Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Oraşul Zlatna, în fotografii de epocă. Aici s-a utilizat prima dată în Transilvania maşina cu aburi


Publicat

Localitatea Zlatna, cunoscută în trecut ca și „Poarta de intrare în Țara de Piatră” sau „Ampelum”, era în urmă cu 200 de ani centrul aurifer la Munţilor Apuseni. Cu timpul, Zlatna a devenit un centru industrial important prin topitoriile sale, aici fiind utilizată pentru prima dată în Transilvania maşina cu aburi.

Cele mai vechi vestigii ale localităţii Zlatna datează de la sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul Epocii Fierului, constând dintr-un depozit de obiecte de bronz. Începuturile istoriei în izvoarele scrise se plasează în epoca daco-romană, când s-a numit Ampelum.

Poarta de intrare în Ţara De Piatră

Împăraţii romani au luat în stăpânire minele de aur din această zonă printr-un reprezentant direct numit “procurator aurariarum” care îşi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpiu Herminus. Prima atestare documentară sub denumirea de Ampellum datează din anul 158 d. Hr. pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeşte toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur. Oraşul Zlatna este numit „Poarta de intrare în Țara de Piatră” (Munţii Apuseni).

În Evul Mediu este amintit, la 1201, sub denumirea de „Ţara Abrudului şi Zlatnei”, zonă care în secolul al XIII-lea este donată de regii Ungariei capitlului bisericii romano-catolice din Alba Iulia.

În 1357 aşezarea avea rangul de „târg”, în care minerii obţin o serie de privilegii din partea regilor, confirmate între anii 1317-1557. Populaţia, în majoritate românească, în 1365 avea jude pe cneazul Nicolaie, fiul lui Cindea. Locuitorii încearcă să scape de sub dominaţia capitlului din Alba-Iulia prin mişcări populare ca cele din 1424 şi 1428. Zlatna nu reuşeşte însă să devină oraş liber şi plăteşte un impozit de 60 florini aur şi urbură din metale nobile.

În sec. al XVI-lea, în epoca Principatului, devine domeniu fiscal arendat mereu unor străini care supun populaţia unei exploatări nemiloase. În anii 1619-1620, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629) a colonizat la Zlatna câteva sute de mineri germani şi slovaci.

Călătorii străini din sec XVI- XVII ca Geovannandrea Gromo, L’Escalopier și Reichersdorfer vorbesc despre munca grea şi plină de riscuri a minerilor romani în minele de aur. Poetul Martin Opitz îi dedică poemul „Zlatna” în 1622, impresionat de frumuseţea locurilor, a portului şi a dansului popular, considerându-le mărturii ale originii romane a poporului roman.

Centrul domeniului aurifer al Munților Apuseni

La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţă motrice a apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec. XX. Aici s-a utilizat pentru prima oară în Transilvania maşina cu aburi.

În sec. XVIII – XIX, regiunea a fost frământată de puternice mişcări sociale şi naţionale. Locuitorii Zlatnei au susţinut în anii 1757 şi 1761 mişcarea lui Sofronie şi au simpatizat cu răscoala ţăranilor condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 1771, la Zlatna funcţiona o “şcoală montanistică”, ce pregătea specialişti pentru minerit. Începând cu anul 1790, la Zlatna a funcţionat o şcoală importantă de curs mediu numită “Gimnaziu umanistic”, transformată apoi în “Gimnaziu crăiesc”, unde au studiat şi s-au format importante personalităţi culturale şi politice din Munţii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru Ioanete, Petru Dobra, Iosif Sterca Sulutiu şi Avram Iancu. Protocolul gimnazial cuprinde situaţia şcolară notată cu calificativul “Eminens”, a lui Avram Iancu din anii 1839-1840. Vasile Pop, părintele bibliografiei româneşti vechi, a fost medic în Zlatna între anii 1830-1844, timp în care a întreţinut legături cu Gheorghe Bariţiu şi Timotei Cipariu în vederea editării “Gazetei de Transilvania” şi a “Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Centru al Revoluţiei din 1848

Datorită avocatului Petru Dobra, Zlatna a devenit un puternic centru al revoluţiei de la 1848. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra organizează aici, la 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti de la 1848 din această zonă. În istoricele zile de 3/15 mai, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe valea Ampoiului, la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urma să ducă la Viena “Proclamatia” naţiunii române. Ca prefect al unei legiuni româneşti, cu sediul în Zlatna, Petru Dobra a reuşit să dezarmeze gărzile nobiliare maghiare de pe valea Ampoiului, fiind unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. În această calitate a organizat, în 19-20 ianuarie 1849, la Zlatna consfătuirea cu reprezentanţii revoluţiei din Ţara Românească şi Transilvania printre care se aflau Alexandru Golescu, Ion Ionescu de la Brad, Avram Iancu, Ion Buteanu şi Simion Balint. Discuţiile s-au concentrat asupra unor probleme fundamentale privind unirea forţelor revoluţionare româneşti şi trimiterea de reprezentanţi în străinătate care să facă cunoscute opiniei publice internaţionale idealurile revoluţiei naţionale. Din primăvara anului 1849, Petru Dobra acţionează cu legiunea sa în zona Abrudului, iar Zlatna urmează să fie aparată de legiunea lui Axente Sever, care susţine puternice lupte în 16-17 aprilie 1849. În aceste bătălii, Zlatna a fost incendiată de trupele lui Kemeny, când au ars şi vechile topitorii de aur.

În a doua jumătate a secolului XIX, oraşul continuă să se dezvolte din punct de vedere industrial. Între 1893-1895 se construieşte drumul în serpentine Zlatna – Almașu Mare, finanţat de Lukacs Bella, un fiu al oraşului. În luna septembrie a anului 1895 a fost dată în folosinţă linia îngustă Alba Iulia – Zlatna, cunoscută sub denumirea de “Mocăniţa”, pentru că traseul acesteia şerpuia prin satele mocăneşti de pe Valea Ampoiului.

După revoluţia din 1848, Zlatna rămâne un puternic centru al mişcării naţionale şi muncitoreşti.

La începutul sec. XX se înfiinţează o Şcoală de artă şi meserii unde studiază, şi îşi începe activitatea renumitul sculptor Cornel Medrea.

Peste 1500 de români din Zlatna şi satele aparţinătoare au luat parte la marele act al Unirii din 1918 de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Din acelaşi an, Uzinele din Zlatna au fost preluate de statul român şi funcţionau cu două secţii: metalurgică şi chimică. Din această uzină s-au obţinut importante cantităţi de aur şi argint în perioada interbelică. După anul 1930 numărul salariaţilor se apropia de 300. În anii celui de-al doilea Război Mondial, ziarul local “Detunata” ia atitudine împotriva Dictatului de la Viena prin care s-a răpit României Ardealul de Nord. În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rând în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală.

Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

sursa: primaria-zlatna.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Cât a costat carantinarea celor peste 1.200 de persoane în spațiile de cazare din județ, pe perioada stării de urgență

Publicat

Cheltuielile legate de carantinarea persoanelor în perioada stării de urgență au ajuns, în județul Alba, la peste 4,33 milioane de lei, potrivit unui raport al Curții de Conturi consultat de Alba24.ro. 

Astfel, la nivel de județ au fost carantinate 1.203 persoane în cele două luni și s-au cheltuit pentru acest lucru 4.333.210 lei. Cele mai mari chelutieli sunt legate de carantinarea în spații special amenajate pe bază de contract.

Folosirea acestor spații de cazare pentru cazarea persoanelor aflate în carantină a adus venituri importante unor hoteluri și pensiuni din județul Alba.

Criteriul de selecție și aprobarea unității de cazare s-a făcut, potrivit reglementărilor din perioada stării de urgență, de către o comisie formată din reprezentanții mai multor instituții cu atribuții implicate în gestionarea situației: DSP, IPJ, ISU, DSP, Instituția Prefectului.

Proprietarii de hoteluri au făcut solicitările, iar comisia a decis unde să fie cazați oamenii.

La nivel național, județul Alba se află pe locul al 12-lea în ceea ce privește cheltuiala pe fiecare persoană carantinată. Media banilor consumați cu fiecare persoană în perioada de carantinare este de 3.602 lei.

Cel mai mult au plătit București – 5.462 de lei, Brașov – 5.389 de lei și Giurgiu – 4.491 de lei, se mai arată în documentul obținut de Alba24.

 

Foto: Pixabay 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

570 de hectare de fond forestier din zona Feneș vor fi mai ușor de exploatat. Direcția Silvică Alba reface drumurile de acces

Publicat

Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” prin Direcția Silvică Alba – va reabilita două drumuri forestiere în lungime totală de 3,9 kilometri, aflate pe raza localității Feneș – Zlatna. Potrivit proiectului, cele două drumuri accesibilizează un fond forestier de peste 570 ha de fond forestier aflat în proprietatea statului.

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat luarea deciziei etapei de încadrare, fără evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectele „Reabilitare drum forestier Valea Dâmbăului, propus a fi amplasat în UP VII Feneș, ua 113D”, și „Reabilitare drum forestier Feneșasa, propus a fi amplasat în UP VII Feneș, ua 114 D”, titular Direcția Silvică Alba.

Drumul forestier Feneșasa

Drumul forestier Feneșasa în lungime de 3,1 km este situat în nord vestul localității Feneș, localitate ce este în subordinea administrativă a orașului Zlatna, județul Alba, fiind racordat la drumul forestier axial Feneș-Groza.

Drumul forestier Feneșasa accesibilizează 464,35 ha de fond forestier, din care 463,90 ha fond forestier proprietate publică de stat și 0,45 ha fond forestier aflat în alt tip de proprirtate.

Lungimea drumului forerstier ce urmează a se reabilita în această etapă este de 2,9 km, iar lățimea medie a părții carosabile este de 3 metri (cu supralărgiri).

Drumul forestier Valea Dâmbăului

Drumul forestier Valea Dâmbăului în lungime de 0,9 km este situat în nord vestul localității Feneș, localitate ce este în subordinea administrativă a orașului Zlatna, județul Alba, fiind
racordat la drumul forestier Feneșasa.

Drumul forestier Valea Dâmbăului accesibilizează 111,92 ha de fond forestier, din care 111,92 ha fond forestier proprietate publică de stat.

Lungimea drumului forerstier ce urmează a se reabilita în această etapă este de 980 m, iar lățimea medie a părții carosabile este de 3 metri (cu supralărgiri).

Structura rutieră

Potrivit documentației, se va realiza o suprastructură pentru partea carosabilă, platformă de întoarcere, stațiile de încrucișare și racordurile cu drumurile laterale alcătuită din:

– 30 cm piatră spartă poligranulară 0-70 fără impanare

– 15 cm piatră spartă poligranulară 0-40 cu impanare

Profil transversal:

– viteza de proiectare: 20 Km/h

– platforma: 3,50 m

– parte carosabilă: 2,75 m

– acostamente: 2 x 0,375 m

Pe traseul actual al celor două drumuri forestiere există podeţe tubulare cu diametru de la 0,60 la 1,00 m, precum și podeţe dalate. Se vor înlocui podeţele degradate şi înfundate şi se vor repara podeţele aflate în stare mai bună.

De asemenea, pentru siguranţa circulaţiei si exploatarea raţională a drumului se vor prevede stâlpi de dirijare din lemn de foioase și indicatoare pentru orientarea și reglementarea circulației (de avertizare pentru locurile periculoase, de interzicere, de sens obligatoriu, de orientare și diverse).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețeaua de alimentare cu apă potabilă din Șard va fi extinsă. Se vor executa peste 200 de cămine de branșament

Publicat

Rețeaua de apă potabilă din Șard va fi extinsă pe mai multe străzi din localitate. Printr-un proiect se urmărește realizarea a 215 cămine de branșament și 14 hidranți de incendiu, în zone unde nu există rețele de alimentare cu apă potabilă.  

Agenția pentru Protecția Mediului Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ”Extindere rețea de apă potabilă și branșamente, localitatea Șard, comuna Ighiu”, titular Primăria comunei Ighiu.

În prezent în localitatea Șard există rețea de apă potabilă doar pe strada Principală și o porțiune din strada Lab, zona studiată, străzile Popi 2, Dig Popi, Florilor, Dig-Stramba, Olteni, Broșteni, Coasta1, Coasta2, Coasta3, La Silvi, Lab și zona Sală Nunți, nu există rețele de alimentare cu apă potabilă. Se propune extinderea rețelei de apă potabilă pe aceste străzi cu conducte de PEHD De 110 mm, PEHD 90 mm, PEHD 63 mm și PEHD 40 mm.

Strada Popi 2

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 120 m, pe traseul conductei de alimentare cu apa potabila a fost prevazut un camin de vane CWP21.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 9 branșamente.

Strada Dig Popi

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 170 m, pe traseul conductei de alimentare cu apa potabila a fost prevazut un camin de vane CWDP1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 6 branșamente.

Strada Florilor

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 465 m și PEHD De 90 mm pe o lungime de 310 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute doua camine de vane (CWF1, CWF2) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R1), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 36 branșamente.

Strada Dig-Strâmba

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 810 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevăzute două cămine de vane (CWDS1, CWDS2), două cămine de golire (Cg6, Cg7) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 35 branșamente.

Strada Olteni

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 1025 m și PEHD De 63 mm pe o lungime de 150 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute trei camine de vane (CWO1, CWO2, CWO3) ), doua cămine de golire (Cg4, Cg5) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De110mm. Pe acest traseu exista o subtraversare de drum județian DJ107H, în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm și o subtraversare de râu (Sbt.R3), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 36 branșamente.

Strada Broșteni

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 355 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de vane (CWB1) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De110mm. Pe acest traseu exista o subtraversare de râu (Sbt.R4), în lungime de 40 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 13 branșamente.

Strada La Silvi

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 63 mm pe o lungime de 110 m, pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevăzut un cămin de vane CWLS1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 7 branșamente.

Strada Coastă 1

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 110 m, pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevăzut un cămin de vane CWC11 și un cămin de golire Cg1.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 4 branșamente.

Strada Coastă 2

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 460 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de golire (Cg2) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 12 branșamente.

Strada Coastă 3

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 320 m și PEHD De 40 mm pe o lungime de 55 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un camin de golire (Cg3) și un hidrant de incendiu subteran DN 80 mm legat din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R5), în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 40 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 90 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 20 branșamente.

Strada Lab

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 530 m și PEHD De 90 mm pe o lungime de 430 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă au fost prevazute patru camine de vane (CWLab1, CWLab2, CWLab3, CWLab4) și doi hidranți de incendiu subterani DN 80 mm legați din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de rigolă (Sbt.rigolă), în lungime de 15 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 33 branșamente.

Zona Sală Nunți

Rețeaua existentă de alimentare cu apă potabilă se va extinde cu o conductă de PEHD De 110 mm pe o lungime de 90 m.

Pe traseul conductei de alimentare cu apă potabilă a fost prevazut un cămin de vane (CWSală1) și un hidrant de incendiu subteran DN 80 mm legat din conductă de distribuție nou proiectată De 110 mm. Pe acest traseu există o subtraversare de râu (Sbt.R2), în lungime de 30 ml, ce se va executa prin foraj dirijat cu conductă de polietilenă având diametrul exterior De 110 mm, montată în tub de protecție din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul exterior De 200 mm.

Pentru fiecare imobil s-a prevăzut câte un branșament, constând din conductă PEHD De 25 mm, cu lungimea de 5 m și un cămin de branșament din elemente prefabricate de beton cu ramă și capac carosabile, amplasat la limita de proprietate. În total au fost proiectate 4 branșamente.

Durata de implementare respectiv execuție a obiectivului de investiţii este de 40 de luni, din care două luni pentru proiectare faza PT + DTAC, două luni pentru organizarea licitației și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Uniforma, obligatorie în școli. Senatul a aprobat propunerea legislativă și a stabilit suma pe care o vor primi părinții

Publicat

Propunerea legislativă ce prevede ca uniforma să devină obligatorie în școli, a fost aprobată marți de Senat, cu 87 de voturi pentru, 41 contra și nicio abținere. Elevii din învăţământul general obligatoriu de stat ar urma să primească câte 350 de lei anual pentru uniforma stabilită de şcolile unde învaţă.

”Pentru acoperirea costurilor uniformelor şcolare se acordă o sumă de 350 de lei/ an şcolar pentru fiecare elev, sumă care se atribuie în cote egale în fiecare semestru. Fondurile necesare pentru aplicarea prezentei legi se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă urmează să fie votată și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în procedură de urgență. Dacă va trece și de Camera Deputaților, uniforma ar deveni obligatorie începând cu anul școlar 2021-2022.

În Legea 35/2007 se prevede că unitățile de învăţământ îşi pot stabili pentru elevii lor cel puțin un semn distinctiv – ecuson, uniformă, eșarfă sau alte asemenea.

Uniforma școlară va fi obligatorie pentru toți elevii, din anul școlar 2020-2021, prevede un nou proiect de lege. Introducerea uniformei ar creste siguranța elevilor în scoli, considera inițiatorii proiectului. Aceștia propun ca părinții sa primească anual 350 de lei de la stat pentru cumpărarea uniformei.

Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau alte asemenea”, este specificat în raportul de adoptare al proiectului depus de senatorul PSD Liviu-Marian Pop.

„Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, pot stabili modelul uniformei şcolare pentru elevii unităţii de învăţământ respective din învăţământul general obligatoriu de stat.

Dacă acest proiect de lege va trece și de Camera deputaților, Legea Educatiei se va modifica astfel:

„Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ

Art. I — Articolul 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5 — (1) Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc modelul uniformei școlare pentru elevii unității de învățământ respective din învățământul general obligatoriu de stat.

(2) Pentru acoperirea costurilor uniformelor școlare, se acordă o suma de 350 de lei/anul școlar pentru fiecare elev, suma care se atribuie în cote egale în fiecare semestru.

(3) Fondurile necesare pentru aplicarea prezenței legi se asigura din bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Modelul uniformelor școlare se comunica inspectoratului județean de poliție și inspectoratului județean de jandarmi sau, după caz, Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.”

Art. II — Prezența lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2020 — 2021″, prevede documentul.

„În România, uniformele școlare au o tradiție neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Primele uniforme școlare de pe teritoriul României au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învățământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor școlare s-a extins la nivel național.

În perioada interbelică, purtarea uniformei școlare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenența la o comunitate prestigioasă de tineri studioși. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societății, cu respect și admirație.

Ulterior, că efect al introducerii uniformelor școlare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie și de apartenența la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârșitul anilor 80, elevii aveau o atitudine ostilă față de uniformă și conformism.

În țară noastră nu au fost efectuate studii sociologice și pedagogice pe tema uniformelor școlare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată științific în studii de specialitate pedagogică.

Studiile și sondajele finanțate și efectuate de-a lungul timpului în țările vest-europene și în Statele Unite ale Americii au pus în evidență cu predilecție avantajele purtării uniformei școlare, cu deosebire pentru elevii din clasele mici.

În acest sens, specialiștii în pedagogie școlară consideră că această ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă. Conform unui studiu american, 83% dintre profesorii chestionați consideră că o uniformă școlară bine aleasă poate preveni bullying-ul pe tema înfățișării sau a situației economice.

Un alt avantaj economic pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

La această se adaugă faptul că este eliminat astfel stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în față acestora.

Profesorii apreciază că portul uniformei școlare contribuie la disciplinarea elevilor și la creșterea capacității de concentrare a acestora”, este menționat în expunerea de motive a proiectului de lege.

În prezent, uniformă școlară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învățământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul școlar. Totuși, elevii nu pot fi privați de dreptul la educație, astfel că interzicerea intrării în școală fără purtarea uniformei le-ar încalcă acest drept.

Pentru că elevii să poarte uniformă din septembrie 2020 proiectul de lege va fi adoptat și de camera deputaților și promulgat de președinte.

surse: portalinvatamant.ro, adevarul.ro ( foto)

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate