Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Pandemia de COVID-19, în Alba: 60 de noi cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore, după 879 de teste efectuate


Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, s-au înregistrat 60 de noi cazuri de COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba, joi, 6 ianuarie 2022.

Cele mai multe cazuri înregistrate au fost înregistrate în Alba Iulia, 23 de cazuri din care 4 reinfectări. 

De la începutul pandemiei, în județul Alba, au fost înregistrate 34.544 de cazuri de COVID-19. Dintre acestea 33.184 de cazuri au fost declarate vindecate. Tot de la începutul pandemiei s-au înregistrat 1.126 de decese.

367.769 de teste au fost realizate de la începutul pandemiei, în laboratoarele din Alba. În ultimele 24 de ore, 879 de teste au fost realizate, dintre care 445 PCR (194 la DSP si 251 la SJU) și 434 teste rapide.

Localitățile în care s-au înregistrat cele 60 de cazuri

Mediul urban – 42 cazuri, 4 cazuri de reinfectare

  • Alba Iulia – 23 cazuri, 4 cazuri de reinfectare
  • Sebeș – 7 cazuri
  • Cugir – 7 cazuri
  • Aiud – 2 cazuri
  • Blaj – 1 cazuri
  • Câmpeni – 1 cazuri
  • Teiuș – 1 cazuri

Mediul rural – 14 cazuri

  • Arieșeni – 1 cazuri
  • Berghin – 2 cazuri
  • Cricău – 1 cazuri
  • Daia Română – 1 cazuri
  • Gârbova – 1 cazuri
  • Ighiu – 3 cazuri
  • Lunca – 1 cazuri
  • Sântimbru – 2 cazuri
  • Vidra – 1 cazuri
  • Vințu de Jos – 1 cazuri

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,63 (anterior 0,56) cu 234 de cazuri active.

Incidența cazurilor de COVID-19, în fiecare localitate

Localitate Incidența
CIUGUD 3.67
GÂRBOVA 2.33
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2.21
OCOLIŞ 1.96
UNIREA 1.85
SCĂRIŞOARA 1.33
MUNICIPIUL ALBA IULIA 1.27
BLANDIANA 1.15
LUPŞA 1.05
CETATEA DE BALTĂ 0.98
CENADE 0.96
MUNICIPIUL BLAJ 0.82
LUNCA MUREŞULUI 0.78
RĂDEŞTI 0.78
ŞUGAG 0.7
SÂNTIMBRU 0.67
MIHALŢ 0.62
MUNICIPIUL AIUD 0.56
ORAŞ TEIUŞ 0.56
NOŞLAC 0.55
ORAŞ CUGIR 0.55
CÂLNIC 0.52
CRICĂU 0.51
ORAŞ OCNA MUREŞ 0.51
ŞONA 0.46
SĂLIŞTEA 0.43
METEŞ 0.36
VINŢU DE JOS 0.36
DAIA ROMÂNĂ 0.32
SĂSCIORI 0.31
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.3
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0.27
ORAŞ ZLATNA 0.26
BISTRA 0.22
GALDA DE JOS 0.22
JIDVEI 0.19
ORAŞ ABRUD 0.19
IGHIU 0.14
ALBAC 0
ALMAŞU MARE 0
ARIEŞENI 0
AVRAM IANCU 0
BERGHIN 0
BUCIUM 0
CERGĂU 0
CERU-BĂCĂINŢI 0
CIURULEASA 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0
CUT 0
DOŞTAT 0
FĂRĂU 0
GÂRDA DE SUS 0
HOPÂRTA 0
HOREA 0
ÎNTREGALDE 0
LIVEZILE 0
LOPADEA NOUĂ 0
MIRĂSLĂU 0
MOGOŞ 0
OHABA 0
ORAŞ CÂMPENI 0
PIANU 0
POIANA VADULUI 0
PONOR 0
POŞAGA 0
RÂMEŢ 0
RIMETEA 0
ROŞIA DE SECAŞ 0
ROŞIA MONTANĂ 0
SĂLCIUA 0
SÂNCEL 0
ŞIBOT 0
SOHODOL 0
ŞPRING 0
STREMŢ 0
VADU MOŢILOR 0
VALEA LUNGĂ 0
VIDRA 0

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Profanii

    joi, 06.01.2022 at 18:55

    Ba si pe popi, ca au de lucru !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în România, 17-23 ianuarie. Temperaturi foarte scăzute, ninsori aproape toată săptămâna. Prognoza meteo pe zile

Publicat

Urmează o săptămână în care vor fi ninsori, dar și vreme foarte rece. Se manifestă un front atmosferic ce aduce temperaturi foarte scăzute.

Sunt anunțate abateri termice sub normalul perioadei, –10, –12 grade. În sudul țării însă, nu va fi atât de frig.

Potrivit prognozemeteo.ro, în ceea ce privește ninsorile, acestea vor fi mai ales în centrul și nordul țării, dar și în zonele montane. Fulguieli răzlețe sau lapovițe sunt posibile și prin restul țării.

Prognoza meteo 17-23 ianuarie / temperaturi

Luni sunt anunțate temperaturi minime negative la nivelul întregii țări, de la –1 spre –3, –4 grade, cu valori mai coborâte în depresiunile Transilvaniei și zonele montane, spre –7, –9 grade.

Maximele zilei urcă, în cea mai mare parte a țării, spre 5 – 7, 8 grade, cu doar 2 – 3 grade în Transilvania, Maramureș, iar în depresiuni –1, –2 grade. La munte avem parte de maxime care nu reușesc să treacă de –4, –5 grade.

Marți aduce o ușoară încălzire în Muntenia, mai ales, unde minimele devin ușor pozitive, 2 – 3 grade. În în restul țării avem în continuare parte de valori negative, de la –1, –2 grade în Oltenia, Moldova, la -3..-5 grade în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania.

În zonele montane va fi ger, cu temperaturi sub –10 grade, spre –12, –13 grade. Maximele rămân la valori de 4 – 6 grade, doar în Moldova. În Transilvania și Maramureș rămân maxime negative (-1 spre –3 grade), iar în zonele montane va fi în continuare foarte rece (-5, –7 grade, iar pe creste spre –10, –12 grade).

Miercuri vor fi minime foarte scăzute, cuprinse, la nivelul întregii țări, între –4 și –6, –7 grade. În nordul Transilvaniei, Maramureș, zonele montane vor fi valori chiar de –8, –9 grade, în timp ce pe creste este ger de-a binelea, cu –13, –15 grade. Și maximele zilei marchează o ușoară scădere: abia mai atingem 2 – 4 grade în cea mai mare parte a țării, cu valori de 0 – 2 grade prin Transilvania, iar în depresiuni și Maramureș avem maxime sub 0 grade (-1, –2 grade). Prin zonele montane vorbim din nou de temperaturi aproape de ger, de la –6 spre –8, –9 grade.

Diminețile zilelor de joi și vineri aduc tot minime negative, –2 spre –4 grade (cu valori mult mai scăzute în Transilvania, Maramureș și zonele montane, spre –6, –7 grade). În sudul Olteniei, prin Muntenia și sudul Dobrogei vor fi chiar la 9 – 11 grade, în timp ce prin Banat, Crișana, Moldova, restul Olteniei, Munteniei și Dobrogei vor fi 4 – 6, 7 grade. În continuare cele mai mici valori diurne le vom avea prin Transilvania, Maramureș (1 – 3 grade), respectiv zonele montane (-1, –2 grade, cu –5, –6 grade pe creste).

Vineri, mai ales prin sudul Olteniei, al Munteniei și Dobrogei ne vom putea bucura și de minime pozitive, spre 2 – 3 grade.

În weekend vor fi maxime de la 1 spre 3 , 4 grade, cu cele mai mici valori (-0 spre –2 grade) tot prin Transilvania, Maramureș, în timp ce în zonele montane nu apar schimbări majore, tot de la –5, –7 grade (cu –10, –11 grade pe creste) plecăm.

Duminică răcirea se resimte mai puternic în Transilvania, Maramureș, zonele montane, nordul și centrul Moldovei (-4, –6 grade), dar și prin estul Munteniei, sudul Moldovei, Dobrogea, Crișana (-0 spre –2, –3 grade). Singurele zone cu temperaturi ușor pozitive rămân Oltenia și Banatul (1- 2 grade).

Prognoza meteo 17-23 ianuarie / precipitații

Luni vine cu ninsori în zonele montane, nordul Transilvaniei, Maramureș. Odată cu orele după amiezii și pe parcursul serii vorbim de ninsori (chiar moderate cantitativ), prin toate zonele montane, Transilvania, Maramureș. În nordul Moldovei vor fi ploi, lapoviță și ninsoare, iar în Banat și Crișana ploi și lapoviță.La finalul zilei ploile și lapovița se mută prin Dobrogea, nordul Munteniei și Oltenia. Cantități mai importante vom avea doar prin zonele montane (10 – 15 l/mp).

Pe parcursul nopții de luni spre marți sunt posibile ninsori slabe și prin estul Munteniei, nordul Dobrogei, pentru ca după amiaza să fie ninsori din nou prin Moldova, zonele montane, Maramureș, Transilvania.

Miercuri sunt anunțate ninsori slabe doar prin zona Meridionalilor și, izolat, Orientalilor. Ziua de joi aduce din nou ninsori pe arii extinse prin zonele montane, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei, în timp ce prin Banat și SV Olteniei avem parte de ploi și lapoviță.

Și pe parcursul zilei de vineri vor fi ninsori, norocoase fiind tot Maramureș, Transilvania, zonele montane, Banatul, Crișana, dar fulguieli răzlețe sunt posibile și prin Muntenia.

Ziua de sâmbătă aduce ninsori slabe, pe arii extinse în Moldova, zonele montane, Transilvania, Maramureș, izolat și prin nordul Dobrogei. Duminică avem condiții de ninsori slabe doar prin zonele montane.

Ne așteaptă o săptămână secetoasă în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, mare parte din Banat, sudul Dobrogei, cu aproape nici un litru pe metru pătrat precipitații. Prin nordul și centrul Moldovei, prin Transilvania, Crișana, Maramureș se pot acumula un 5 – 10 l/mp. Zonele montane sunt cele mai norocoase, aici urmând să se strângă și 30 – 40 de l/mp.

Toate aceste precipitații vor fi predominant ninsori, în toate regiunile.

Strat de zăpadă

Deși ne apropiem de ultima decadă a lui ianuarie și am trecut deja și de jumătatea iernii, în continuare sudul țării, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, rămâne fără strat de zăpadă. Săptămâna care urmează aduce un strat efemer de zăpadă tot prin Moldova (1- 3 cm), Transilvania, Crișana, Banat (1- 3 cm) în timp ce prin Maramureș și zonele montane avem parte de zăpadă din belșug (20 – 30 cm, iar pe creste peste 50 – 60 cm).

sursă: Prognoze Meteo – Vremea în România

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum poți ajunge polițist din sursă externă. Care sunt condițiile de recrutare și angajare

Publicat

În ultima perioadă au fost organizate mai multe sesiuni de angajări din sursă externă la Poliția Română. Au fost scoase la concurs sute de posturi, în contextul în crizei de personal.

Criza de personal a fost cauzată, după cum spuneau autoritățile, de pensionări şi numărul mic de locuri din şcolile de poliţie.

Recent, MAI a anunțat că numărul de locuri alocat unităților de învățământ militar din subordinea instituției a fost majorat, în condițiile în care instituția pe care o conduce are un deficit de 30.000 de posturi.

Citește și: Admitere 2022 în școlile de Poliție, Jandarmerie și Pompieri: MAI dublează numărul de locuri. Școlarizare în sistem ”suveică”

Angajările din sursă externă au fost organizate atât anul trecut cât și în anii anteriori. Vorbim de angajați din sursă externă, adică nu cei care au absolvit studii de specialitate MAI.

Potrivit MAI, polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, care poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.

De asemenea, poliţistul işi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.

Pentru a intra în rândul polițiștilor, candidatul trebuie să fie din punct de vedere medical, fizic şi psihologic. În funcție de postul respectiv, mai trebuie să treacă de o probă scrisă.

Condiții generale de recrutare din sursă externă – Poliția Română

Pentru a se înscrie la concursurile sau examenele pentru încadrare din sursă externă, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiţii generale:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit;
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic (aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu, exclusiv pentru candidatul declarat ”admis”).
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
  • să aibă studii corespunzătoare cerinţelor postului / în funcție de postul pentru candidează – cel puțin absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau adeverinţă din care să rezulte faptul că a susţinut şi promovat examenul de bacalaureat
  • să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist;
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
  • să nu aibă, la încadrarea ca poliţist, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic;
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară (condiție ce va fi verificată cu ocazia examinării medicale, în cazul candidatului declarat ”admis”);
  • dacă prin încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă;
  • să deţină/obţină certificat de securitate UE de nivelul prevăzut în fişa postului (doar acolo unde este cazul).

În funcţie de specificul activităţii profesionale pentru care sunt scoase la concurs funcţiile, pot fi stabilite criterii specifice de recrutare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BLUE MONDAY: De ce luni, 17 ianuarie, este considerată ziua cea mai deprimantă din anul 2022

Publicat

Zilele scurte de iarnă, frigul și problemele cotidiene pot fi context pentru o perioadă mai puțin benefică. A treia zi de luni din ianuarie este considerată a fi cea mai deprimantă zi a anului, adică ”blue monday” – lunea tristă.

Ideea a fost inspirată de un psiholog britanic care a creat o formulă matematică pentru a identifica cele mai dificile momente dintr-un an.

Pentru a ajunge la această concluzie, psihologul britanic Cliff Arnal a analizat o combinaţie de factori şi consideră că „depresia colectivă” din a treia zi de luni din an ar fi cauzată de scăderea temperaturilor şi de o reducere a luminozităţii. Acestor factori li se adaugă datoriile acumulate în urma sărbătorilor de sfârşit de an.

Un alt motiv de depresie: vacanţele reprezintă deja doar o amintire îndepărtată, la fel ca hotărârea de a pune în aplicare bunele rezoluţii luate pe 1 ianuarie pentru anul în curs. Nu în ultimul rând, se ia în considerare şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

După primul studiu realizat de cercetătorul britanic pe această temă, în 2005, alte analize au întărit ipoteza „Blue Monday”.

Una dintre ele a demonstrat, de exemplu, că cea de-a treia zi de luni din ianuarie corespunde unui vârf de absenteism la locul de muncă, iar un alt studiu a evidenţiat o anumită creştere a numărului cererilor de divorţ care sunt depuse în instanţă.

La origine, „Blue Monday” a făcut parte dintr-o campanie publicitară, lansată de o agenţie de turism – Sky Travel, care promova avantajele călătoriilor programate în luna ianuarie.

Ideea a fost preluată apoi şi de un producător de îngheţată, într-o altă campanie publicitară, care promova, în iunie, produsele acelei companii, profitând de conceptul opus lui „Blue Monday – cea mai fericită zi a anului.

Ce spun psihologii

Potrivit specialiștilor, persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

Este un prilej de a reflecta asupra uneia dintre bolile acestui secol: depresia.

Cu ”boala secolului”, depresia, se confruntă unul din zece români. Pandemia, lockdown-ul și izolarea au accentuat această stare la nivel mondial.

În ianuarie, organismul uman se resimte după consumul de alcool şi dulciuri din luna decembrie, conturile bancare sunt aproape de cota de avarie din cauza cadourilor de Crăciun şi a petrecerilor de Revelion. În plus, vor mai trece câteva luni până când lumina diurnă va creşte considerabil și nivelurile de vitamina D din organism vor putea să se regenereze prin expunerea naturală la razele solare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Sfântul Antonie cel Mare, sărbătorit de credincioși în 17 ianuarie. Tradiții, superstiții și semnificații

Publicat

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie. Este considerat de tradiţia monastică drept cel mai popular ascet şi începătorul vieţii călugăreşti.

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare s-a născut în Egiptul de Sus, în anul 251, într-o familie bogată.

Cine a fost Sfântul Antonie cel Mare

La vârsta de 20 de ani, după moartea părinţilor, a renunţat la avere şi s-a făcut pustnic pe lângă părinţii ce îşi aveau chiliile în apropierea satului său. După vârsta de 35 de ani a plecat în pustia Egiptului, unde vreme de alţi 20 de ani a trăit în singurătate, în post şi rugăciune.

Vezi și Mesaje de Sfântul Anton. Ce felicitări le poți timite celor dragi, care poartă numele de Anton, Antonia, Antoaneta sau Antonina

Datorită harului şi virtuţilor sale s-a făcut cunoscut, în jurul său formându-se o obşte de ucenici pe care îi îndruma spre desăvârşirea creştină.

Despre Sfântul Antonie se spune că era „Cu adevărat ca un doctor dat Egiptului de Dumnezeu; căci, cine se ducea mâhnit la dânsul şi nu se întorcea bucurându-se? Cine venea la dânsul plângând pe cei morţi şi nu părăsea îndată plânsul? Cine venea mâniat şi nu se schimba îndată în prietenie şi iubire? Care sărac necăjit alerga la dânsul şi, văzându-l, nu defăima îndată bogăţia? Care monah, împuţinându-se cu sufletul şi alergând la dânsul, nu se făcea cu mult mai tare şi mai sârguitor? Care tânăr venind în munte şi privind la Antonie, nu se lepăda îndată de desmierdări şi nu iubea înţelepciunea? Cine venea la dânsul ispitit de diavoli şi nu se izbăvea? Cine era supărat de gânduri şi nu se alina cu cugetul?” (Vieţile Sfinţilor).

Viaţa Sfântului Antonie cel Mare a fost scrisă de patriarhul Alexandriei, Sfântul Atanasie cel Mare, care l-a cunoscut.

Sfântul Anton – superstiții și semnificațiile sărbătorii

„Părintele monahilor”care a trăit 85 de ani în pustiu, marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi. În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor. Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.

Sfântul Antonie a învăţat de la părinţi şi de la bunici credinţa în Hristos. După moartea părinţilor, pe când el împlinise vârsta de 20 de ani, s-a ocupat de educaţia sorei sale minore. Când în biserică tânărul Antonie a auzit cuvântul Evangheliei, care spune : „De voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde avuţiile tale şi urmează Mie (Matei 19,21), a fost impresionat de aceste cuvinte şi a urmat îndemnul Evanghelistului.

Şi-a împărţit partea sa de avere săracilor, iar mai târziu a procedat la fel cu moştenirea sorei lui, pe care a lăsat-o în grija unei comunităţi de fecioare. Urmând sfatul unui ascet bătrân, Cuviosul a vieţuit o vreme într-o colibă la marginea satului natal Coma. În anul 285, când a împlinit vârsta de 35 de ani, Sfântul Antonie s-a stabilit într-o fortăreaţă izolată numită Pispir, la marginea deşertului din Munţii Tebaidei, unde a trăit până-n anul 306.

Sfântul Antonie şi-a dorit să fie izolat complet de lume, după modelul pustnicilor deşertului şi ducea o viaţă foarte aspră: primea pâine prin acoperişul casei de două ori pe an, deoarece uşa de la intrare era zidită.

După multă muncă de convingere, de teama ereticilor arieni, ucenicii săi l-au determinat să părăsească fortăreaţa. În timp, s-a dus vestea despre viaţa aspră pe care Cuviosul o ducea, iar contemporanii săi îl considerau pe Antonie părintele spiritual al călugărilor din mai multe colonii monahice din deşertul Egiptului, printre care cele din Nitria şi Schit. Pe credincioşii care veneau la el să-i ceară un sfat, Sfântul Antonie îi îndruma să îmbrăţişeze viaţa monahală.

În jurul anilor 310, Cuviosul a făcut o călătorie la Alexandria, pentru a-i încuraja pe creştinii prigoniţi în timpul persecuţiilor romane, din vremea împăratului roman Maximian.

Marele pustnic a trecut la viaţa veşnică în anul 356, când împlinise vârsta de 105 ani. El a lăsat în urmă un număr impresionant de ucenici asceţi în lumea întreagă, cărora le-a lăsat cuvântul de învăţătură : Să creadă în Iisus şi să fugă de ispitele şi de înşelăciunile diavoleşti.

Interesant este faptul că Sfântul Antonie cel Mare răspundea în scris mesajelor primite de la credincioşii din toate categoriile sociale. În timp, ucenicii săi au ridicat o mânăstire pe locul unde Sfântul şi-a petrecut ultimii ani de viaţă.

Sfântul Anton: testamentul

Înainte de a muri, Sfântul Antonie cel Mare a lăsat ucenicilor săi un testament prin care le cerea să fie îngropat într-un loc secret, pe care să nu-l descopere nimeni. Respectând întocmai dorinţa părintelui lor duhovnicesc, ucenicii au îngropat trupul Cuviosului încât, secole de-a rândul, nimeni nu l-a descoperit.

Abia în ultimii ani, în urma cercetărilor făcute pentru restaurarea Mănăstirii Sfântului Antonie din Egipt, constructorii au ajuns la concluzia că mormântul cu moaştele Sfântului s-ar afla sub Sfânta Masă a bisericii centrale a mănăstirii.

Respectând dorinţa Cuviosului, care le spunea ucenicilor în testament:”Voi îngropaţi trupul meu, nimeni să nu ştie locul, afară de voi singuri. Iar eu la Învierea morţilor îl voi lua nestricăcios de la Mântuitorul”, mormântul a rămas pecetluit.

Sfântul Antonie cel Mare: tradiţii

În fiecare zi de marţi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche din Bucureşti, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioşi, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559.

Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcţie a fost afectată. Cam în aceeaşi vreme, o bisericuţă cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau puşcăriaşii, a fost distrusă complet de un incendiu.

Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marţi. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire.

Acum, la icoana Sfântului Antonie, făcătoare de minuni, aşezată lângă catapeteasmă, se roagă mii de credincioşi şi poartă hramul Sfântului Anton, al bisericuţei arse odinioară.

Biserica Domnească (Paraclis Patriarhal) de la Curtea Veche din Bucureşti îl cinsteşte în ziua hramului pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie), care a devenit ocrotitorul său după incendiul din 23 martie 1847. Atunci, Biserica Sfântul Anton – Puşcărie ( din apropierea Bisericii Domneşti) a ars în întregime.

Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de nouă săptămâni ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor.

surse: agerpres.ro, realitatea.net

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate