Moody’s menține România la limita „investment grade”. Ce înseamnă ratingul Baa3 pentru economie, dobânzi și investiții

România evită o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor. Moody’s a menținut ratingul suveran al țării la Baa3, ultima treaptă din categoria „investment grade”, însă perspectiva rămâne negativă.

Agenția remarcă reducerea mai rapidă decât anticipase a deficitului bugetar în 2026, dar avertizează că datoria publică, costurile cu dobânzile și incertitudinea politică continuă să reprezinte riscuri importante pentru economie.

Decizia Moody’s este importantă atât pentru stat, cât și pentru companii și investitori, deoarece ratingul suveran influențează percepția asupra riscului asociat României și, implicit, condițiile în care țara se poate finanța de pe piețele internaționale.

Menținerea calificativului Baa3 înseamnă că România rămâne, deocamdată, în categoria statelor considerate recomandate investițiilor.

Publicitate

Perspectiva negativă arată însă că riscul unei retrogradări nu a dispărut.

Moody’s: deficitul României scade mai repede decât era estimat

Unul dintre principalele argumente care au susținut menținerea ratingului este evoluția deficitului bugetar.

Potrivit evaluării Moody’s, rezultatele bugetare din prima jumătate a anului 2026 au fost semnificativ mai bune decât estimările anterioare.

Agenția estimează în prezent că deficitul bugetar ar putea coborî la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, după nivelul foarte ridicat înregistrat anul trecut.

Reducerea deficitului este pusă pe seama controlului mai strict al cheltuielilor și a evoluției veniturilor bugetare, într-un context economic dificil.

Consolidarea fiscală începută prin măsurile adoptate în 2025 și continuată în 2026 contribuie, potrivit agenției, la încetinirea ritmului de creștere a datoriei și a cheltuielilor statului cu dobânzile.

Ce înseamnă ratingul Baa3

Pe scala Moody’s, Baa3 este cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Sub acest nivel începe categoria speculativă, denumită frecvent „junk”.

Diferența este importantă deoarece numeroase fonduri internaționale, administratori de active și investitori instituționali au reguli care limitează sau chiar interzic investițiile în obligațiuni cu rating speculativ.

Prin urmare, menținerea României în categoria „investment grade” reduce riscul ca o parte dintre acești investitori să fie obligați să își diminueze expunerea pe titlurile românești.

Decizia Moody’s nu înseamnă însă automat că România se va împrumuta ieftin. Dobânzile sunt influențate și de deficit, inflație, politica monetară, situația internațională și încrederea investitorilor.

Primul efect: presiune mai mică asupra costurilor de împrumut ale statului

Pentru România, una dintre cele mai importante consecințe ale menținerii ratingului este evitarea unei deteriorări suplimentare a condițiilor de finanțare.

Statul trebuie să se împrumute în fiecare an atât pentru acoperirea deficitului, cât și pentru refinanțarea unor datorii ajunse la scadență.

Moody’s estimează că necesarul total de finanțare al României — deficit plus refinanțarea datoriei — va reprezenta în medie aproximativ 12% din PIB pe an în perioada 2026-2028.

În aceste condiții, chiar și diferențe relativ mici ale randamentelor la care România se împrumută pot însemna costuri suplimentare importante pentru buget.

Menținerea ratingului limitează riscul unei creșteri bruște a primei de risc. Perspectiva negativă continuă însă să determine investitorii să urmărească atent situația fiscală și politică.

Ce poate însemna evaluarea Moody’s pentru dobânzile plătite de populație și companii

Ratingul suveran nu stabilește direct dobânzile la creditele populației. Există însă o legătură indirectă.

Dacă riscul perceput al României crește, statul trebuie de regulă să ofere randamente mai mari pentru a atrage finanțare. Randamentele titlurilor de stat reprezintă, la rândul lor, un reper important pentru costul banilor în economie.

O deteriorare semnificativă a ratingului ar putea pune astfel presiune asupra costurilor de finanțare ale băncilor și companiilor și, indirect, asupra creditelor.

Menținerea calificativului Baa3 evită pentru moment un astfel de șoc suplimentar, dar nu garantează scăderea dobânzilor.

Ratingul contează și pentru investițiile străine

Pentru investitori, ratingul unei țări este unul dintre indicatorii utilizați în evaluarea riscului.

Păstrarea României în categoria „investment grade” transmite că, în evaluarea Moody’s, statul păstrează în continuare o capacitate adecvată de a-și îndeplini obligațiile financiare.

Acest lucru este relevant în special pentru investițiile de portofoliu și pentru fondurile instituționale care au mandate stricte privind nivelul minim al ratingului.

Pentru investițiile directe — fabrici, centre logistice, infrastructură sau servicii — ratingul este doar unul dintre criterii. Investitorii analizează în același timp stabilitatea politică și fiscală, fiscalitatea, infrastructura, forța de muncă și perspectivele economice.

Datoria publică va continua să crească

Menținerea ratingului nu înseamnă că problemele fiscale ale României au fost rezolvate.

Moody’s estimează că datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028.

Ulterior, aceasta ar putea ajunge să se stabilizeze în jurul nivelului de 66% din PIB către finalul deceniului.

Creșterea datoriei are o consecință directă asupra bugetului: o parte tot mai mare din veniturile statului trebuie folosită pentru plata dobânzilor.

Potrivit estimărilor prezentate în evaluare, cheltuielile cu dobânzile ar urma să urce de la aproximativ 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% din PIB în 2028.

Banii folosiți pentru plata dobânzilor nu mai pot fi utilizați pentru alte domenii, precum investiții publice, infrastructură, sănătate sau educație.

Perspectiva negativă rămâne principalul avertisment

Partea mai puțin favorabilă a evaluării este menținerea perspectivei negative.

Aceasta arată că Moody’s consideră că există în continuare riscuri care ar putea conduce la o retrogradare dacă situația fiscală sau politică se deteriorează.

Unul dintre principalele riscuri semnalate este capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului și după 2026.

Fragmentarea politică poate face dificilă adoptarea unor noi măsuri de consolidare fiscală, în special dacă acestea presupun reduceri de cheltuieli, reformarea unor sisteme publice sau modificări fiscale nepopulare.

Bugetul pentru 2027, următorul test important

Unul dintre semnalele urmărite de Moody’s va fi construcția bugetului pentru 2027.

Pentru îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă ar fi necesare dovezi că reducerea deficitului nu este temporară și că există suficient sprijin politic pentru continuarea consolidării fiscale.

Printre elementele importante se numără adoptarea unui buget pentru 2027 care să prevadă o nouă reducere a deficitului.

Un alt element urmărit este reforma salarizării din sectorul public, astfel încât ponderea cheltuielilor cu salariile în buget să poată fi stabilizată și, ulterior, redusă.

Ce s-ar întâmpla dacă România ar fi retrogradată la „junk”

O eventuală retrogradare sub Baa3 nu ar însemna că România nu s-ar mai putea împrumuta.

Ar putea însemna însă finanțare mai dificilă și mai scumpă.

Unii investitori instituționali ar putea fi obligați prin propriile reguli să reducă expunerea pe obligațiunile României, iar alții ar putea cere randamente mai mari pentru riscul suplimentar.

Într-un astfel de scenariu, presiunea ar putea fi resimțită asupra:

• randamentelor titlurilor de stat;
• costurilor de finanțare ale Guvernului;
• cursului de schimb;
• costurilor de împrumut pentru companii;
• percepției investitorilor străini;
• bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile.

Amploarea efectelor ar depinde însă de situația piețelor financiare și de reacția investitorilor în momentul respectiv. Retrogradarea nu produce în mod automat toate aceste efecte și nici în aceeași măsură.

Moody’s și Fitch transmit un mesaj asemănător

Evaluarea Moody’s vine la aproximativ o săptămână după decizia Fitch Ratings.

Fitch a menținut România la BBB-, tot ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Cele două evaluări transmit astfel un mesaj similar: corecția deficitului realizată până acum este importantă, dar România nu a ieșit din zona de risc.

Principalele vulnerabilități rămân nivelul ridicat al deficitului, creșterea datoriei publice și capacitatea sistemului politic de a continua reformele fiscale în următorii ani.

Nicușor Dan, după decizia Moody’s: „Mai avem mult de muncă”

”Menținerea ratingului de țară în categoria 'recomandat investițiilor' este, deopotrivă, rezultatul efortului instituțional, al cetățenilor și al mediului de afaceri. Evaluările agențiilor de rating nu sunt doar aprecieri tehnice, ci au impact asupra vieții tuturor, pentru că înseamnă costuri mai mici pentru împrumuturile statului, mai multă încredere pentru investitori și, implicit, șanse mai bune pentru investiții, dezvoltare și locuri de muncă.

Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a scris președintele Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook.

Conform șefului statului, Moody's, la fel ca Fitch, ”pune accentul pe nevoia unui buget pentru 2027, agreat până la finalul acestui an, și a unor măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor statului”.

”Este, totodată, esențial ca România să revină la creștere economică prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, management de calitate în companiile de stat și predictibilitate fiscală'”, a arătat Nicușor Dan.

Cât privește aderarea la zona euro, președintele a reiterat că ”există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv”.