Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

Oraşul Zlatna, în fotografii de epocă. Aici s-a utilizat prima dată în Transilvania maşina cu aburi

Publicat

Localitatea Zlatna, cunoscută în trecut ca și „Poarta de intrare în Țara de Piatră” sau „Ampelum”, era în urmă cu 200 de ani centrul aurifer la Munţilor Apuseni. Cu timpul, Zlatna a devenit un centru industrial important prin topitoriile sale, aici fiind utilizată pentru prima dată în Transilvania maşina cu aburi.

Cele mai vechi vestigii ale localităţii Zlatna datează de la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, constând dintr-un depozit de obiecte de bronz. Începuturile istoriei în izvoarele scrise se plasează în epoca daco-romană, când s-a numit Ampelum.

Poarta de intrare în Ţara De Piatră

Împăraţii romani au luat în stăpânire minele de aur din această zonă printr-un reprezentant direct numit “procurator aurariarum” care îşi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpiu Herminus. Prima atestare documentară sub denumirea de Ampellum datează din anul 158 d. Hr. pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeşte toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur. Oraşul Zlatna este numit „Poarta de intrare în Țara de Piatră” (Munţii Apuseni).

În Evul Mediu este amintit, la 1201, sub denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitlului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.

În 1357 aşezarea avea rangul de „târg”, în care minerii obţin o serie de privilegii din partea regilor, confirmate între anii 1317-1557. Populaţia, în majoritate românească, în 1365 avea jude pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cindea. Locuitorii încearcă să scape de sub dominaţia capitlului din Alba-Iulia prin mişcări populare ca cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu reuşeşte însă să devină oraş liber şi plăteşte un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.

În sec. al XVI-lea, în epoca Principatului, devine domeniu fiscal arendat mereu unor străini care supun populaţia unei exploatări nemiloase. În anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

Călătorii străini din sec XVI- XVII ca Geovannandrea Gromo, L’Escalopier și Reichersdorfer vorbesc despre munca grea şi plină de riscuri a minerilor romani în minele de aur. Poetul Martin Opitz îi dedică poemul „Zlatna” în 1622, impresionat de frumuseţea locurilor, a portului şi a dansului popular, considerându-le mărturii ale originii romane a poporului roman.

Centrul domeniului aurifer al Munților Apuseni

La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţă motrice a apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec. XX. Aici s-a utilizat pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.

În sec. XVIII – XIX, regiunea a fost frământată de puternice mişcări sociale şi naţionale. Locuitorii Zlatnei au susţinut în anii 1757 şi 1761 mişcarea lui Sofronie şi au simpatizat cu răscoala ţăranilor condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 1771, la Zlatna funcţiona o “şcoală montanistică”, ce pregătea specialişti pentru minerit. Începând cu anul 1790, la Zlatna a funcţionat o şcoală importantă de curs mediu numită “Gimnaziu umanistic”, transformată apoi în “Gimnaziu crăiesc”, unde au studiat şi s-au format importante personalităţi culturale şi politice din Munţii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Sulutiu şi Avram Iancu. Protocolul gimnazial cuprinde situaţia şcolară notată cu calificativul “Eminens”, a lui Avram Iancu din anii 1839-1840. Vasile Pop, părintele bibliografiei româneşti vechi, a fost medic în Zlatna între anii 1830-1844, timp în care a întreţinut legături cu Gheorghe Bariţiu şi Timotei Cipariu în vederea editării “Gazetei de Transilvania” şi a “Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Centru al Revoluţiei din 1848

Datorită avocatului Petru Dobra, Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra organizează aici, la 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti de la 1848 din această zonă. În istoricele zile de 3/15 mai, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe valea Ampoiului, la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urma să ducă la Viena “Proclamatia” naţiunii române. Ca prefect al unei legiuni româneşti, cu sediul în Zlatna, Petru Dobra a reuşit să dezarmeze gărzile nobiliare maghiare de pe valea Ampoiului, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. În această calitate a organizat, în 19-20 ianuarie 1849, la Zlatna consfătuirea cu reprezentanţii revoluţiei din Ţara Românească şi Transilvania printre care se aflau Alexandru Golescu, Ion Ionescu de la Brad, Avram Iancu, Ion Buteanu şi Simion Balint. Discuţiile s-au concentrat asupra unor probleme fundamentale privind unirea forţelor revoluţionare româneşti şi trimiterea de reprezentanţi în străinătate care să facă cunoscute opiniei publice internaţionale idealurile revoluţiei naţionale. Din primăvara anului 1849, Petru Dobra acţionează cu legiunea sa în zona Abrudului, iar Zlatna urmează să fie aparată de legiunea lui Axente Sever, care susţine puternice lupte în 16-17 aprilie 1849. În aceste bătălii, Zlatna a fost incendiată de trupele lui Kemeny, când au ars şi vechile topitorii de aur.

În a doua jumătate a secolului XIX, oraşul continuă să se dezvolte din punct de vedere industrial. Între 1893-1895 se construieşte drumul în serpentine Zlatna – Almașu Mare, finanţat de Lukacs Bella, un fiu al oraşului. În luna septembrie a anului 1895 a fost dată în folosinţă linia îngustă Alba Iulia – Zlatna, cunoscută sub denumirea de “Mocăniţa”, pentru că traseul acesteia şerpuia prin satele mocăneşti de pe Valea Ampoiului.

După revoluţia din 1848, Zlatna rămâne un puternic centru al mişcării naţionale şi muncitoreşti.

La începutul sec. XX se înfiinţează o Şcoală de artă şi meserii unde studiază, şi îşi începe activitatea renumitul sculptor Cornel Medrea.

Peste 1500 de români din Zlatna şi satele aparţinătoare au luat parte la marele act al Unirii din 1918 de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Din acelaşi an, Uzinele din Zlatna au fost preluate de statul român şi funcţionau cu două secţii: metalurgică şi chimică. Din această uzină s-au obţinut importante cantităţi de aur şi argint în perioada interbelică. După anul 1930 numărul salariaţilor se apropia de 300. În anii celui de-al doilea Război Mondial, ziarul local “Detunata” ia atitudine împotriva Dictatului de la Viena prin care s-a răpit României Ardealul de Nord. În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rând în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală.

Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

sursa: primaria-zlatna.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
loading...
loading...
Publicitate

ECONOMIE

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

Publicat

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, trecută pe lista de priorităţi în bugetul Ministerului Transporturilor pe 2018, Guvernul a alocat doar 35% din sumele necesare pentru anul viitor, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei „Pro Infrastructură”. Asta în condiţiile în care promisiunile autorităţilor sunt de inaugurare a cel puţin 12 km, la începutul anului viitor.

„A10 Sebeș-Turda. Pe loturile 1 și 2, stadiul fizic și financiar se ridică la aproximativ 40%. Pentru un avans rezonabil de 30%, considerând că proiectele sunt deblocate și vor avansa rapid în anul 2018, ar fi nevoie de 200 de milioane de lei pentru fiecare lot, 400 de milioane în total. Pentru loturile 3 și 4, chiar dacă fizic sunt aproape finalizate, există restanțe financiare de aproximativ 200 de milioane de lei care vor fi plătite în anul 2018. Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetat de guvern: 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar”, au scris reprezentanţii Asociaţiei, pe Facebook.

Aceştia cer Parlamentului, la discutarea legii bugetului „să dea dovadă de înțelepciune și de dorință nedisimulată și să ofere un buget suficient acestor investiții majore, astfel încât derularea lor să nu fie încetinită sau oprită în anul 2018”.

“Decidenții politici declară fălos că va curge lapte și miere în 2018, dar în realitate blochează cu bună știință aceste proiecte”, mai precizează sursele citate, referitor la contractele prioritare: autostrăzile București-Brașov, Sebeș-Turda, Lugoj-Deva.

În ceea ce priveşte recepţia lucrărilor pe lotul 3 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost amânată pentru data de 9 ianuarie 2018. Oficiali ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere afirmă că mai sunt de asfaltat 300 de metri și că trebuie înlocuite corpurile de iluminat care funcționează cu sodiu, cu altele cu LED-uri. Recepția din perioada 8-10 ianuarie 2018 este condiționată de existența condițiilor meteo favorabile, spun ei, citați de digi24.ro.

Vezi Autostrada Sebeș-Turda: Cei 12,4 kilometri dintre Aiud și Decea nu se vor deschide circulației decât în 2018

În 2018, Ministerul Transporturilor alocă 1,71 miliarde de lei pentru construirea de autostrăzi şi centuri, cu aproape 20% mai mult decât suma cheltuită în acest an, estimată la 1,44 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget al instituţiei pentru anul viitor. De asemenea, de anul viitor ar putea începe lucrările la Autostrada Sibiu – Piteşti, una dintre cele mai aşteptate din ultimii ani.

Printre prioritățile de anul viitor se numără finalizarea autostrăzilor Sebeș – Turda și Lugoj – Deva, dar și începerea lucrărilor la Autostrada Sibiu – Pitești.

Vezi Ministerul Transporturilor alocă cu 20% mai mulți bani pentru autostrăzi, în 2018. Priorităţile anului viitor

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicat

Unul din trei utilizatori de Internet este copil, iar 71% dintre copii și tineri sunt online comparativ cu doar 48% din populația totală, potrivit unui raport UNICEF. Cu toate acestea, 3 din 5 copii și tineri africani sunt offline, comparativ cu doar 1 tânăr din 25 din Europa.

Astfel, aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane de persoane – nu dispune de conexiune online, ceea ce accentuează inechitățile existente în rândul copiilor și le reduce posibilitatea de a participa la o economie care capătă tot mai mult un caracter digital.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi UNICEF în România au lansat luni “Raportului Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală”. Raportul este prima analiză amplă efectuata de UNICEF a modalităţilor în care tehnologia digitală afectează viaţa şi perspectivele de viaţă ale copiilor.

Raportul analizează, de asemenea, modul în care Internetul sporește vulnerabilitatea copiilor la riscuri și pericole, inclusiv în ce privește utilizarea necorespunzătoare a informațiilor lor private, accesul la conținutul periculos, și agresiunea în mediul online (cyberbullying).

Potrivit raportului, din cauza omniprezenței dispozitivelor mobile, accesul multor copii în mediul online a devenit mai puțin supervizat – și mai expus pericolelor.

Printre recomandările oferite de raport în sprijinul formulării unor politici mai eficace și a unor practici de lucru mai responsabile în beneficiul copiilor la nivel global se numără:

– plasarea copiilor în centrul politicii digitale

– dezvoltarea competențelor digitale astfel încât copiii să se poată informa, implica și acționa în siguranță în mediul online

– protejarea copiilor împotriva pericolelor din mediul online – precum abuzul, exploatarea, traficul, agresiunea online și expunerea la materiale neadecvate

– valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor și practicilor etice care protejează și susțin copiii în mediul online

– garantarea protecției intimității și identității copiilor în mediul online

– asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună.

Statistici şi concluzii ale raportului:

Tinerii (15–24 ani) reprezintă grupul de vârstă cel mai conectat. La nivel mondial, 71 % se află în mediul online comparativ cu 48 % din populația totală.

La nivel mondial, aproximativ unu din trei utilizatori de internet este copil sau adolescent sub 18 ani.

Există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele țări, copiii sub 15 ani au aceleași șanse de a utiliza internetul ca și adulții peste 25 de ani.

Telefoanele inteligente alimentează o ‘cultură a dormitorului’ (“bedroom culture’), pentru mulți copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat și mai puțin supravegheat.

Prin intermediul profilurilor anonime create pe rețelele de socializare și a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai ușor pe copiii care nu sunt conștienți de pericolele care îi pândesc.

Noile tehnologii – precum criptovaluta și rețelele de tipul „Dark Web” – reprezintă o sursă care alimentează live streaming-ul actelor de abuz sexual al copiilor și alte tipuri de conținut online dăunător și care ridică probleme serioase pentru organele de aplicare a legii nevoite să țină pasul cu acestea.

92% din numărul total de URL-uri identificate global de către Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci țări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franța și Federația Rusă.

Eforturile de protecție a copiilor trebuie să aibă în prim plan copiii vulnerabili și dezavantajați care pot să nu înțeleagă așa bine riscurile online, inclusiv pierderea intimității, și care sunt mai expuși pericolelor.

Deși atitudinile diferă de la o cultură la alta, copiii adesea se îndreaptă mai întâi către cei de vârsta lor atunci când se confruntă cu riscuri și probleme în mediul online, astfel încât părinților le este mai greu să-și protejeze copiii.

Deși majoritatea copiilor prezenți online consideră experiența respectivă ca fiind una pozitivă, mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de faptul că timpul petrecut de copii absorbiți în fața ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceștia să sufere de depresie, creând dependența de internet și constituind chiar și un factor ce contribuie la obezitate.

Sfaturile contradictorii pot crea confuzie în rândul celor care au grijă de copii sau care se ocupă de educația acestora, evidențiind nevoia unor cercetări superioare calitativ cu privire la impactul TIC asupra bunăstării.

Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia și anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăți în mediul offline au posibilitatea uneori de a lega prietenii și a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia.

Pentru majoritatea copiilor, aspectele fundamentale – precum depresia sau problemele de-acasă – au un impact mai mare asupra sănătății și fericirii lor decât timpul petrecut în fața ecranului.

Abordând timpul petrecut de copii în mediul virtual dintr-o perspectivă de tip „nici prea prea, nici foarte foarte” – și acordând atenție mai mult activităților în care sunt implicați copiii online și nu atât duratei petrecute online, le putem asigura copiilor o mai bună protecție și îi putem ajuta să-și valorifice la maximum timpul petrecut online.

CERT-RO a prezentat un ghid pentru părinţi, cu informaţii necesare educării copiilor care navighează online. Acesta cuprinde şi un set de reguli şi măsuri de precauţie pentru evitarea pericolelor din lumea digitală:

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

Publicat

Compania VCST Automotive Production Alba, subsidiara locală a grupului belgian VCST, producător de componente auto, a finalizat o investiţie de 18,7 milioane lei (4 milioane euro), în extinderea spaţiilor de producţie.

Spaţiile de producţie şi birourile au fost extinse cu 5.400 mp şi a fost construită o cantină pentru angajaţi.

„Până în luna septembrie a acestui an investiţiile companiei noastre au ajuns la peste 18,7 mil. lei. Până la finalul anului viitor sunt planificate noi proiecte de aproximativ 33 de milioane de lei, în creşterea capacităţilor de producţie“, a declarat pentru ZF Transilvania Corneliu Pricope, plant manager VCST Automotive Production Alba.

Fabrica de componente auto VCST Automotive Production Alba a fost inaugurată în urmă cu patru ani, investiţia ridicându-se la 33 milioane euro.

sursă: zf.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicat

Mai mult de jumătate dintre angajații români ar fi dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber, în contextul în care România trece printr-o criză pe piaţa muncii, este concluzia unui studiu efectuat de Hunters, divizie a companiei de cercetare Unlock Market Research.

Studiul arată că românii îşi doresc să aibă mai mult timp liber în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii.

„Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber. În acest timp, România trece printr-o criză pe piaţa muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite”, se arată în studiu.

Totodată, cea mai puternică tendinţă, recunoscută de 65% dintre români, este dorinţa de a-şi încetini ritmul alert al vieţii, în condiţiile în care oamenii vor să îşi recupereze timpul liber şi caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Astfel, românii nu mai vor să lucreze peste program sau în weekend şi simt că ziua este prea scurtă pentru ceea ce vor să facă. Totodată, românii caută din ce în ce mai mult liniştea din afara tehnologiei şi autenticitatea în relaţiile inter-umane.

”De aceea, 37% dintre români deja îşi limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza şi în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă şi care ne face adesea să irosim timpul”, se arată în studiu.

În schimb, românii vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult şi să stea în natură – tendinţă confirmată de peste 61% dintre subiecţi. Studiul mai arată şi nevoia de a face lucruri mai importante.

”3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânşi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi copii şi aleg voluntariatul pentru acţiuni de reciclare şi protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovaţi dacă nu fac nimic pentru asta”, se arată în studiu.

În plus, 6 din 10 români recunosc dorinţa de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume.

”Pe Facebook sau în stradă, oamenii au învăţat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalţi şi să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel îşi pot schimba viaţa în bine. Românii şi-au dat seama că şi cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză”, se arată în comunicat.

În plus, 41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii.

”Potrivit declaraţiilor acestora, nu le mai este ruşine că sunt români şi consideră că identitatea naţională a câştigat reputaţie şi devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală şi cumpără produse româneşti doar din acest motiv”, se arată în studiu.

Totodată, românii nu mai trăiesc după standarde tradiţionale, ci aşa cum îşi doresc ei. Astfel, se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii şi aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi.

”O puternică tendinţă, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinereşte indiferent de vârstă sau situaţia socială. Astfel, tot mai mulţi vârstnici îşi prelungesc viaţa activă, angajându-se chiar şi la 70 de ani, intră pe internet şi au conturi de facebook, fac sport şi pleacă în vacanţe”, se arată în comunicat.

Referitor la relaţiile între sexe, rolurile femeilor şi ale bărbaţilor se redefinesc, tendinţă confirmată de 56% dintre români.

”Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activităţi care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbaţii îşi iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei”, se arată în comunicat.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulţi oameni care investesc în auto-îmbunătăţire.

”Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să înveţe japoneză din proprie iniţiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate şi a rămâne importanţi pentru cei din jur”, se arată în raport.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

Publicat

Odată cu luna decembrie, a început şi „febra” pregătirilor pentru Sărbătorile de Iarnă. În bugetul stabilit de familii pentru Crăciun intră, pe lângă banii „rezervaţi” pentru alimente, cadouri şi decoraţiuni, şi cei pentru bradul verde sau artificial, după preferinţe.

Direcţia Silvică Alba va comercializa pomi de Crăciun confiscaţi. Preţurile sunt, în medie, de 30 de lei pentru brazi şi 18 lei pentru molizi. Persoanele interesate să cumpere pomi de Crăciun de la Romsilva se pot interesa la sediile ocoalelor silvice din Alba Iulia (str. Nicolae Grigorescu 6), Aiud (str. Transilvaniei 83), Blaj (Iuliu Maniu 2B), Câmpeni – O.S. Valea Arieşului (Câmpeni, str. Horea nr. 4), Cugir (str. 21 Decembrie 1989, nr. 11) şi Garda (str. Izvoarelor 19) sau la sediul Direcţiei Silvice din Alba Iulia (Basarabiei, 9).

Altă locaţie în care se vând brazi este magazinul Dedeman din Alba Iulia. Aici puteţi găsi brazi tăiaţi la preţuri între 29,90 lei (100 – 130 cm), 49,90 lei (140 – 170 cm), 59,90 lei (170 – 210 cm) şi 129,90 lei (220-250 cm).

Pentru brazi în ghiveci, oferta este de la 49,90 lei (80 – 100 cm) până la 93,93 lei (120 – 150 cm). Brazii artificiali se pot achiziționa cu prețuri între 35,70 lei (120 cm, alb) și 339 lei (180 cm, verde, fibră optică – leduri multicolore).

La Ambient, preţul „de catalog” este de 59,90 lei, de exemplu, pentru brazi între 80 cm şi 100 cm.

Sunt câteva variante de locaţii. Brazii vor fi vânduţi şi în pieţe şi în alte locuri special amenajate. La Sebeş, se găsesc pomi de Crăciun în piaţa Dacia.

Brazi artificiali se găsesc la preţuri de la 39,90 lei (90 cm) la 239 lei (180 cm), 350-360 lei (2,5 metri) sau 300-310 lei (2 metri), la hipermarketuri. Preţurile diferă în funcţie de dimensiune şi tip (culoare, model etc).

Pentru decorarea brăduților vom scoate din buzunare între 7,99 – 14,99 lei pentru un set de 12 globuri (6 cm diametru), 15,99 lei pentru un vârf de brad și 10 globuri, 12,59 lei pentru 4 globuri (10 cm diametru). O instalație pentru pomul de Crăciun costă între 29,90 lei (5,9 m, leduri multicolore) și 59,90 lei (23,9 m, leduri multicolore), iar o figurină luminoasă în formă de ren (38 cm, 40 leduri) – 109 lei.

Şi pentru cei care vor să fie „în trend” la decorarea bradului, vă reamintim că a fost aleasă şi culoarea anului 2018. Este vorba despre ultra-violet, o culoare provocatoare şi dramatică. A fost anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, de autoritatea mondială în materie de culoare, Institutul Pantone. Ultra-violet simbolizează ingenuitate, putere şi nonconformism.

Citește mai departe
Publicitate
ECONOMIEacum 4 ore

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

ACTUALITATEacum 5 ore

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicitate
ECONOMIEacum 5 ore

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

ACTUALITATEacum 6 ore

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicitate
EVENIMENTacum 7 ore

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

ACTUALITATEacum 7 ore

VIDEO: PROTEST în Bucureşti, după votul din Parlament pe modificările la Legile justiţiei

Publicitate
ACTUALITATEacum 7 ore

UNBR renunţă la onorariile minimale ale avocaţilor. Tarifele nu au fost puse în aplicare

ACTUALITATEacum 8 ore

INS: Salariul mediu net s-a majorat, în octombrie, cu 16 lei până la valoarea de 2.392 de lei

Publicitate
ACTUALITATEacum 8 ore

Premiile GLOBURILE de AUR 2018: Nominalizările pentru cele mai bune filme, seriale, actori şi regizori. LISTA

ACTUALITATEacum 9 ore

Atenţionări de la Poliţia Română pentru instigatorii la proteste violente şi participanţi

Publicitate
EVENIMENTacum 9 ore

VREMEA în Transilvania şi la munte până în Ajunul Crăciunului. Temperaturi maxime de primăvară şi ploi

ACTUALITATEacum 9 ore

FOTO: Clubul Copiilor Sebeș a avut peste 150 de invitați, în cadrul unui eveniment, la Târgul de Crăciun

ACTUALITATEacum 9 ore

Cinci măsuri de austeritate fiscală ale Guvernului, publicate în Monitorul Oficial. Categorii vizate

ABRUDacum 10 ore

Fost director şi fost lider sindical de la Cupru Min Abrud, urmăriți penal pentru conflict de interese

ACTUALITATEacum 10 ore

INCENDIU la Şugag. Acoperişul unei case a fost cuprins de flăcări. Pompierii, chemaţi în sprijinul SVSU