Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

28 februarie: 233 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan. Cum au încercat ca să scape de iobăgie


Publicat

Au trecut 233 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acțiunile lor prin care au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau. Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.

Secolul XVIII a adus emancipare socială în Europa

Pentru a se înțelege fenomenul care a dus la răscoala țăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan în 1784-1785, aceasta trebuie introdusă în contextul istoric al vremii. Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă. Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii. De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit. Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.

Totodată, pe plan internațional, apar teorii sociale, se naște un curent de emanciapare socială, secolul al XVIII-lea fiiind considerat și Secolul Luminilor. Noua mișcare era stimulată de împăratul Iosif al II-lea, care emitea decrete favorabile cetățenilor. Toate aceste tendințe occidentale ajung să fie cunoscute și în spațiul românesc, trezind în oameni dorinţa de a ieşi de sub abuzurile grofilor maghiari.

Sistem „de modă veche” în Transilvania

În structurile medievale, pe sistem vechi, care funcționau încă în Transilvania, acceptarea acestor principii moderne era dificilă, ceea ce ducea la o situație contradictorie. Pe de o parte, împăratul realiza reforme avangardiste, iar pe de altă parte, în Transilvania, societatea funcționa pe sistemul unui „stat în stat”, în care nobilimea maghiară îi asuprea pe ţăranii români.

Horea, la Curtea Împăratului Iosif al II-lea

În acest context, Horea a mers la Viena, la împărat de patru ori, de 3 ori cu Cloșca și cu delegații de țărani și o dată singur. Scopul vizitelor lor acolo era de a aduce la cunoștința împăratului, prin petiții și memorii, situația dificilă a țăranilor din Transilvania. Unul dintre aceste documente este Supplex Libellus Valachorum. Cel mai probabil, motivul pentru care Horea a fost trimis și primit la Curtea Împăratului Iosif al II-lea este că știa carte, posibil chiar limba germană.

Ultima vizită a lui Horea la Viena se petrece din toamna anului 1783 până după Paști, în 1784. Imediat după această perioadă, izbucnește răscoala. Prima acțiune are loc în 28 octombrie, în timpul unui Târg la Brad, după care, în 31 octombrie, are loc o adunare la Mesteacăn, în judeţul Hunedoara. Horea nu a participat la aceste evenimente, însă Cloșca și Crișan, le-au vorbit celor 500-600 de oameni prezenți, în numele lui. Aceștia le-au arătat participanților o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împărat și o scrisoare a împăratului către țărani prin care erau îndemnați să se înroleze în regimentele de grăniceri, ca singura cale pentru a-și schimba statutul social.

În urma acestui eveniment, Horea dobândește o figură de „om al împăratului”, care transmite poruncile și mesajele acestuia. Evoluția ulterioară a răscoalei nu este îndreptată niciun moment împortiva împăratului, țăranii nu atacă domenii, conace, armata imperială, ci aceștia se revoltă exclusiv împotriva nobilimii maghiare.

Începutul răscoalei

La începutul lunii noiembrie, țăranii pornesc spre Alba pentru a se înrola în luptă, însă, la primele lor încercări, sunt opriți de contingențele slujbașilor nobiliari. O parte sunt omorâți, și, astfel, începe răscoala. Din 2 noiembrie, țăranii încep să atace și să incendieze curți nobiliare, chiar să omoare grofi. Răscoala ia amploare și se extinde în mare parte din Transilvania: din Zărand, Hunedoara, Alba, până la Turda. Horea dăduse ordin ca din fiecare casă să vină cel puțin un om înarmat.

Pe parcursul evenimentelor, Horea și Cloșca rămân împreună, iar Crișan acționează separat, pe zona Brad, Cîmpeni, Baia de Criș, până înspre Hunedoara. Acesta din urmă, singurul cu pregătire militară, se pare că a rămas în istorie ca fiind și cel mai sângeros dintre ei: își formează o armată fidelă de 500-600 oameni, iar cele mai multe crime sunt înregistrate pe zona lui de acțiune. Cu toate acestea, numărul total al celor omorâți pe parcursul  întregii răscoale (nobili, slujbași) nu a depășit 200 de persoane.

Tăranii au dat un ultimatum dur nobililor

Revendicările țăranilor au fost făcute publice pe 5 noiembrie, când aceștia atacă Deva și dau un ultimatum nobililior din cetate. Se dezvăluie astfel un program al răscoalei, neașteptat de dur și de îndrăzneț: să se stârpească nemeșimea/nobilimea, nobilii să își părăsească moșiile, să plătească dări ca toți oamenii, posesiunile nobiliare să se împartă între oameni. Au loc atacuri, distrugeri de conace.

La 12 noiembrie, se face un armistițiu de 8 zile cu armata austiacă, în special din motiv că țăranii începeau să fie relativ scăpați de sub control. Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, nu a luat în considerare cererile țărănești și nu a întreprins nicio negociere cu aceștia.

Cea mai cunoscută bătălie a fost cea de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, de la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, în care răsculații sunt învinși. Armata ocupă orașele Abrud și Cîmpeni. În 14 decembrie, Horea dă ordin ca țăranii să se întoarcă la casele lor peste iarnă, pentru a se strânge din nou în primăvară.

Trădați de țărani, Horea, Cloșca și Crișan sunt întemnițați

După această dată, Horea și Cloșca se ascund în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare, însă, în 27 decembrie, sunt prinși, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde. În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar, în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia. Crișan a fost prins, tot după ce a fost trădat, în 30 ianuarie. Toți trei sunt închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar.

În ianuarie 1785, fenomenul a fost discutat la nivel european, în presă. Artiști din Viena au sosit la Alba Iulia ca să le deseneze chipurile, să le facă portretele, să îi descrie narativ în amănunt pe cei trei conducători ai răscoalei. Cele mai cunoscute reprezentări sunt cele ale artistului Jakob Adam din Viena.

Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut. Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, aceasta și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu curelele de la opinci, în data de 14 februarie. Cu toate că murise deja, câteva zile mai târziu, cadavrul său a fost tras pe roată, iar corpul său a fost afișat la răscruce de drumuri.

Comisia care îi ancheta pe Horea și pe Cloșca era condusă de Contele Iancovici. În afară de aceștia, o mulțime de răsculați au fost anchetați și au primit pedepse, dar ulterior, printr-o amnistie, a fost anulată o mare parte dintre acestea, după execuția lui Horea și Cloșca.

Sentința: „Rota fragendos, fără lovitură de grație”

Sentința prevedea poate cea mai aspră pedeapsă din Codul Terezian, tragerea pe roată, „Rota fragendos”, fără „lovitură de grație ”, pentru a nu îi scuti de chinuri. La mijlocul anilor ’80 din secolul al XVIII-lea, asemenea pedepse nu se mai practicau în lumea civilizată.

Locul de execuție al orașului se găsea undeva în zona gării de azi și se numea „La spânzurătoare”. 7.000 de țărani au fost aduși cu forța să privească execuția, câte 3 tineri și 3 bătrâni din fiecare sat care fusese curpins în răscoală. La execuție au fost prezenți și reprezentanți ai noblilmii, care asistau la eveniment ca la o sărbatoare, considerând că se dă un exemplu țăranilor.

Călăul orașului, Grancea Racoți, era renumit pentru talentul său, de a-i ține pe condamnați în viață și treji cât mai mult timp, ajutat de asistenți care trezeau oamenii cu apă, ca să nu leșine în timpul torturii.

Execuția

Primul a fost executat Cloșca. Întreaga procedură a durat 50 de minute și a constat în 20-25 lovituri. Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri, pentru că după primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că, adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul. Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.

Ce înseamnă „tragere pe roată”?

Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de  aproximativ două minute. Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.

După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.

Ce urmări a avut răscoala, pentru țărani?

În august 1785, împăratul Iosif al II-lea decide desființarea iobăgiei. Din nefericire, această măsură nu ține mult, întrucât după moartea sa, în 1790, multe dintre legile date de el sunt anulate. Multe nici nu s-au aplicat deloc, din cauza opoziției puternice a sturcturilor nobiliare.

În perioada imediat următoare, elita intelectualității românești, cronicarii, Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, care au prins evenimentul în viață, l-au relatat în scrierile lor, desconsiderându-l, în termenii unei mișcări de „oameni fără căpătâi”. În conștiința populară, mișcarea a fost valorificată ca moment important pentru națiunea română. Pentru țărani, însă situația s-a schimbat nesemnificativ chiar atunci, însă, încet-încet, soarta lor s-a îmbunătățit.

Mulţumim istoricului Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia, pentru disponibilitatea şi amabilitatea cu care ne-a relatat povestea lui Horea, Cloşca şi Crişan, ajutându-ne să rememorăm acest episod sfâşietor din istoria tărâmurilor noastre.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. marin

    joi, 28.02.2013 at 15:19

    La ce folos martiriul lui HOREA , CLOSCA si CRISAN , cand azi primarul orasului pune strajeri imperialisti la portile cetatii ! si nu numaim atat !

    • Gigi

      vineri, 01.03.2013 at 01:00

      Poate fiindca din punct de vedere istoric strajerii imperialisti reprezinta cetatea? Cetatea a fost construita de habsburgi pentru a controla si asupri populatia romana din Transilvania. Pe langa rolul militar, ea a fost folosita si ca inchisoare. Profesorul Ioan Plesa apreciaza ca in timpul Revolutiei de la 1848-1849, in celulele cetatii au fost inchisi circa 7.860 oameni. Ce ai fi vrut sa puna? Ar fi putut pune soldati romani, dar atunci ar fi trebuit sa reconstituie o parte din Castrul Roman, nu sa ingroape toate vestigiile sub un morman de pavaje.

  2. tu risti

    vineri, 01.03.2013 at 14:11

    pana la urma, totul se reduce la partea turistica a problemei; nu sunt ridicati in slavi nici austriecii nici ungurii; dar, totusi, ‘prezenta’ lui Horea in cetate, este cam nula…;
    ne mandrim cu toti cotropitorii si asupritorii; bine, macar, ca au ajuns doar decoruri,..ironia sortii!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Peste 3.000 de companii au obținut finanţare prin programul IMM Invest. Anunțul făcut de ministrul Finanțelor

Publicat

Peste 3.000 de companii au obținut finanţare prin platforma IMM Invest, a anunțat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, spunând că programul funcţionează „foarte bine”.

„Am eliminat câteva bariere acum câteva săptămâni, am aprobat ordonanţă de urgenţă, astăzi venim cu hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor. Programul IMM Invest funcţionează foarte bine. Avem 3.083 de companii care au fost aprobate atât de bancă, cât și de Fondul de Garantare. Asta înseamnă că din plafon (15 miliarde de lei – n.r.) s-au consumat 2,45 miliarde de lei, deja.

Se vede clar că ritmul s-a accelerat și după discuția cu sistemul finaciar bancar și faptul că am eliminat din bariere, lucrurile merg din ce în ce mai bine. Sper să depășim în perioada următoare, două săptămâni, 10 mii de companii. Ca un nivel de comparație, anul trecut în România aveau credite de la bănci 25 de mii de IMM-uri. Prin acest program sperăm să ajungem la 40 de mii de IMM-uri care să aibă acces la finanțare. (…) La rectificare, dacă este nevoie, vom suplimenta plafonul”, a spus Florin Cîțu, joi, la începutul şedinţei de Guvern.

„Programul acesta practic l-am gândit ca să stimulăm băncile să finanțeze companiile”, a completat premierul Ludovic Orban.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Acces pe plajă permis și fără șezlong. Vor trebui respectate regulile de distanțare socială

Publicat

Guvernul a modificat în ședința de joi hotărârea privind deschiderea plajelor pentru turiști, în sensul că este permis accesul și pentru persoanele care nu închiriază șezlong, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ionel Dancă. 

Astfel, turiștii vor putea merge la plajă și cu prosopul sau cu cearşaful, de exemplu.

„Pentru persoanele care nu folosesc șezlonguri a fost adoptat un proiect de hotărâre pentru modificarea anexei 3 la Hotărârea 394/2020, astfel încât să fie permis accesul pe plajă și persoanelor care nu sunt practic în cadrul plajelor amenajate cu șezlonguri, popular spus, pentru cei care doresc să facă plajă la marginea mării, fără șezlonguri.

Aceste persoane vor trebuie să respecte aceleași reguli de distanțare socială și reguli impuse pentru persoanele care fac plajă pe șezlonguri”, a precizat Ionel Dancă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Investiții uriașe în sistemul de urgență. 3,2 miliarde de lei pentru 16 elicoptere, sute de autospeciale și o navă multirol

Publicat

Guvernul vrea să doteze sistemul național de urgență pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre. Executivul a adoptat joi o hotărâre pentru aprobarea notei de fundamentare referitoare la finanțarea proiectului „Viziune 2020”, un „mega-proiect” în valoare totală de peste 3,2 miliarde de lei, din care UE va susține peste 2,7 miliarde de lei.

Proiectul prevede, printre altele, achiziția unui centru național de răspuns la dezastre, a 12 elicoptere, a unei nave multirol, a zeci de autospeciale de descarcerare și peste 270 de autospeciale de stingere incendii. 

„Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care a aprobat nota de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheluielilor aferente proiectului de investiții <Viziune 2020>. Este vorba despre finanțarea proiectului care se realizează din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Suma totală este de 3.263.410.000 de lei, echivalentul a 681.904.797 de euro, din care UE susține în lei echivalentul a 2.767.255.000 de lei, reprezintă finanțarea de 84,4%. Cofinanțarea este de 15%, în valoare de 489.000.000 de lei, iar o cheltuială neeligibilă de 0,2% de 6.644.000 de lei. Din această sumă extrem de mare pentru o investiție de asemenea anvergură, 2,7 miliarde sunt susținute din fonduri europene.

Proiectul vizează creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție. Principala noastră preocupare este protejarea vieții, protejarea cetățenilor. Trebuie să fim pregătiți pentru a răspunde eficient și operativ în toate situațiile de criză, în situații de calamități sau atunci când este nevoie pentru a proteja viața și bunurile cetățenilor”, a explicat, la finalul ședinței de Guvern, ministrul de Interne, Marcel Vela.

Pe lista de achiziții sunt incluse un număr de:

– 60 de autospeciale de descarcerare,

– 49 de containere cu echipamente individuale de protecție,

– 63 de camioane cu sistem hidraulic de încărcare / descărcare,

– 276 de autospeciale de stingere cu apă și spumă,

– 33 de centre de comunicații pentru punctele de comandă mobilă medii,

– 18 autoplatforme,

– 42 de autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare,

– o navă multirol,

– 3 șalupe multirol,

– un centru național de răspuns la dezastre,

– 12 elicoptere (6 elicoptere ușoare și 6 elicoptere medii și grele, pentru uscat și pentru zona maritimă),

„Dorința noastră este pentru a dota cât mai bine și Inspectoratul General pentru SItuații de Urgență și Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI pentru a face față oricăror provocări.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Olimpiadă Internațională de esee pe tema istoriei și evoluției Uniunii Europene, pentru elevii militari

Publicat

Elevii din clasele a XI-a din colegiile militare vor putea participa la Olimpiada Internațională de esee pe tema istoriei și evoluției Uniunii Europene. Organizarea unei astefel de olimpiade a fost decisă miercuri, în cadrul celei de-a treia reuniunii a Forumului European al Școlilor Militare de Învățământ Secundar.

Cele mai bune 10 lucrări ale elevilor vor fi publicate de către EUMSS Forum într-o carte online iar premierea celor mai bune lucrări va avea loc la Bruxelles în mai 2021.

Citește și EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

Cea de-a treia reuniune a Forumului European al Școlilor Militare de Învățământ Secundar s-a desfășurat sub forma unei videocenferințe având în vedere situația epidemiologică actuală. La această ediție au participat reprezentanți ai liceelor militare din Cipru, Portugalia, Italia, Franța, Austria și România, și cu statut de invitat Serbia și Ucraina.

Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” a fost reprezentat la această întâlnire de comandantul instituției, colonel Marcel Domșa, alături de care s-a aflat și colonelul Sorin-Gabriel Hazu din partea Direcției generale management resurse umane.

Forumul reprezintă un proiect inițiat la nivelul Uniunii Europene și își propune printre altele crearea de module comune de instruire privind istoria, geografia Uniunii Europene și valorile comune europene, schimbul de bune practici, crearea de parteneriate și proiecte comune în cadrul ERASMUS+, schimbul de elevi și profesori.

Numărul de participanți la acest forum a crescut de la o întâlnire la alta, ceea ce demonstrează atractivitatea problematicii dezbătute, au transmis reprezentanții Colegiului Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate