – Poliție, Salvare, Pompieri.

Potrivit reprezentanților DRDP Timișoara, reglementarea situației s-a făcut la solicitarea Consiliului Județean Alba și a Biroului de Poliţie Autostrada A1 Râmnicu-Vâlcea – Deva.

Citește și FOTO Atenție șoferi: Accesul INTERZIS pe bretelele de intrare/ieșire către Centrul de Întreținere Pianu, pe Autostrada A1

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Doi bărbați și o femeie trimiși în judecată pentru proxenetism. Cum atrăgeau clienții din Alba Iulia

Publicat

politie mascati

Doi bărbați și o femeie au fost trimiși în judecată pentru proxenetism. Aceștia sunt acuzați de procurori că au înlesnit practicarea prostituției unor tinere.

Mai exact, cei trei închiriau apartamente în Alba Iulia, dar și prin alte orașe și publicau pe site-uri de mica publicitate anunuțuri cu serviciile sexuale oferite de tinere. 

Dosarul a fost constituit în ianuarie 2020, când poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, au desfăşurat trei percheziţii în judeţul Hunedoara la domiciliile unor suspecţi de proxenetism.

Potrivit anchetatorilor, acţiunea a vizat mai multe persoane în legătură cu care existau indicii că, în perioada 2018 – 2020, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, prin închirierea de apartamente în regim hotelier şi prin publicarea unor anunţuri pe site-uri de publicitate, în municipiile Alba Iulia, Deva, Baia Mare şi Timişoara.

Din cercetări a rezultat că mare parte din veniturile obţinute, în urma practicării prostituţiei, ar fi fost însuşite de către persoanele vizate de anchetă.

Dosarul a fost înregistrat miercuri, 4 iunie 2020, la Judecătoria Alba Iulia. Inculpaţi sunt doi bărbaţi (T. I. şi R. B.) şi o femeie (O. A.), iar persoană vătămată este o tânără care practica prostituţia în folosul celor trei persoane trimise în judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Momentul recunoașterii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918

Publicat

4 iunie 2020, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment istoric care a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

trianon

4-6-1920,_signature_de_la_Paix_avec_la_Hongrie,_départ_des_délégués_hongrois_(sur_les_marches_du_perron)_-_full

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor. Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria. Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu. Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau. Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920. În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”. Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate