Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Oraşul Zlatna, în fotografii de epocă. Aici s-a utilizat prima dată în Transilvania maşina cu aburi

Publicat

Localitatea Zlatna, cunoscută în trecut ca și „Poarta de intrare în Țara de Piatră” sau „Ampelum”, era în urmă cu 200 de ani centrul aurifer la Munţilor Apuseni. Cu timpul, Zlatna a devenit un centru industrial important prin topitoriile sale, aici fiind utilizată pentru prima dată în Transilvania maşina cu aburi.

Cele mai vechi vestigii ale localităţii Zlatna datează de la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, constând dintr-un depozit de obiecte de bronz. Începuturile istoriei în izvoarele scrise se plasează în epoca daco-romană, când s-a numit Ampelum.

Poarta de intrare în Ţara De Piatră

Împăraţii romani au luat în stăpânire minele de aur din această zonă printr-un reprezentant direct numit “procurator aurariarum” care îşi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpiu Herminus. Prima atestare documentară sub denumirea de Ampellum datează din anul 158 d. Hr. pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeşte toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur. Oraşul Zlatna este numit „Poarta de intrare în Țara de Piatră” (Munţii Apuseni).

În Evul Mediu este amintit, la 1201, sub denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitlului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.

În 1357 aşezarea avea rangul de „târg”, în care minerii obţin o serie de privilegii din partea regilor, confirmate între anii 1317-1557. Populaţia, în majoritate românească, în 1365 avea jude pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cindea. Locuitorii încearcă să scape de sub dominaţia capitlului din Alba-Iulia prin mişcări populare ca cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu reuşeşte însă să devină oraş liber şi plăteşte un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.

În sec. al XVI-lea, în epoca Principatului, devine domeniu fiscal arendat mereu unor străini care supun populaţia unei exploatări nemiloase. În anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

Călătorii străini din sec XVI- XVII ca Geovannandrea Gromo, L’Escalopier și Reichersdorfer vorbesc despre munca grea şi plină de riscuri a minerilor romani în minele de aur. Poetul Martin Opitz îi dedică poemul „Zlatna” în 1622, impresionat de frumuseţea locurilor, a portului şi a dansului popular, considerându-le mărturii ale originii romane a poporului roman.

Centrul domeniului aurifer al Munților Apuseni

La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţă motrice a apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec. XX. Aici s-a utilizat pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.

În sec. XVIII – XIX, regiunea a fost frământată de puternice mişcări sociale şi naţionale. Locuitorii Zlatnei au susţinut în anii 1757 şi 1761 mişcarea lui Sofronie şi au simpatizat cu răscoala ţăranilor condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 1771, la Zlatna funcţiona o “şcoală montanistică”, ce pregătea specialişti pentru minerit. Începând cu anul 1790, la Zlatna a funcţionat o şcoală importantă de curs mediu numită “Gimnaziu umanistic”, transformată apoi în “Gimnaziu crăiesc”, unde au studiat şi s-au format importante personalităţi culturale şi politice din Munţii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Sulutiu şi Avram Iancu. Protocolul gimnazial cuprinde situaţia şcolară notată cu calificativul “Eminens”, a lui Avram Iancu din anii 1839-1840. Vasile Pop, părintele bibliografiei româneşti vechi, a fost medic în Zlatna între anii 1830-1844, timp în care a întreţinut legături cu Gheorghe Bariţiu şi Timotei Cipariu în vederea editării “Gazetei de Transilvania” şi a “Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Centru al Revoluţiei din 1848

Datorită avocatului Petru Dobra, Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra organizează aici, la 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti de la 1848 din această zonă. În istoricele zile de 3/15 mai, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe valea Ampoiului, la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urma să ducă la Viena “Proclamatia” naţiunii române. Ca prefect al unei legiuni româneşti, cu sediul în Zlatna, Petru Dobra a reuşit să dezarmeze gărzile nobiliare maghiare de pe valea Ampoiului, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. În această calitate a organizat, în 19-20 ianuarie 1849, la Zlatna consfătuirea cu reprezentanţii revoluţiei din Ţara Românească şi Transilvania printre care se aflau Alexandru Golescu, Ion Ionescu de la Brad, Avram Iancu, Ion Buteanu şi Simion Balint. Discuţiile s-au concentrat asupra unor probleme fundamentale privind unirea forţelor revoluţionare româneşti şi trimiterea de reprezentanţi în străinătate care să facă cunoscute opiniei publice internaţionale idealurile revoluţiei naţionale. Din primăvara anului 1849, Petru Dobra acţionează cu legiunea sa în zona Abrudului, iar Zlatna urmează să fie aparată de legiunea lui Axente Sever, care susţine puternice lupte în 16-17 aprilie 1849. În aceste bătălii, Zlatna a fost incendiată de trupele lui Kemeny, când au ars şi vechile topitorii de aur.

În a doua jumătate a secolului XIX, oraşul continuă să se dezvolte din punct de vedere industrial. Între 1893-1895 se construieşte drumul în serpentine Zlatna – Almașu Mare, finanţat de Lukacs Bella, un fiu al oraşului. În luna septembrie a anului 1895 a fost dată în folosinţă linia îngustă Alba Iulia – Zlatna, cunoscută sub denumirea de “Mocăniţa”, pentru că traseul acesteia şerpuia prin satele mocăneşti de pe Valea Ampoiului.

După revoluţia din 1848, Zlatna rămâne un puternic centru al mişcării naţionale şi muncitoreşti.

La începutul sec. XX se înfiinţează o Şcoală de artă şi meserii unde studiază, şi îşi începe activitatea renumitul sculptor Cornel Medrea.

Peste 1500 de români din Zlatna şi satele aparţinătoare au luat parte la marele act al Unirii din 1918 de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Din acelaşi an, Uzinele din Zlatna au fost preluate de statul român şi funcţionau cu două secţii: metalurgică şi chimică. Din această uzină s-au obţinut importante cantităţi de aur şi argint în perioada interbelică. După anul 1930 numărul salariaţilor se apropia de 300. În anii celui de-al doilea Război Mondial, ziarul local “Detunata” ia atitudine împotriva Dictatului de la Viena prin care s-a răpit României Ardealul de Nord. În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rând în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală.

Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

sursa: primaria-zlatna.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

O nouă bancă de stat în România. Senatul a aprobat înfiinţarea BDR, cu capital de 1 miliard de lei

Publicat

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României a fost adoptată, miercuri, de Senat. Iniţiativa aparţine parlamentarilor PSD şi ALDE.

Propunerea legislativă a trecut de Senat cu 66 de voturi „pentru”, 2 abţineri şi 18 „împotrivă”. Va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Iniţiat încă din noiembrie 2015, proiectul de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare este semnat de 184 de senatori şi deputaţi PSD şi ALDE, iar primul semnatar este Liviu Dragnea.

Caracterul de urgență al înființării noii bănci, în opinia inițiatorilor, este dat de existența unui „risc major al pierderii unor finanțări nerambursabile cauzate de lipsa cofinanțării”.

Impactul financiar asupra bugetului de stat constă în asigurarea capitalului de stat inițial în cuantum de 1 miliard de lei, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Banca va avea sediul central la Bucureşti. La ora actuală, statul este acţionar majoritar doar la CEC Bank şi la Eximbank.

Pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare„, mai spun inițiatorii legii.

Proiectul de lege prevede că se înfiinţează Banca de Dezvoltare a României (BDR – SA), ca entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul sau de activitate.

„Obiectivul Băncii este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii. În desfăşurarea activităţilor sale, Banca acordă o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de Stat (…) şi marilor proiecte de infrastructură”, se arată în proiect.

De asemenea, BDR „va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi şi va putea să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare”, se arată în textul actului normativ adoptat de Senat.

Instituţia ar urma să fie condusă de un consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de ministrul Finanţelor Publice, doi directori independenţi din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.

Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare. În plenul Senatului a fost adoptat amendamentul senatorului USR Nicoleta Ramona Dinu, care prevedea că şi calitatea de membru al vreunui partid politic e incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau director al BDR, amendament respins iniţial de Comisia de buget.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Peste 51 de milioane de lei, înregistrați GREȘIT la administrațiile din Alba. Contabili depășiți de situație

Publicat

Situații de înregistrare eronată sau chiar neînregistrarea în evidența contabilă a unor bunuri sau valori din domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, în sumă de peste 51 de milioane de lei, majoritatea în comune, unde serviciile de contabilitate sunt uneori depășite de situație. Acesta este tabloul desprins din raportul Curții de Conturi, care a analizat modul în care o parte dintre administrațiile publice din Alba au gestionat banii publici. Un tablou cu milioane de lei contabilizați greșit, cu mijloace fixe neînscrise în contabilitate și cu prejudicii la bugetele locale. 

Ca urmare a misiunilor de audit, ”au fost identificate multiple și grave abateri de la disciplina financiară în utilizarea banului public, generatoare de prejudicii în cazul: unităților administrative din Cugir, Câmpeni, Teiuș, Zlatna și UATC: Vințu de jos, Poșaga, Bistra, Livezile, Săsciori, Sălciua, Săliștea, Șibot și Râmeț” se precizeză în raport.

Deficiențe în ceea ce privește organizarea și efectuarea operațiunii de inventariere a patrimoniului entităților auditate, în sumă de aproape 3 milioane de lei. În speță, este vorba despre următoarele situații:

– nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, abatere identificată la Teiuș și la următoarele unități teritorial – administrative: Bistra, Cergău, Lopadea Nouă, Lupșa, Mogoș, Poiana Vadului, Poșaga, Râmeț, Șibot, Șpring, Vadu Moților și Vințu de Jos, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, ordonator terțiar de credite subordonat municpiului Alba Iulia, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni și la Școlile Gimnaziale Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea, ordonatori terțiari de credite subordonați comunelor: Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea;

– nu a fost efectuată reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, cel puţin odată la 3 ani, în scopul actualizării valorii acestora, potrivit cadrului legal specific, ceea ce a diminuat nejustificat patrimoniul entităţilor respective, cu suma de 2.986 mii lei, abatere identificată la Câmpeni și Teiuș, la UATC: Arieșeni, Doștat, Livezile, Lupșa, Râmeț, Râmetea și la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni.

La nivelul comunei Râmetea nu s-a efectuat, până la finele anului 2015, evaluarea tuturor elementelor patrimoniale existente în patrimoniul comunei, în speță a terenurilor forestiere în suprafață de 803 ha, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin odată la 3 ani, cu scopul de a se asigura o valoare justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate, în sumă de peste 2,4  milioane de lei, au fost evidențiate în contabilitate.

La nivelul comunei Mirăslău nu s-au stabilit corect zonele de impozitare pentru suprafețele de teren ale Comunei Mirăslău, potrivit prevederilor legale, în perioada 2011 – 2015, ceea ce a determinat nestabilirea, neînregistrarea și neîncasarea de venituri cuvenite bugetului local, reprezentând impozit pe clădiri și terenuri, persoane fizice și juridice, în sumă estimată de peste 1 milion de lei, fiind diminuate nejustificat veniturile proprii ale UATC Mirăslău.

Comuna Arieșeni nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a inventariat două mijloace de transport elevi (microbuze școlare), în valoare de 230 mii lei, deși acestea existau faptic în entitate încă din anul 2014 (un microbuz) și din cursul anului 2015 – al doilea microbuz, fiind folosite pentru transportul elevilor, ceea ce a denaturat patrimoniul entității.

Totalul abaterilor constatate de către Curtea de Conturi Alba sunt de 93,4 milioane de lei. Totalul prejudiciilor sunt de peste 7,3 milioane, din care au fost recuperate operativ 411.000 de lei.

Curtea de Conturi a verificat Consiliul Județean Alba, 2 municipii (din 4), 4 orașe (din 7)și 33 de comune ”din 67).

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Intrarea în curtea unui bloc din cartierul Bărăbanț, „invadată” de gunoaie

Publicat

Intrarea în curtea unui bloc situat în cartierul Bărăbanț din Alba Iulia a fost „invadată” de gunoaie. Un cititor Alba24 a surprins pe imagini deșeurile aruncate, la întâmplare, de persoane certate cu bunul simț.

„Intrarea în curtea blocului se face pe lângă un magazin situat la parter. Pe terasa magazinului se consumă băuturi alcoolice, se fumează, se bea cafea și majoritatea ambalajelor se aruncă pe jos, după cum se vede: pahare, bețișoare, sticle, țigări. Parte din vină au și vânzătoarele.

Din nefericire, de foarte mult timp, grămada de gunoaie a tot crescut, acestea ajungând până în curtea blocului.

Unii consumatori își fac nevoile în jurul blocului, pentru aceasta s-au chemat jandarmii dar încă nu s-au luat măsurile necesare”, ne-a transmis cititorul Alba24.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele „revoluției fiscale”: Patronii IMM anunță concedieri din cauza majorării salariului minim

Publicat

Aproape jumătate dintre patronii de firme mici și mijlocii participanți la un sondaj online au spus că vor avea loc disponibilizări de personal din IMM-uri, ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 și a obligației de plată a contribuțiilor sociale pentru angajații cu contracte de muncă part-time la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), la sondajul realizat de această organizație de patroni cu IMM-uri au participat 1.752 de respondenți, din care 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie 2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

  • 49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 39,8% – Restructurări/concedieri
  • 6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 4,4% – Alte măsuri

„Unul din doi întreprinzători menționează că între 1 și 5 salariați vor fi disponibilizați, atât pentru partea a ceea ce înseamnă majorarea salariului minim, dar cu atât mai mult pentru partea contribuțiilor part-time, pentru că sunt locurile de muncă cele mai vulnerabile și la care întreprinzătorii renunță cel mai ușor” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie a crescut de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut, majorare care conține atât creșterea salariului minim net, cât și mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Supranumită de guvernarea PSD-ALDE „revoluția fscală”, mutarea contribuțiilor și celelalte măsuri cuprinse într-un pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a pus probleme angajatorilor și salariaților, atât în mediul privat, cât și la stat.

„Peste 93% dintre întreprinzătorii intervievați vor ca Guvernul să renunțe cu totul la această revoluție fiscală și să revenim la ceea ce a fost anterior lui 1 ianuarie 2018, pentru că societatea era așezată, lucrurile erau înțelese și economia funcționa” – a mai spus Jianu, referitor la sondajul realizat în rândul patronilor IMM.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către antreprenori în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

  • 72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 13,3% – Acordare de prime lunare
  • 12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 1,6% – Alte măsuri.

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

  • 64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;
  • 63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
  • 61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;
  • 50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;
  • 49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
  • 47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;
  • 38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;
  • 38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
  • 30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
  • 9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018.

De asemenea, Consiliul IMM-urilor atrage atenția că în 2017, legislația care privește firmele private „a fost major modificată, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate / completate 290 de articole din Codul fiscal”.

Patronii IMM se plâng că aceste modificări „au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cățelușa Yukan’na din Alba Iulia, vedeta unui stagiu de pregătire pentru câini de salvare

Publicat

În perioada 17-25 februarie are loc la Cabana Capra Transfăgărășan, la o altitudine de 1700 metri, Stagiul Național de Formare al Unităților Canine de Intervenție la Avalanșă, forma de specializare în meseria de salvator montan. Vedeta competiției este cățelușa Yukan’na (pe numele ei adevărat Inna Mediguard), rasa Golden Retriever, în vârstă de 3 ani, aparținându-i salvamontistului din Alba Tiberiu Krizbai.

Pe parcursul a nouă zile, unitatea canină (conductor + câine) va trebui să progreseze în așa fel încât la examenul final, va dovedi capabilitatea accesului oriunde în zona montană, va executa misiunea de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă, după care va arăta că se poate retrage în siguranță.

Probele de acces vor include schi de tură, rapelul pe stâncă și gheață, precum și alte situații care pot fi întâlnite în timpul unei actiuni de salvare, toate efectuate împreună cu partenerul canin.

Participă pentru brevetare sau pregătire, echipaje din Alba, Neamț, Hunedoara, Argeș și Gorj.

Yukan’na a absolvit mai multe examene, printre care se numără și căutarea în avalanșă. În această perioadă, cățelușa se află la școala Salvamont, pentru reatestare.

„Din păcate, după o perioadă fără cazuistică în ceea ce privește avalanșele, în ultimele două sezoane de iarnă au fost înregistrate opt decese la nivel național. Intenția Salvamont România este ca, la nivel național să fie în permanență pregătite între 20 și 30 de unități canine de avalanșă, răspândite pe arcul carpatic, astfel încât să se asigure o intervenție optimă” ne-a transmis Tiberiu Krizbai.

Video: Ion Sănduloiu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate