Connect with us
Publicitate

AIUD

Parteneriat între Aiud, Teiuș și alte cinci comune din Alba, pentru înființarea unor rețele de alimentare cu gaze naturale


Publicat

Municipiul Aiud, orașul Teiuș și comunele Rădești, Lopadea Nouă, Mirăslău, Livezile și Rimetea au încheiat un parteneriat în vederea înființării unor rețele inteligente de alimentare cu gaze naturale, au anunțat reprezentanții Primăriei Aiud.

Programul național de racordarea populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distrubuție a gazelor naturale permite autorităților publice realizarea unor investiții masive în infrastructura de gaze.

În acest sens, Consiliul Local Aiud, în ședința din 27 noiembrie 2020, a aprobat încheierea unui parteneriat între UAT Municipiul Aiud și U.A.T.: orașul Teiuș, comunele Rădești, Lopadea Nouă, Mirăslău, Livezile, Rimetea, în scopul scrierii, depunerii și implementării unui proiect în cadrul Programului operațional Infrastructură mare, 2014-2020 — axa prioritara 8 Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, obiectivul 8.2 Creșterea gradului de interconectare a Sistemului național de transport al gazelor naturale cu alte state vecine, acțiunea „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final.

Prin acest proiect se vor înființa rețele inteligente de alimentare cu gaze naturale în localitățile în care nu există astfel de rețele: Măgina, Păgida, Gîrbova de Jos, Gârbovița, Gîrbova de Sus, Țifra – prin intermediul cooperării cu alte unități administrative învecinate menționate anterior.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Comunicat Mircea Hava: CE ne mai dă o șansă. Am putea finaliza până în 2026, proiecte nefuncționale din exercițiul 2014-2020

Publicat

Mircea Hava: Comisia Europeană ne oferă încă o șansă. Am putea finaliza până în 2026, în anumite condiții, unele proiecte nefuncționale din exercițiul financiar 2014 – 2020, iar pe altele le putem etapiza pentru banii perioadei 2021 – 2027, dacă știm să negociem corelarea activităților și cheltuielilor eligibile.

Conform ultimului raport oficial, valabil pentru data de 31 octombrie 2021, România a înregistrat o absorbție de doar 56% a fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020. Suntem, ca de obicei, printre codașii Europei la acest capitol.

Conform regulamentelor europene, perioada de implementare a proiectelor din acest exercițiu bugetar trebuie epuizată nu mai târziu de 31 decembrie 2023, iar azi, suntem în continuare în situația în care miliarde de euro, care ar fi putut intra în România, vor putea rămâne necheltuiți. Vorbim de sume care ajung până la aproximativ 15 miliarde de euro, prin programele operaționale, pe care trebuie să le absorbim în următorii doi ani.

Nu vom reuși să o facem, motiv pentru care e necesar ca pentru proiectele majore, cu impact pe viața comunităților locale, a județelor și economiei să ne pregătim pentru motivarea și justificarea întârzierilor, „salvarea proiectelor nefuncționale, unde este posibil, sau etapizarea (fazarea) celor pe care regulamentele europene, le permit, în perioada de programare 2021 – 2027.

N-am reușit să ne mobilizăm, să ne facem temele, să pregătim proiectele și să le implementăm. De la lansarea târzie a primelor apeluri, întârzierile majore din fluxurile de plăți către beneficiari, la licitații contestate sau anulate și până la deficiențe în implementare, creșterea manoperei, a prețurilor la materialele de construcții, pandemie, lipsa forței de muncă, constructori neserioși, toate ne-au adus în această situație.

Din fericire pentru noi, toate aceste probleme ale României sunt cunoscute la Bruxelles și Strasbourg. Sunt și ale altor state membre. Comisia Europeană a decis să ne acorde, tuturor o șansă de a cheltui acești bani. În cazul României, îi ajută și pe cei care au contraperformat, fie că sunt din rândul Guvernului și companiilor subordonate, fie din cadrul administrațiilor locale sau județene. Îi ajută, în egală măsură, și pe cei care au avut motive serioase de întârziere. Dacă vă întrebați de ce, trebuie să știți că o decizie recentă a Comisiei Europene, clarifică cum pot fi „salvate” proiecte nefuncționale la 31 decembrie 2023, până în februarie 2026.

Comisia Europeană a publicat recent ghidul privitor la închiderea procedurilor pentru deconturile aferente exercițiul financiar 2014 – 2020, un ghid de orientări de interes major pentru autoritățile de management, pentru Autoritatea de Audit, pentru organismele intermediare, dar mai ales pentru beneficiarii de fonduri. Un interes major îl are și Primăria Alba Iulia pentru proiectele de modernizarea a infrastructurii majore de străzi pentru care a înregistrează întârzieri majore!

Documentul elaborat de Comisia Europeană prevede, totodată, și faptul că anumite proiecte pot fi derulate și implementate pe durata a două exerciții financiare. Mai exact, anumite proiecte care au fost inițial prevăzute pentru exercițiul 2014 – 2020, dar a căror implementare nu poate fi finalizată până la 31 decembrie 2023, ar putea fi continuate în exercițiul 2021 – 2027. Este vorba despre proiecte care îndeplinesc simultan mai multe condiții: să nu fi fost început în exercițiul 2007 – 2013; depășesc valoarea de 5 milioane de euro; au două faze de implementare, din punct de vedere financiar; îndeplinesc condițiile de finanțare prevăzute în exercițiul financiar 2021 – 2027; dețin o pistă de audit clară și identificabilă de cheltuieli, astfel încât să nu existe o dublă solicitare de finanțare.

Cel mai important, însă, și aici este mâna pe care Comisia ne-o întinde încă o dată, pentru ca aceste proiecte să poată fi continuate și finalizate în exercițiul următor, până în 2026, e necesar ca statele membre, respectiv Guvernul, să solicite la timp, să negocieze adecvat și la timp cu Comisia și să facă transparent și la timp cunoscute beneficiarilor, toate condițiile implicate.

Solicit Guvernului României să evalueze serios lista contractelor pentru proiectele în risc de nefinalizare la 31 decembrie 2023 și să stabilească cum vor putea fi gestionate acestea în funcție de ghidul de orientări pe care l-am citat azi (în special capitolele 6 și 7) și regulamentele europene în vigoare.

În același timp e nevoie ca entități precum Asociația Municipiilor si Uniunea Națională a Consiliilor Județene, operatorii regionali, companiile de stat să poarte un dialog cu MIPE, cu Autoritățile de Management pentru toate proiectele majore care sunt incidente cu prevederile citate. Repet, vorbim de sume ce se ridică la miliarde de euro, bani care pot fi folosiți în proiecte mari, precum cele de mobilitate urbană, feroviară sau orice alt proiect derulat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și fondul de coeziune etc.

Comisia Europeană așteaptă de la noi solicitări clare, astfel încât deciziile luate să fie în favoarea beneficiarilor proiectelor. Ține însă de noi să ne pregătim și să negociem cât mai bine, astfel încât să nu ratăm și această ultimă șansă de a folosi banii pe care n-am știut să-i accesăm la timp. Orientările date de Comisie nu sunt un cec în alb pentru lentoare, întârzieri voluntare, nemuncă, lene, lamentări și scuze, ci un colac de salvare pentru proiectele care pot fi real finalizate, generează un impact major și ajută dezvoltarea.

E dureros, dar e sănătos să recunoaștem că avem o ultimă șansă pentru ca autoritățile să pună burta pe carte și osul la treabă. Acest răgaz de 3 ani trebuie să fie exploatat la maxim de către Guvern, care este obligat să pregătească și să negocieze inteligent și exemplar tot ceea ce ține de programele operaționale. Altfel, vom îngroșa, din nou, clasamentul restanțierilor și codașilor din UE, așa cum am mai făcut-o și-n trecut. Vom da bani înapoi la bugetul UE și vom plăti corecții financiare.

N-am reușit să ne mobilizăm, să ne facem temele, să pregătim proiectele și să le implementăm. De la lansarea târzie a primelor apeluri, întârzierile majore din fluxurile de plăți către beneficiari, la licitații contestate sau anulate și până la deficiențe în implementare, creșterea manoperei, a prețurilor la materialele de construcții, pandemie, lipsa forței de muncă, constructori neserioși, toate ne-au adus în această situație.

Din fericire pentru noi, toate aceste probleme ale României sunt cunoscute la Bruxelles și Strasbourg. Sunt și ale altor state membre. Comisia Europeană a decis să ne acorde, tuturor o șansă de a cheltui acești bani. În cazul României, îi ajută și pe cei care au contraperformat, fie că sunt din rândul Guvernului și companiilor subordonate, fie din cadrul administrațiilor locale sau județene. Îi ajută, în egală măsură, și pe cei care au avut motive serioase de întârziere. Dacă vă întrebați de ce, trebuie să știți că o decizie recentă a Comisiei Europene, clarifică cum pot fi „salvate” proiecte nefuncționale la 31 decembrie 2023, până în februarie 2026.

Comisia Europeană a publicat recent ghidul privitor la închiderea procedurilor pentru deconturile aferente exercițiul financiar 2014 – 2020, un ghid de orientări de interes major pentru autoritățile de management, pentru Autoritatea de Audit, pentru organismele intermediare, dar mai ales pentru beneficiarii de fonduri. Un interes major îl are și Primăria Alba Iulia pentru proiectele de modernizarea a infrastructurii majore de străzi pentru care a înregistrează întârzieri majore!

Documentul elaborat de Comisia Europeană prevede, totodată, și faptul că anumite proiecte pot fi derulate și implementate pe durata a două exerciții financiare. Mai exact, anumite proiecte care au fost inițial prevăzute pentru exercițiul 2014 – 2020, dar a căror implementare nu poate fi finalizată până la 31 decembrie 2023, ar putea fi continuate în exercițiul 2021 – 2027. Este vorba despre proiecte care îndeplinesc simultan mai multe condiții: să nu fi fost început în exercițiul 2007 – 2013; depășesc valoarea de 5 milioane de euro; au două faze de implementare, din punct de vedere financiar; îndeplinesc condițiile de finanțare prevăzute în exercițiul financiar 2021 – 2027; dețin o pistă de audit clară și identificabilă de cheltuieli, astfel încât să nu existe o dublă solicitare de finanțare.

Cel mai important, însă, și aici este mâna pe care Comisia ne-o întinde încă o dată, pentru ca aceste proiecte să poată fi continuate și finalizate în exercițiul următor, până în 2026, e necesar ca statele membre, respectiv Guvernul, să solicite la timp, să negocieze adecvat și la timp cu Comisia și să facă transparent și la timp cunoscute beneficiarilor, toate condițiile implicate.

Solicit Guvernului României să evalueze serios lista contractelor pentru proiectele în risc de nefinalizare la 31 decembrie 2023 și să stabilească cum vor putea fi gestionate acestea în funcție de ghidul de orientări pe care l-am citat azi (în special capitolele 6 și 7) și regulamentele europene în vigoare.

În același timp e nevoie ca entități precum Asociația Municipiilor si Uniunea Națională a Consiliilor Județene, operatorii regionali, companiile de stat să poarte un dialog cu MIPE, cu Autoritățile de Management pentru toate proiectele majore care sunt incidente cu prevederile citate. Repet, vorbim de sume ce se ridică la miliarde de euro, bani care pot fi folosiți în proiecte mari, precum cele de mobilitate urbană, feroviară sau orice alt proiect derulat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și fondul de coeziune etc.

Comisia Europeană așteaptă de la noi solicitări clare, astfel încât deciziile luate să fie în favoarea beneficiarilor proiectelor. Ține însă de noi să ne pregătim și să negociem cât mai bine, astfel încât să nu ratăm și această ultimă șansă de a folosi banii pe care n-am știut să-i accesăm la timp. Orientările date de Comisie nu sunt un cec în alb pentru lentoare, întârzieri voluntare, nemuncă, lene, lamentări și scuze, ci un colac de salvare pentru proiectele care pot fi real finalizate, generează un impact major și ajută dezvoltarea.

E dureros, dar e sănătos să recunoaștem că avem o ultimă șansă pentru ca autoritățile să pună burta pe carte și osul la treabă. Acest răgaz de 3 ani trebuie să fie exploatat la maxim de către Guvern, care este obligat să pregătească și să negocieze inteligent și exemplar tot ceea ce ține de programele operaționale. Altfel, vom îngroșa, din nou, clasamentul restanțierilor și codașilor din UE, așa cum am mai făcut-o și-n trecut. Vom da bani înapoi la bugetul UE și vom plăti corecții financiare.

Mircea Hava, eurodeputat PNL

Membru PPE

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Revin voucherele de vacanță pentru bugetari: Ce valoare vor avea. Cele neutilizate vor fi valabile până în decembrie 2022

Publicat

Guvernul intenționează să acorde din nou vouchere de vacanță pentru bugetari, în cuantum de 1.450 de lei. Voucherele ar urma să fie acordate exclusiv pe suport electronic, din 2022 până în 2026. Valabilitatea celor neutilizate până acum se prelungește până în decembrie 2022. 

Un proiect de lege s-a aflat miercuri pe masa Guvernului, pentru o primă lectură.

”Proiectul analizat de Guvern în primă lectură prevede menținerea acordării voucherelor de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar, în cuantum de 1.450 lei anual, până la data de 31 decembrie 2026.

De asemenea, în actualul context epidemiologic, este necesară prelungirea valabilității voucherelor de vacanță emise în perioada 2019-2020, până la data de 31 decembrie 2022” se arată într-o informare legată de ordinea de zi a ședinței din data de 8 decembrie.

Până acum, aproximativ un milion de români au folosit aceste vouchere pe piața internă de turism.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bani pe hârtii: O firmă de stat cheltuie 250.000 de lei pentru a vedea dacă iazurile de decantare din Alba au fost închise bine

Publicat

Statul va cheltui peste 250.000 de lei pentru șase iazuri de decantare din județul Alba, la care au fost finalizate lucrările de închidere și ecologizare și care sunt în perioada de monitorizare post-închidere. 

Concret, este vorba despre bani cheluiți pe o serie de proiecte tehnice de intervenție/remediere, la foarte mulți ani de la închiderea acestora. 

Compania de stat ”Conversmin” SA a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru întocmirea proiectelor tehnice de intervenție/remediere și obținerea avizelor și acordurilor necesare execuției lucrărilor, pentru obiectivele miniere la care au fost finalizate lucrările de închidere și ecologizare aflate în perioada de monitorizare post-închidere.

Valoarea totală este estimată la 251.452 de lei, fără TVA.

Vezi și: Exploatările miniere din Apuseni, scurt istoric al unui dezastru programat. Cum au dispărut întâi minerii, ca să poată dispărea minele!

Potrivit caietului de sarcini, se vor stabili acțiuni ce rezultă din corelarea și interpretarea tuturor informațiilor, actualizarea activităților de monitorizare din proiectul inițial, se vor întocmi documentațiile ce vor fi depuse la autoritățile locale, autoritățile de mediu, ape, pentru eliberarea documentelor de reglementare.

Iazurile de decantare din zona Deva pentru care se solicită achiziția serviciilor de proiectare sunt după cum urmează:

  • Iazul de decantare Valea Devei din cadrul minei Deva Bolcana, jud. Hunedoara
  • Iazurile de decantare Valea Mureşului și Valea din cadrul minei Deva, jud. Hunedoara
  • Iazurile de decantare Ribiţa și Rovina din cadrul minei Brad, jud. Hunedoara
  • Iazul de decantare Valea Luponii din cadrul minei Boița, jud. Hunedoara
  • Iazul de decantare Luncşoara din cadrul minei Brusturi, jud. Arad
  • Iazul de decantare Pătrânjeni din cadrul minei Zlatna Parțial, jud. Alba
  • Iazurile de decantare Sfârci și Valea Mică din cadrul minei Zlatna, jud. Alba
  • Iazurile de decantare Valea Sartaș și Valea Cuții din cadrul minei Baia de Arieș, jud. Alba
  • Iazul de decantare Gura Roșie din cadrul minei Roșia Montana, jud. Alba
  • Iazul de decantare Sântimbru Băi din cadrul carierei Sântimbru, jud. Harghita

Pentru fundamentarea soluțiilor se va face centralizarea datelor necesare, contractarea și elaborarea studiilor necesare (topo, geo, expertiză hidro, etc.), cu referire la:

  • stare exactă în care se află construcțiile, precum și situația terenurilor care trebuie monitorizate
  • dacă în cadrul obiectivului au mai apărut proprietari care ar putea să influențeze derularea lucrărilor de intervenție și remediere
  • eventualele modificări de morfologie, de stare, de condiții hidrogeologice și legislative față de cele care au existat la data terminării lucrărilor de închidere și de ecologizare

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

Un bărbat din Alba a scăpat cu viață după ce fiul vitreg l-a atacat cu un topor. Ce acuzații i-a adus tânărul înainte de atac

Publicat

topor secure

Un bătrân din Albac a reușit să scape cu viață după ce a fost atacat de fiul său vitreg, care l-a lovit cu un topor. Bărbatul a trebuit să se lupte cu fiul vitreg pentru a-l dezarma de topor. 

Faptele s-au petrecut în 1 ianuarie 2021, iar atacatorul era într-o stare avansată de ebrietate, el fiind cunoscut ca și dependent de alcool.

La aproape un an de la atac, magistrații Tribunalului Alba l-au condamnat pe acesta la închisoare cu executare, în data de 6 decembrie, pentru tentativă de omor.

Fiul vitreg și-a acuzat tatăl că este responsabil de moartea mamei

Scandalul a început în noaptea de 1 spre 2 ianuarie. Atunci, bătrânul se afla în pat, iar în casă a intrat fiul vitreg, care era beat. Atunci tânărul l-a acuzat pe bărbat că el ar fi vinovat de decesul mamei, deces care s-a petrecut cu mai bine de 11 ani.

Între cei doi au mai existat câteva discuții, iar la un moment dat fiul i-a tras o palmă peste față tatălui său vitreg. Apoi a plecat. Bărbatul a rămas în pat, însă la scurt timp, fiul a apărut în pragul ușii, înarmat cu un topor.

CITEȘTE ȘI: Tentativă de omor într-o comună din Alba: Un bărbat și-a lovit tatăl vitreg cu toporul, în zona capului

Tânărul a strigat că îl va ucide, iar apoi s-a năpustit cu toporul asupra tatălui.

Bătrânul a sărit din pat și a reușit să facă o eschivă, gest care i-a salvat viața. Mai exact, potrivit motivării instanței, lovitura a fost una puternică, însă eschiva l-a salvat pe bărbat.

Însă, nu a putut eschiva în totalitate lovitura, iar muchia toporului l-a lovit în zona nasului.

Apoi bărbatul a sărit pe atacator și a reușit să îi ia toporul din mâini, după ce a rămas fără topor, fiul a fugit.

Victima a căzut la pământ, unde a stat inconștientă pentru o perioadă de timp.

A fugit în centrul orașului

După ce și-a revenit, bărbatul a fugit spre centrul comunei, la cabinetul medical, dar acesta era închis. Atunci în zonă a ajuns și atacatorul, pe care bărbatul l-a rugat să sune la 112.

Cel care în urmă cu scurt timp a vrut să îl omoare cu toporul a stat alături de tatăl său până la sosirea ambulanței și a poliției.

Pedeasa primită

După atac, bătrânul a ajuns la spital, iar atacatorul a fost în prima fază într-o unitate medicală, iar apoi arestat preventiv. Magistrații Tribunalului Alba l-au condamnat pe bărbat la 3 ani și 4 luni închisoare cu executare, pentru violență în familie, în modalitatea tentativei la omor.

Decizia Tribunalului Alba nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Alba Iulia în termen de 10 zile de la pronunțare.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate