Modificări în sistemul de intervenții în situații de urgență, aprobate de Guvern. Șefii ISU vor trebui să lucreze lângă prefect

Guvernul a aprobat marţi, prin ordonanţă de urgenţă, modificări în sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă. Serviciile de urgenţă profesioniste se constituie în judeţe şi în Bucureşti în subordinea lnspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ca servicii publice deconcentrate, iar Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Raed Arafat, va coordona şi din punct de vedere tehnic intervenţiile. Şefii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă vor trebui să lucreze aproape de prefectul judeţului, prefect care nu întotdeauna are anumite abilităţi sau calităţi profesionale în ceea ce înseamnă managementul sistemului situaţiilor de urgenţă.

De asemenea, se înfiinţează Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică”, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca structură interinstituţională de suport decizional pentru managementul integrat al acţiunilor în situaţii speciale şi de criză. Măsurile au fost luate pentru o mai mare eficienţă şi utilizare a resurselor puse la dispoziţia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, după prăbuşirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol, accident în urma căruia patru persoane şi-au pierdut viaţa.

Reamintim că tot anul acesta, în 20 ianuarie, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion au murit după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat în Apuseni.

Din documentaţia aprobată de Guvern, rezultă că operaţiunea de coordonare cu caracter permanent, la nivel naţional, a acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă vor fi asigurate de către şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, iar managementul informaţiilor de suport şi sprijin al acţiunilor de intervenţie vor fi asigurate de celelalte structuri coordonate de către secretarul de stat cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice din Ministerul Afacerilor Interne.

Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Naţional va fi asigurat de către Departamentul pentru situaţii de urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, nu prin Direcţia generală management operaţional şi probleme speciale din cadrul Secretariatului General al Guvernului, ca în prezent.

Finanţarea cheltuielilor materiale şi de servicii şi a cheltuielilor de capital ale Comitetului Naţional se asigură de la bugetul de stat şi prin Ministerul Afacerilor Inteme, nu doar prin Secretariatul General al Guvernului şi din alte surse interne şi externe.

În acelaşi timp, Guvernul a suplimentat lista ministerelor şi a altor instituţii publice centrale reprezentate în Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă. Pe lângă Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Sănătăţii, sunt incluse şi ministerele Mediului, Transporturilor, Agriculturii, Economiei, Comerţului şi Turismului, Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Societăţii Informaţionale, Educaţiei, dar şi Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-Ministrului, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare, Agenţia Nucleară şi pentm Deşeuri Radioactive, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

În acelaşi timp, este înfiinţat Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca structură interinstituţională de suport decizional pentru managementul integrat al acţiunilor în situaţii speciale şi de criză.

Pentru realizarea obiectivelor sale, Centrul Naţional îndeplineşte, în situaţii speciale şi de criză, funcţia de conducere, prin care asigură fundamentarea şi elaborarea deciziilor, precum şi implementarea acestora, funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea proiectelor de acte normative şi a standardelor/procedurilor operaţionale în domeniul managementului integrat al situaţiilor speciale şi de criză, funcţia de planificare, prin care asigură elaborarea strategiilor şi planurilor privind desfăşurarea acţiunilor, precum şi modul de întrebuinţare a efectivelor corespunzător specificului situaţiilor operative, funcţia de coordonare, prin care se asigură interoperabilitatea forţelor şi mijloacelor, pe timpul desfăşurării acţiunilor, funcţia de management al informaţiilor, prin care se asigură procurarea, centralizarea, prelucrarea, protecţia şi difuzarea datelor şi informaţiilor privind situaţia operativă, precum şi evaluarea riscurilor şi ameninţărilor, funcţia de comunicare, prin care se asigură notificarea/înştiinţarea în cadrul sistemului de alertă/alarmare, în funcţie de evoluţia situaţiei operative, funcţia de control, prin care se asigură testarea/verificarea capacităţii operaţionale a forţelor, funcţia de cooperare, prin care se desfăşoară acţiuni în comun, în conformitate cu angajamentele asumate de Ministerul Afacerilor Interne, pe plan intern şi internaţional.

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale şi asigurarea funcţiilor de sprijin pentru Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional cooperează cu Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului, Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, Centrul Naţional Militar de Comandă, precum şi cu celelalte centre operative constituite la nivelul instituţiilor publice reprezentate.

Centrul de decizie funcţionează ca organism interinstituţional din care fac parte secretarul de stat pentu ordine publică, şeful Departamentului Situaţii de Urgenţă, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, şeful Departamentului pentru Informaţii şi Protecţie Internă, directorul general al Direcţiei generale management operaţional, inspectorii generali ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Imigrări şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi câte un reprezentant din partea fiecărei instituţii nominalizate în anexă, la nivel de secretar de stat sau subsecretar de stat, secretar general ori adjunct al conducătorilor acestora.

Centrul de decizie se întruneşte în şedinţe ori de câte ori situaţia o impune, la solicitarea viceprim-ministrului pentru securitate naţională ori a conducătorilor celorlalte instituţii publice reprezentate. Şedinţele Centrului de decizie sunt conduse de acest vicepremier sau, în lipsa acestuia, de persoana desemnată de acesta.

Centrul Naţional va elabora „Planul de cooperare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce revin autorităţilor de ordine publică, civile şi militare pe timpul instituirii stării de urgenţă”, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

„Declararea stării de alertă sau a încetării acesteia, la nivel naţional ori pe teritoriul mai multor judeţe, se face prin ordin al viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin ordin al prefectului”, se mai arată în document.

Centrul Naţional de Conducere Integrată a Acţiunilor Ministerului Afacerilor Interne va fi format din membri ai ministerelor de Interne, Apărării Naţionale, Afacerilor Externe, Justiţiei, Societăţii Informaţionale, Transporturilor, Mediului, Finanţelor, Economiei, Agriculturii şi Sănătăţii, precum şi ai Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Secretariatului General al Guvernului.

Guvernul a mai decis că, pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.

În cadrul comitetului, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti este vicepreşedinte cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei, iar în cadrul comitetului judeţean, inspectorul şef al Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este de asemenea vicepreşedinte cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei.

În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean sau al municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate.

Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul operativ avansat constituite. Desemnarea şi competenţele comandantului acţiunii şi comandantului intervenţiei se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.

De asemenea, în termen de 30 de zile, va fi înfiinţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii”‘ Bucureşti-Ilfov, prin reorganizarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” al Municipiului Bucureşti şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Codrii Vlăsiei'”al judeţului Ilfov, care se desfiinţează.

Serviciile de urgenţă profesioniste se constituie în judeţe şi în municipiul Bucureşti ca servicii publice deconcentrate în subordinea lnspectoratulni General pentru Situaţii de Urgenţă.

În cazul serviciului de urgenţă profesionist organizat în Municipiul Bucureşti, coordonarea se exercită, după caz, de prefectul Municipiului Bucureşti sau al judeţului Ilfov, în funcţie de zona afectată sau potenţial a fi afectată.

Şefii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă vor trebui să lucreze aproape de prefectul judeţului, prefect care nu întotdeauna are anumite abilităţi sau calităţi profesionale în ceea ce înseamnă managementul sistemului situaţiilor de urgenţă, a anunţat ministrul Rovana Plumb, după şedinţa de guvern.

„S-a considerat că este nevoie de o responsabilizare mai mare a şefilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, fapt pentru care s-a înţeles că, prin această responsabilizare, trebuie să lucreze aproape de prefecţii judeţului, care nu întotdeauna, ca şi prefect, are anumite abilităţi sau calităţi profesionale în ceea ce înseamnă managementul sistemului situaţiilor de urgenţă”, a spus ministrul Muncii, Rovana Plumb, la finalul şedinţei de marţi a Guvernului.

Ea a precizat că urmează ca şi procedura auditului extern la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă să fie îndeplinită.

„Astăzi, avem deja o ordonanţă de urgenţă privind noi modificări în sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă, în aşa fel încât să învăţăm din lecţiile pe care le primim, cum să facem mai multă eficienţă, cum să facem mai mult în sensul de folosire a resurselor pe care le-am pus la dispoziţia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, anterior, că procedurile de intervenţie în situaţii de urgenţă vor fi regândite şi că există acordul în acest sens dat de premierul Victor Ponta.

Potrivit lui Oprea, aceste proceduri vor fi reanalizate „în regim de urgenţă”, după tragedia în care patru oameni şi-au pierdut viaţa, în urma prăbuşirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

Ministru Afacerilor Interne a mai declarat că astfel de analize s-au realizat „la nivelul fiecărui judeţ”. „Am dispus reexaminarea în regim de urgenţă a procedurilor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi ale tuturor structurilor cu responsabilităţi imediate în astfel de situaţii. În acest sens, la nivelul fiecărui judeţ s-a realizat o analiză a categoriilor de riscuri, în raport de particularităţile acestora şi resursele existente pentru intervenţie imediată”, a precizat ministrul.

Vicepremierul a mai spus că toate datele rezultate în urma analizei „vor sta la baza elaborării Concepţiei Unice de Intervenţie a Sistemului Integrat de Acţiune la Situaţii de Urgenţă, pe care, la final, o vom prezenta în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă”.

Săptămâna trecută, premierul Ponta a anunţat că Guvernul va solicita un audit extern la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă, deoarece procedurile şi persoanele cu atribuţii din instituţie, pentru care au fost asigurate fonduri, trebuie să fie mai bine pregătite.

surse: mediafax.ro, gandul.info