Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Moștenitorii unui fost acționar de la o mină particulară din Apuseni au revendicat, în instanță, 300 kg de aur confiscat de comuniști


Publicat

Urmașii lui  Iosif Jurca- un fost asociat la Mina „Ferdinand” din Roșia Montană, au cerut, în instanță, statului român să le achite contravaloarea aurului confiscat abuziv de comuniști după naționalizarea din 1948. Au revendicat contravaloarea a 300 kilograme de aur  Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, instanță care a dat soluția definitivă: moștenitorii au dreptul la echivalentul în lei a 151 grame de aur.

Posesorii de şteampuri – instalaţii pentru zdrobirea şi mărunţirea rocii de minereu aurifer – din Munții Apuseni se asociau, pe baza aşa-numitelor cuxe (participaţiuni, acţiuni) şi primeau în concesiune de la statul român zăcăminte de minereu aurifer spre exploatare. Metalul galben era preluat apoi de către stat, prin intermediul băncilor.

Cu jalba-n proțap în instanțe

Moştenitorii foştilor proprietari de şteampuri din Munții Apuseni au încercat, imediat după Revoluție, să obţină despăgubiri de la statul român, invocând legile retrocedării bunurilor confiscate de comunişti. Nu au avut, însă, câştig de cauză. Instanţele de judecată au constatat că nu există nicio probă că astfel de instalații ar fi fost confiscate sau casate de cineva.

În privinţa te­re­nurilor pe care se aflau vetrele de şteamp, acestea au rămas în pro­prietatea moţilor şi după naţionalizare, întrucât zona respectivă nu a fost cooperativizată niciodată. Unii nu s-au dat bătuți și au cerut re­tro­cedarea de către stat a aurului şi a argintului conţinut în gră­me­zile de minereu rămase neexploatate, după naţionalizare, în ve­chile vetre de şteampuri şi la gura minelor aurifere din Apu­seni. Au avut ca temei legal articolul 26 din OUG 190/2000. „Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase şi pietre preţioase au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau îşi au sediul, până la data de 31 decembrie 2009“.

Așa au procedat și moștenitorii lui Iosif Jurca, fost asociat la Mina „Ferdinand” din Roșia Montană. Cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel din Alba Iulia, după ce urmașii fostului miner au fost nemulțumiți de decizia instanței de fond în privința cantității de metal prețios luat abuziv de autoritățile comuniste.

Plata în lei a 151 grame de aur pentru 25 de tone de minereu

Concret, au cerut ca Banca Națională să le plătească contravaloarea unui filon de aur care ar fi fost descoperit de înaintașul lor, în greutate de 200-300 kilograme aur nativ, cât și aurul rezultat din valorificarea a 25 de tone de minereu.

În fața instanței au fost aduși mai mulți martori. Unul dintre ei, fost angajat al minei „Ferdinand“, care ar fi asistat la ridicarea filonului. Bărbatul a mărturisit că s-a preluat şi s-a transportat la Uzina de preparare atât aur nativ cât şi minereu, „cam 40% minereu piatră, iar aurul nativ s-a dus în bidoane, cu grosimi între 5-15 centimetri”. Un alt martor a vorbit de o cantitate de 250-300 kilograme de aur confiscat, însă de la mina „Ferdinand“, ce avea 15-20 de asociați care o exploatau la momentul naţionalizării.

Numai că proba cu martori n-a fost suficientă pentru a dovedi cât aur nativ a pierdut fostul asociat de la mina din Munții Apuseni. „În ce priveşte cantitatea de aur confiscată ca efect al naţionalizării, reclamanţii nu au fost în măsură să depună nici un înscris cu care să probeze preluarea şi cantitatea confiscată“, se arată în motivarea instanței.

Proba esenţială la dosar provine dintr-un proces verbal întocmit de Miliţie în 1970. În document se spune că de la fostul asociat al minei din Roșia Montană au fost confiscate 25 de tone minereu aurifer, cantitate care a fost predată către Exploatarea Minieră din  localitate. Experții au stabilit că prin prelucrarea cantității de minereu în cauză a rezultat doar 151 de grame de aur fin. Cu alte cuvinte, aceasta este cantitatea maximă de metal nobil pentru care urmașii lui Iosif Jurca au dreptul să primească despăgubiri în bani de la Banca Națională a României.

„Faptul că instanţele au dispus plata unor despăgubiri ce a fost reţinută doar la 151 de grame aur fin nu înseamnă că nu s-au pronunţat asupra pretenţiilor recurenţilor de 350 kg aur fin. De altfel, chiar aceştia acceptă o marjă de eroare de 200 kg când susţin că aurul fin confiscat a fost de la 150-350 kg. Faţă de aceste considerente, recursul se priveşte a fi neîntemeiat“, se arată în decizia Curţii de Apel, instanță care a dat,  în septembrie 2008, soluția finală în acest dosar.

Cu alte cuvinte, cantitatea maximă de metal nobil pentru care urmașii lui Iosif Jurca au primit dreptul de a solicita despăgubiri în bani de la Banca Națională a României a fost de 151 de grame.  Suma a fost achitată de Banca Națională, la prețul de referință a aurului din ziua respectivă.

160 de ani de minerit de stat la Roșia Montană

Momentul naționalizării bogățiilor subsolului de către autoritățile comuniste, în 1948, a găsit majoritatea minelor particulare din Roșia Montană  înglodate în datorii, în pragul falimentului.

Scoaterea minereului aurifer din adâncurile Roșiei Montane a fost practicat până în secolul al XVII-lea doar de asociaţii particulare, formate din posesori de șteampuri. De minerit de stat la Roșia Montană putem vorbi după 17 iulie 1846, când s-a înființat Întreprinderea minieră de stat, sub denumirea de „Galeria Regală Sfânta Cruce Orlea”. A fost coridorul subteran care i-a dus pe băieși (mineri) spre adâncurile Roșiei Montane. De exploatare exclusiv subterană vorbim până la începutul anilor 1970. Mina de stat a fost închisă în 2006, ca nerentabilă.

Nicu NEAG



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

5 Comentarii

5 Comentarii

  1. eta

    marți, 29.10.2013 at 12:36

    Proiectul minier ocupa 25% din suprafata comunei.
    Adevarul este invers: RMGC acontribuit major la bugetele locale, probabil cu 80-90% din toate taxe și impozite.
    RMGC este in parteneriat cu comunitatea locala, 90-95% din locuitorii din zona ne sustin. Astazi, fara ca RMGC sa porneasca mina si fara ca sa aiba o perspectiva clara si imediata in obtinerea permiselor, au aproape 500 de angajati. In plus, asiguram 210 locuri de munca indirecte, prin contractele pe care le avem in zona.
    RMGC investeste masiv și in programe de patrimoniu, tocmai in sprijinul dezvoltarii acelei comunitati.
    Acuzatia este nefondata si cine merge la fata locului poate sa inteleaga acest lucru foarte bine.
    Investiţii precum cea de la Roşia Montană sunt un adevărat motor pentru piaţa muncii din România.

  2. Rusu Mirel

    duminică, 17.11.2013 at 23:14

    RMGC va genera venituri de aproximativ 1,8 miliarde USD in Trezoreria Guvernului Romaniei si alte 2,4 miliarde USD vor fi cheltuite in beneficiul economiei Romaniei pentru contractarea de bunuri si servicii. Planul de afaceri a fost realizat luand in calcul un pret mediu al aurului de 900 dolari/uncie si al
    argintului de 12,5 dolari/uncie. In total, Romania va obtine 78% din beneficiile aduse de proiectul minier.

  3. Tudor Pop

    luni, 25.11.2013 at 22:39

    RMGC este un proiect care genereaza locuri de munca intr-o tara in care rata somajului este mare. 78% din beneficiile aduse de proiectul minier vor ramane in Romania. Participatia statului este de 25% iar redeventa de 6% una din cele mai mare redevente din Europa.

  4. Marcel

    miercuri, 27.11.2013 at 19:04

    Principalul punct forte al proiectului este faptul ca vom genera cateva mii de locuri de munca, intr-o zona unde somajul este 80%, intr-o zona din care pleaca oameni.

  5. Marcel

    miercuri, 27.11.2013 at 19:06

    Vrem doar sa muncim la Rosia Montana

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT la Aiud. Un bărbat a fost lovit de o mașină, în timp ce traversa strada prin loc nepermis. Pietonul a ajuns la spital

Publicat

Un accident rutier s-a produs duminică seara, pe o stradă din Aiud. Un bărbat din municipiu a fost lovit de o mașină, în timp ce traversa strada prin loc nepermis. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 24 octombrie 2021, în jurul orei 19.40, pe strada Tudor Vladimirescu din Aiud, un bărbat, de 48 de ani, din Aiud, în timp ce traversa partea carosabilă prin loc nepermis, a fost acroșat de un autoturism, condus de o femeie, de 40 de ani, din comuna Sântimbru.

În urma accidentului rutier, pietonul a suferit leziuni corporale ușoare și a fost transportat la spital.

Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Fără restricții la malluri și hoteluri. Obligația prezentării certificatului verde a dispărut din HG cu noile măsuri

Publicat

Guvernul a renunțat la unele măsuri care trebuiau să intre în vigoare de luni.

Hotărârea adoptată, vineri, de Guvern pentru instituirea noilor restricții valabile de luni nu include, în varianta publicată în Monitorul Oficial, obligația de a prezenta certificatul verde la intrarea în malluri sau hoteluri.

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, a prezentat, vineri, noile restricții care urmau să intre în vigoare luni. Potrivit, acestuia, accesul în malluri urma să fie permis pe baza certificatului verde – care atestă că o persoană este vaccinată, a trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau este testată negativ.

Și pentru hoteluri urma să fie obligatoriu certificatul verde.

Aceste măsuri au fost propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin hotărârea 91, și validate apoi prin hotărâre de Guvern, după cum a anunțat și Raed Arafat.

Totuși, în hotărârea de Guvern publicată în Monitorul Oficial acestea nu mai apar.

Vezi și CARANTINA de noapte în toată țara. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00 valabile din 25 octombrie 2021

Singura măsură care vizează mallurile este cea privind programul, între 5.00 și 21.00.

Și închiderea școlilor private, pe modelul celor de stat, a dispărut din hotărârea de Guvern.

Guvernul se răzgândește constant cu privire la măsurile adoptate.

Acesta este unul din motivele pentru care majoritatea cetățnilor nu știu care sunt restricțiile de care să țină seamă.

Sursă: G4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Florea Grup a inaugurat cea de a treia fabrică Petra Pavaje (P)

Publicat

Compania și-a consolidat poziția la nivel național prin construcția celei mai moderne fabrici de prefabricate de beton din vestul țării. 

La finalul lunii septembrie a avut loc inaugurarea celei de a treia fabrici Petra Pavaje. Aceasta este localizată în Comuna Vladimirescu din județul Arad și reprezintă o investiție de peste 10 milioane Euro, pe o platformă industrială de 100.000 mp.

Petra Pavaje Arad este cea mai eficientă și mai modernă fabrică de prefabricate de beton din vestul țării. Capacitatea fabricii este de 6.000 mp/ zi. Produsele care ies pe poarta fabricii sunt atât pavaje standard și premium, cât și elemente pentru grădină, borduri sau elemente pentru garduri. Toate produsele au garanție 5 ani și sunt însoțite de certificări CE și ISO.

Tehnologia folosită este de ultimă generație și este dezvoltată în colaborare cu producători de top din Germania. Fluxul tehnologic al fabricii este integral automatizat, pentru a asigura o calitate optimă a produselor.

Alături de liniile de fabricație de la Alba Iulia și Ploiești, Petra Pavaje poate produce 18.000 mp/zilnic, ceea ce o poziționează între cei mai mari producători de materiale de construcții din România. Un alt avantaj competitiv pe care fabrica de la Arad îl aduce companiei este logistica. Depozitul generos de la Arad permite asigurarea unui stoc permanent de marfă, dar și depozitarea comenzilor pentru clienții care achiziționează pavajul în extrasezon. Fiind vorba de materiale de construcții cu o greutate mare, proximitatea e un element esențial în a putea oferi produsele Petra Pavaje la un preț competitiv, oferta comercială variind în funcție de distanța la care este transportată marfa. În plus, timpul de livrare este redus, Petra Pavaje dispunând de o flotă auto performantă, specializată pe transportul sigur și rapid al materialelor de construcție.

Fabrica are un impact minim asupra mediului. Grație tehnologiei de ultimă oră folosite aici, eficiența energetică a utilajelor este ridicată. Grădina expozițională va fi una dintre cele mai mari din țară, cuprinzând și spațiu verde generos. Mai mult, în timp ce vizitatorii își pot găsi inspirația pentru amenajarea grădinilor, mașinile electrice pot fi lăsate la încărcat. Toate fabricile Petra Pavaje sunt dotate cu stații de alimentare electrice care pot fi folosite gratuit de către vizitatori. Mai mult, pentru a reduce amprenta de carbon asupra mediului, o parte din flota auto a companiei Florea Grup este integral electrică.

Fabrica de la Arad asigură 70 de locuri de muncă, angajările debutând la începutul anului. Toate pozițiile disponibile pentru acest punct de lucru sunt detaliate în secțiunea „Cariera” a site-ului Petra Pavaje.

Chiar dacă evenimentul de inaugurare s-a dorit a fi unul de amploare, situația actuală a determinat reprezentanții companiei să se rezume la o ceremonie mai restrânsă, respectând conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii Covid-19.

Petra Pavaje are în prezent 3 fabrici localizate în Alba Iulia, Ploiești și Arad. În plus, compania dispune de depozite proprii în Cluj Napoca, Sibiu și Deva.

Petra Pavaje este un brand al companiei Florea Grup, care în acest an împlinește un sfert de secol de activitate. Florea Grup a fost înființată în Alba Iulia, de către frații Marcel și David Florea, având capital integral românesc. Alături de investițiile în producerea de prefabricate, Florea Grup activează în domeniul construcțiilor, a betoanelor, a mixturilor asfaltice și al comerțului cu carburanți. Industria hotelieră este un alt capitol de interes, compania deținând Hotel Transilvania și Hotel Astoria din Alba Iulia. Cu o istorie de 25 de ani, Florea Grup este una dintre cele mai mari companii din Transilvania. Grupul de firme deținut de cei doi antreprenori din Alba Iulia a atins în anul 2020 o cifră de afaceri de 180 de milioane de lei și aproape 600 de angajați.

Date de contact pentru fabrica din Arad:

Adresă: Horia, comuna Vladimirescu, str. 1 Decembrie 1918, nr. 28

Email: office-ar@floreagrup.ro

Telefon: 0728 999 943

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ITM Alba: O persoană găsită la muncă fără forme legale de angajare. Amendă de 20.000 de lei și 17 avertismente după controale

Publicat

itm alba

Inspectorii de muncă din Alba au dat, săptămâna trecută, o amendă de 20.000 de lei și 17 avertismente. Au descoperit o persoană aflate în activitate fără forme legale de angajare.

În domeniul relațiilor de muncă, în perioada 18-22 octombrie, au fost verificați 35 de agenți economici, cu un număr total de 418 de salariați.

Au fost constatate 75 de nereguli și aplicate 5 sancțiuni, din care 4 avertismente și o amendă în valoare de 20.000 lei, pentru o persoană depistată în lucru fără forme legale de angajare-art.260 alin.1.lit.”e” Codul Muncii.

Principalele deficienţe constatate în controale:

  • primirea în lucru a salariaţilor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă;
  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;
  • netransmiterea în termenul legal în Revisal a elementelor referitoare la încadrarea în muncă a salariaților și a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă.

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost verificate 33 unități și constatate 56 de nereguli.

Au fost sancționați 12 angajatori cu 13 avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor
  • lipsa evaluarii riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate