Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

Oraşul Zlatna, în fotografii de epocă. Aici s-a utilizat prima dată în Transilvania maşina cu aburi

avatar

Publicat

Localitatea Zlatna, cunoscută în trecut ca și „Poarta de intrare în Țara de Piatră” sau „Ampelum”, era în urmă cu 200 de ani centrul aurifer la Munţilor Apuseni. Cu timpul, Zlatna a devenit un centru industrial important prin topitoriile sale, aici fiind utilizată pentru prima dată în Transilvania maşina cu aburi.

Cele mai vechi vestigii ale localităţii Zlatna datează de la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, constând dintr-un depozit de obiecte de bronz. Începuturile istoriei în izvoarele scrise se plasează în epoca daco-romană, când s-a numit Ampelum.

Poarta de intrare în Ţara De Piatră

Împăraţii romani au luat în stăpânire minele de aur din această zonă printr-un reprezentant direct numit “procurator aurariarum” care îşi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpiu Herminus. Prima atestare documentară sub denumirea de Ampellum datează din anul 158 d. Hr. pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeşte toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur. Oraşul Zlatna este numit „Poarta de intrare în Țara de Piatră” (Munţii Apuseni).

În Evul Mediu este amintit, la 1201, sub denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitlului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.

În 1357 aşezarea avea rangul de „târg”, în care minerii obţin o serie de privilegii din partea regilor, confirmate între anii 1317-1557. Populaţia, în majoritate românească, în 1365 avea jude pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cindea. Locuitorii încearcă să scape de sub dominaţia capitlului din Alba-Iulia prin mişcări populare ca cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu reuşeşte însă să devină oraş liber şi plăteşte un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.

În sec. al XVI-lea, în epoca Principatului, devine domeniu fiscal arendat mereu unor străini care supun populaţia unei exploatări nemiloase. În anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

Călătorii străini din sec XVI- XVII ca Geovannandrea Gromo, L’Escalopier și Reichersdorfer vorbesc despre munca grea şi plină de riscuri a minerilor romani în minele de aur. Poetul Martin Opitz îi dedică poemul „Zlatna” în 1622, impresionat de frumuseţea locurilor, a portului şi a dansului popular, considerându-le mărturii ale originii romane a poporului roman.

Centrul domeniului aurifer al Munților Apuseni

La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţă motrice a apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec. XX. Aici s-a utilizat pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.

În sec. XVIII – XIX, regiunea a fost frământată de puternice mişcări sociale şi naţionale. Locuitorii Zlatnei au susţinut în anii 1757 şi 1761 mişcarea lui Sofronie şi au simpatizat cu răscoala ţăranilor condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 1771, la Zlatna funcţiona o “şcoală montanistică”, ce pregătea specialişti pentru minerit. Începând cu anul 1790, la Zlatna a funcţionat o şcoală importantă de curs mediu numită “Gimnaziu umanistic”, transformată apoi în “Gimnaziu crăiesc”, unde au studiat şi s-au format importante personalităţi culturale şi politice din Munţii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Sulutiu şi Avram Iancu. Protocolul gimnazial cuprinde situaţia şcolară notată cu calificativul “Eminens”, a lui Avram Iancu din anii 1839-1840. Vasile Pop, părintele bibliografiei româneşti vechi, a fost medic în Zlatna între anii 1830-1844, timp în care a întreţinut legături cu Gheorghe Bariţiu şi Timotei Cipariu în vederea editării “Gazetei de Transilvania” şi a “Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Centru al Revoluţiei din 1848

Datorită avocatului Petru Dobra, Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra organizează aici, la 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti de la 1848 din această zonă. În istoricele zile de 3/15 mai, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe valea Ampoiului, la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urma să ducă la Viena “Proclamatia” naţiunii române. Ca prefect al unei legiuni româneşti, cu sediul în Zlatna, Petru Dobra a reuşit să dezarmeze gărzile nobiliare maghiare de pe valea Ampoiului, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. În această calitate a organizat, în 19-20 ianuarie 1849, la Zlatna consfătuirea cu reprezentanţii revoluţiei din Ţara Românească şi Transilvania printre care se aflau Alexandru Golescu, Ion Ionescu de la Brad, Avram Iancu, Ion Buteanu şi Simion Balint. Discuţiile s-au concentrat asupra unor probleme fundamentale privind unirea forţelor revoluţionare româneşti şi trimiterea de reprezentanţi în străinătate care să facă cunoscute opiniei publice internaţionale idealurile revoluţiei naţionale. Din primăvara anului 1849, Petru Dobra acţionează cu legiunea sa în zona Abrudului, iar Zlatna urmează să fie aparată de legiunea lui Axente Sever, care susţine puternice lupte în 16-17 aprilie 1849. În aceste bătălii, Zlatna a fost incendiată de trupele lui Kemeny, când au ars şi vechile topitorii de aur.

În a doua jumătate a secolului XIX, oraşul continuă să se dezvolte din punct de vedere industrial. Între 1893-1895 se construieşte drumul în serpentine Zlatna – Almașu Mare, finanţat de Lukacs Bella, un fiu al oraşului. În luna septembrie a anului 1895 a fost dată în folosinţă linia îngustă Alba Iulia – Zlatna, cunoscută sub denumirea de “Mocăniţa”, pentru că traseul acesteia şerpuia prin satele mocăneşti de pe Valea Ampoiului.

După revoluţia din 1848, Zlatna rămâne un puternic centru al mişcării naţionale şi muncitoreşti.

La începutul sec. XX se înfiinţează o Şcoală de artă şi meserii unde studiază, şi îşi începe activitatea renumitul sculptor Cornel Medrea.

Peste 1500 de români din Zlatna şi satele aparţinătoare au luat parte la marele act al Unirii din 1918 de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Din acelaşi an, Uzinele din Zlatna au fost preluate de statul român şi funcţionau cu două secţii: metalurgică şi chimică. Din această uzină s-au obţinut importante cantităţi de aur şi argint în perioada interbelică. După anul 1930 numărul salariaţilor se apropia de 300. În anii celui de-al doilea Război Mondial, ziarul local “Detunata” ia atitudine împotriva Dictatului de la Viena prin care s-a răpit României Ardealul de Nord. În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rând în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală.

Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

sursa: primaria-zlatna.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

EVENIMENT

EVALUARE NAŢIONALĂ clasa a VI-a, 2018: MODELE de SUBIECTE, calendarul testărilor şi detalii pentru elevi

avatar

Publicat

examen scoala

În săptămâna care urmează, intră în Evaluare Naţională elevii de clasa a VI-a. Prima probă va fi miercuri, 23 mai, potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei. Notele nu vor fi trecute în catalog, iar rezultatele vor fi utile pentru elevi, părinţi şi profesori pentru a vedea nivelul de pregătire actual.

Conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, rezultatele Evaluării Naţionale la finalul clasei a VI-a au ca scop elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi preorientarea şcolară. De asemenea, rezultatele se comunică părinţilor.

Fiecare probă va dura 60 de minute.

CALENDARUL EVALUĂRII NAŢIONALE de CLASA a VI-a:

Miercuri, 23 mai: Limbă şi comunicare

Joi, 24 mai: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Testele pentru Evaluarea Naţională vor fi realizate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) din subordinea Ministerului Educaţiei, în concordanţă cu programele şcolare, trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate şi un format asemănător celor al testărilor internaţionale.

MODELE de SUBIECTE:

Limbă şi comunicare (engleză): LRO_EN_VI_2014_Model_EN_LC_Caietul_elevului.mod

Limbă şi comunicare (franceză):LRO_EN_VI_2014_Model_FR_LC_Caietul_elevului

Matematică şi Ştiinţe ale Naturii: LRO_EN_VI_2014_Model_Matematia_Stinte_Caietul_elevului

ENVI_Model_2_Matematica_Stiinte_LRO

Evaluările Naţionale se vor desfăşura în sălile de clasă în care elevii urmează cursurile în mod obişnuit. Pentru testări, comisia de organizare trebuie să stabilească un interval orar unic pentru toate şcolile.

Responsabil de administrarea testării este un profesor care nu predă la clasa respectivă. Pe toată durata testărilor, elevii sunt asistaţi şi de un al doilea profesor, care nu predă la clasa respectivă. Cei doi profesori nu au voie să le dea elevilor indicaţii cu privire la rezolvarea exerciţiilor.

Testele pe care le-au susţinut elevii sunt corectate în şcoala pe care o urmează copiii, de către profesorii de la această şcoală.

Testele de Limbă şi comunicare sunt corectate de câte doi profesori, unul de Limba şi literatura română, celălalt de Limbă moderna.

Testele de Matematică şi Ştiinţe ale naturii sunt evaluate de câte trei profesori, unul de Matematică, al doilea de Fizică şi al treilea de Biologie.

Metodologia prevede că, pentru a face mai uşoară comunicarea şi înţelegerea rezultatelor către elevi şi părinţi, profesorii corectori pot să facă sublinieri sau menţiuni pe testele elevilor.

Corectarea testelor se finalizează în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test de la clasa respectivă.

Rezultatele individuale nu se afişează, nu se comunică public şi nu se trec în catalog. Pe baza lor, profesorii trebuie să construiască planuri individualizate de învăţare, pentru ca elevii cu lacune să recupereze materia. Aceste planuri individualizate de învăţare ale elevilor trebuie să le fie comunicate părinţilor. De asemenea, rezultatele le sunt comunicate elevilor şi părinţilor individual, în condiţii de confidenţialitate.

Părinţii semnează un proces-verbal pentru luarea la cunoştinţă a informatiilor referitoare la rezultatele elevului şi la măsurile prevăzute în planul individualizat de învăţare, dacă este cazul.

surse: edu.ro, hotnews.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

LOTERIA bonurilor fiscale: Rezultatele extragerii de duminică, 20 mai. Vezi dacă ai un bon câştigător

avatar

Publicat

bonuri fiscale

Ministerul Finanţelor Publice a organizat duminică o nouă extragere a bonurilor fiscale, pentru a stabili cele câştigătoare, emise între 1 și 30 aprilie 2018. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

În urmare extragerii, bonurile fiscale câştigătoare sunt cele emise în data de 15 aprilie 2018, în valoare de 388 lei.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. „Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile. Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

Un bon fiscal este considerat câștigător doar dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul și seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data și ora emiterii precum și numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câștigătoare în prima etapă de selecție, va elibera o copie a acestora cu mențiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenței, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP și ANAF. În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare. Dacă în urma centralizării se constată depășirea numărului maxim de 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

În cazul realizării celei de-a doua etape de selecție, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Și această extragere va fi realizată cu urnele CNLR și va fi televizată, data organizării acesteia urmând să fie anunțată ulterior.

Numărul extras în cadrul acestei trageri va fi primul câștigător. Pentru desemnarea celui de-al doilea, se aplică crescător la primul număr extras un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câștigător. Pentru aflarea celorlalți câștigători, pasul se adună succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător.

Dacă se depășește numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câștigător este dat de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referință și numărul unic maxim atribuit. Se continuă aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100. În procesul de aplicare a pasului, numerele câștigătoare sunt eliminate din listă.

După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câștigătoare, acestea vor fi centralizate și transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în „Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticității bonurilor fiscale câștigătoare de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Au crescut vânzările de maşini ecologice noi, cu peste 80%. Mărci preferate de români

avatar

Publicat

Au crescut considerabil vânzările de autoturisme ecologice noi. Cu 83,02% în primele patru luni din 2018. Cele mai multe maşini electrice au vândut, în România, Volkswagen, BMW şi Mercedes.

În perioada ianuarie-aprilie, au fost vândute 1.003 maşini ecologice, faţă de 548 în perioada similară din 2017, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), citată de Agerpres.

Din acest total, 238 erau autoturisme electrice 100%, echivalentul unui majorări de cinci ori (+417,4%) faţă de primele patru luni din anul precedent, iar 765 de unităţi hibrid (+52,4%).

În clasamentul celor mai comercializate autoturisme electrice 100%, în intervalul ianuarie – aprilie, primul loc a fost ocupat de Volkswagen, cu 96 de unităţi, urmat de smart (47 de exemplare), BMW (31), Mercedes Benz (19), Renault (14), Volvo (10), Audi şi Mitsubishi (câte 5 unităţi), Porsche (4) şi Kia (2).

De asemenea, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada de referinţă, au fost înregistrate de Toyota (663 de unităţi), Kia (20) şi Audi (16).

Statistica APIA arată că, la nivelul anului trecut, ponderea autoturismelor electrice şi hibrid în totalul vânzărilor de unităţi noi a atins 2,2%, numărul acestora ajungând la 2.811 exemplare, în creştere cu 136,7% faţă de anul anterior.

Reamintim că din martie cei care vor să cumpere o maşină ecologică au la dispoziţie o nouă sesiune a programului „Rabla Plus”. Bugetul alocat acestui program se ridică la 120 milioane lei, valoare în care se pot acorda două tipuri de ecotichete.

O variantă de ecobonus este de 45.000 lei (10.000 de euro), dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric. De asemenea, se poate acorda un ecobonus în cuantum de 20.000 de lei (circa 5.000 de euro), dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

Ministerul de resort estimează că, în 2018, românii vor cumpăra prin Programul „Rabla Plus” 2.000 de maşini electrice.

Accesarea programului nu este condiţionată de casarea şi radierea unui autovehicul uzat, iar prima oferită în cadrul Programului „Rabla Clasic” (de 6.500 de lei) se poate cumula cu ecotichetele prevăzute de Programul „Rabla Plus”, numai în cazul în care solicitantul va achiziţiona fie un autovehicul nou electric, fie unul electric hibrid plug-in.

surse: hotnews.ro, agerpres.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Avertisment de la Protecţia Consumatorului. Ce trebuie să verificaţi atunci când cumpăraţi produse tip fast-food

avatar

Publicat

Atunci când cumpăraţi produse tip fast-food din magazinele sau restaurantele specializate, trebuie să vă asiguraţi că vânzătorul este echipat corespunzător, cu halat de protecţie, bonetă şi, mai ales, mănuşi de protecţie curate sau de unică folosinţă. Este atenţionarea transmisă de Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel

De asemenea, consumatorilor li se recomandă să verifice eticheta produsului şi ambalajul acestuia şi să compare preţul de la raft cu cel de pe bon, pe care să-l păstreze în cazul în care doresc să reclame calitatea produsului.

„Pentru a achiziţiona produse de tip fast-food care să nu le pună sănătatea sau poate chiar viaţa în pericol, consumatorii trebuie să ţină cont de câteva sfaturi: la cumpărarea produselor din carne/carne tocată să acorde atenţie deosebită la aspectul produsului, să urmărească modul de etichetare, să nu cumpere produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare, a datei durabilităţii minimale/datei limita de consum şi a ingredientelor alergene”, spune Paul Anghel.

Ei îndeamnă pe oameni să refuze produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare, să refuze produsele din carne pe care nu este înscrisă data de expirare sau dacă această este modificată sau depăşită şi să nu cumpere produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu poate asigura condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacţia comercială şi riscă să achiziţioneze un produs neconform sau chiar nesigur care le poate afecta sănătatea.

„Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere şi comercializare a acestora, pentru a observă unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate şi anume existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele,  integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării, precum şi etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate”, mai spune directorul ANPC.

Un ultim sfat: “să solicite şi să păstreze bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doreşte să reclame calitatea/siguranţă unui produs”, precizează Anghel.

Reamintim că un copil de 3 ani a murit la spital, în Bucureşti, după ce ar fi mâncat, alături de părinţi, shaorma de la un fast-food în Capitală. Părinţii lui au avut nevoie de asistenţă medicală. În acest caz, Parchetul Tribunalului Bucureşti a declanşat o anchetă.

Procurorii spun că există suspiciunea unei intoxicaţii cu o substanţă necunoscută, motiv pentru care cazul este considerat unul medico-legal.

surse: digi24.ro, news.ro

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul Finanţelor amână cu trei luni dotarea magazinelor cu case de marcat electronice fiscale

avatar

Publicat

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune amânarea cu trei luni a aplicării sancțiunii prevăzută de lege pentru nedotarea cu noile aparate de marcat electronice fiscale, pentru a permite operatorilor economici să achiziționeze, să fiscalizeze și să testeze aparatele de marcat cu jurnal electronic.

Un proiect în acest sens a fost pus în dezbatere de MFP. Prevede suspendarea aplicării unor dispoziții și prelungirea unui termen prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică.

În cazul contribuabililor mari sau mijlocii sancțiunea pentru nedotarea cu noile aparate de marcat electronice fiscale se aplică începând cu 1 septembrie 2018 în loc de 1 iunie 2018, iar în ceea ce privește contribuabilii mici, aceasta se aplică de la 1 noiembrie 2018 în loc de 1 august 2018. După expirarea acestor intervale, sancțiunea poate fi aplicată doar pentru faptele săvârșite începând cu 1 septembrie 2018, respectiv 1 noiembrie 2018, după caz.

De asemenea, se amână cu trei luni, până la 1 noiembrie 2018, aplicarea sancțiunii prevăzută de lege pentru comercializarea de către distribuitorii autorizați a vechilor aparate de marcat, astfel încât, dacă va fi cazul, operatorii economici care își deschid noi afaceri sau puncte de lucru să poată achiziționa un aparat de marcat, în caz contrar aceștia riscând blocarea activității.

Totodată, se prelungește cu trei luni, până la data de 31 octombrie 2018, termenul limită până la care își mențin valabilitatea avizele/autorizațiile privind distribuția aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rolă jurnal, termenul în vigoare fiind 31 iulie 2018.

În această perioadă de grație, organele de control urmează să realizeze acțiuni cu caracter preventiv și de îndrumare, în baza art. 151 alin.(4) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Promovarea acestui act normativ este determinată în principal de:

– întârzierile producătorilor și distribuitorilor în pregătirea prototipurilor de aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic și, implicit, de întârzierile în depunerea acestora împreună cu documentația aferentă pentru avizare tehnică la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică;

– procesele de implementare a noilor aparate de marcat, ulterioare avizării tehnice a prototipurilor, respectiv autorizarea distribuitorilor, producția noilor modele, aprovizionarea distribuitorilor, achiziția aparatelor de marcat și fiscalizarea acestora, care necesită mai mult timp și fac imposibilă punerea pe piață a aparatelor de marcat până la termenele prevăzute de lege pentru dotarea operatorilor economici;

– posibilitatea punerii în pericol a activității operatorilor economici, în condițiile în care prevederea legală în vigoare le interzice începând cu 1 iunie, respectiv 1 august, să utilizeze actualele case de marcat, iar aceștia nu pot, din motive care nu le sunt imputabile, să se doteze cu noile aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic riscând în plus și aplicarea unor sancțiuni drastice, transmite MFP.

Potrivit ministerului, proiectul de ordonanță de urgență vizează şi diversificarea canalelor de distribuție și flexibilizarea procesului de vânzare a titlurilor de stat emise de MFP pentru populație prin intermediul unor instituții cu infrastructură și cu rețea de acoperire la nivel național.

Astfel, va fi autorizată Compania Națională Poșta Română în vederea tranzacționării titlurilor de stat către populație, urmând ca, ulterior, să fie aprobate normele tehnice de aplicare, instrucțiunile detaliate de vânzare și plata obligațiilor la scadență pentru aceste titluri de stat, similare cu cele în vigoare pentru unitățile Trezoreriei Statului.

În anul 2018, MFP va derula o campanie de informare și promovare a emisiunilor planificate. Plafonul indicativ pentru acest an este de aproximativ 4 miliarde de lei. Emisiunile de titluri de stat destinate populației în cadrul Programului TEZAUR ediția Centenar vor fi emise pe maturități de termen mediu. Nivelul dobânzii va fi stabilit prin raportare la randamentul titlurilor de stat cotate pe piața interbancară pentru maturitatea respectivă.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate