EDUCAȚIE
236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania de la 1784-1785
Pe 28 februarie, se împlinesc 236 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acțiunile lor prin care au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau.
Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.
Secolul XVIII a adus emancipare socială în Europa
Pentru a se înțelege fenomenul care a dus la răscoala țăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan în 1784-1785, aceasta trebuie introdusă în contextul istoric al vremii.
Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă. Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii.
De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit. Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.
Totodată, pe plan internațional, apar teorii sociale, se naște un curent de emancipare socială, secolul al XVIII-lea fiind considerat și Secolul Luminilor.
Noua mișcare era stimulată de împăratul Iosif al II-lea, care emitea decrete favorabile cetățenilor. Toate aceste tendințe occidentale ajung să fie cunoscute și în spațiul românesc, trezind în oameni dorinţa de a ieşi de sub abuzurile grofilor maghiari.
Sistem ”de modă veche” în Transilvania
În structurile medievale, pe sistem vechi, care funcționau încă în Transilvania, acceptarea acestor principii moderne era dificilă, ceea ce ducea la o situație contradictorie.
Pe de o parte, împăratul realiza reforme avangardiste, iar pe de altă parte, în Transilvania, societatea funcționa pe sistemul unui „stat în stat”, în care nobilimea maghiară îi asuprea pe ţăranii români.
Horea, la Curtea Împăratului Iosif al II-lea
În acest context, Horea a mers la Viena, la împărat de patru ori, de 3 ori cu Cloșca și cu delegații de țărani și o dată singur. Scopul vizitelor lor acolo era de a aduce la cunoștința împăratului, prin petiții și memorii, situația dificilă a țăranilor din Transilvania.
Unul dintre aceste documente este Supplex Libellus Valachorum. Cel mai probabil, motivul pentru care Horea a fost trimis și primit la Curtea Împăratului Iosif al II-lea este că știa carte, posibil chiar limba germană.
Ultima vizită a lui Horea la Viena se petrece din toamna anului 1783 până după Paști, în 1784. Imediat după această perioadă, izbucnește răscoala.
Prima acțiune are loc în 28 octombrie, în timpul unui Târg la Brad, după care, în 31 octombrie, are loc o adunare la Mesteacăn, în judeţul Hunedoara.
Horea nu a participat la aceste evenimente, însă Cloșca și Crișan, le-au vorbit celor 500-600 de oameni prezenți, în numele lui.
Aceștia le-au arătat participanților o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împărat și o scrisoare a împăratului către țărani prin care erau îndemnați să se înroleze în regimentele de grăniceri, ca singura cale pentru a-și schimba statutul social.
În urma acestui eveniment, Horea dobândește o figură de „om al împăratului”, care transmite poruncile și mesajele acestuia.
Evoluția ulterioară a răscoalei nu este îndreptată niciun moment împotriva împăratului, țăranii nu atacă domenii, conace, armata imperială, ci aceștia se revoltă exclusiv împotriva nobilimii maghiare.
Începutul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan
La începutul lunii noiembrie, țăranii pornesc spre Alba pentru a se înrola în luptă, însă, la primele lor încercări, sunt opriți de contingențele slujbașilor nobiliari.
O parte sunt omorâți, și, astfel, începe răscoala. Din 2 noiembrie, țăranii încep să atace și să incendieze curți nobiliare, chiar să omoare grofi.
Răscoala ia amploare și se extinde în mare parte din Transilvania: din Zărand, Hunedoara, Alba, până la Turda. Horea dăduse ordin ca din fiecare casă să vină cel puțin un om înarmat.
Pe parcursul evenimentelor, Horea și Cloșca rămân împreună, iar Crișan acționează separat, pe zona Brad, Cîmpeni, Baia de Criș, până înspre Hunedoara.
Acesta din urmă, singurul cu pregătire militară, se pare că a rămas în istorie ca fiind și cel mai sângeros dintre ei: își formează o armată fidelă de 500-600 oameni, iar cele mai multe crime sunt înregistrate pe zona lui de acțiune.
Cu toate acestea, numărul total al celor omorâți pe parcursul întregii răscoale (nobili, slujbași) nu a depășit 200 de persoane.
Țăranii au dat un ultimatum dur nobililor
Revendicările țăranilor au fost făcute publice pe 5 noiembrie, când aceștia atacă Deva și dau un ultimatum nobililior din cetate.
Se dezvăluie astfel un program al răscoalei, neașteptat de dur și de îndrăzneț:
- să se stârpească nemeșimea/nobilimea,
- nobilii să își părăsească moșiile,
- să plătească dări ca toți oamenii,
- posesiunile nobiliare să se împartă între oameni.
Au loc atacuri, distrugeri de conace.
La 12 noiembrie, se face un armistițiu de 8 zile cu armata austriacă, în special din motiv că țăranii începeau să fie relativ scăpați de sub control.
Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, nu a luat în considerare cererile țărănești și nu a întreprins nicio negociere cu aceștia.
Cea mai cunoscută bătălie a fost cea de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, de la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, în care răsculații sunt învinși.
Armata ocupă orașele Abrud și Cîmpeni. În 14 decembrie, Horea dă ordin ca țăranii să se întoarcă la casele lor peste iarnă, pentru a se strânge din nou în primăvară.
Trădați de țărani, Horea, Cloșca și Crișan sunt întemnițați
După această dată, Horea și Cloșca se ascund în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare, însă, în 27 decembrie, sunt prinși, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde.
În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar, în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia. Crișan a fost prins, tot după ce a fost trădat, în 30 ianuarie.
Toți trei sunt închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar.
În ianuarie 1785, fenomenul a fost discutat la nivel european, în presă. Artiști din Viena au sosit la Alba Iulia ca să le deseneze chipurile, să le facă portretele, să îi descrie narativ în amănunt pe cei trei conducători ai răscoalei.
Cele mai cunoscute reprezentări sunt cele ale artistului Jakob Adam din Viena.
Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut.
Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, aceasta și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu curelele de la opinci, în data de 14 februarie. Cu toate că murise deja, câteva zile mai târziu, cadavrul său a fost tras pe roată, iar corpul său a fost afișat la răscruce de drumuri.
Comisia care îi ancheta pe Horea și pe Cloșca era condusă de Contele Iancovici. În afară de aceștia, o mulțime de răsculați au fost anchetați și au primit pedepse, dar ulterior, printr-o amnistie, a fost anulată o mare parte dintre acestea, după execuția lui Horea și Cloșca.
Sentința: „Rota fragendos, fără lovitură de grație”
Sentința prevedea poate cea mai aspră pedeapsă din Codul Terezian, tragerea pe roată, „Rota fragendos”, fără „lovitură de grație ”, pentru a nu îi scuti de chinuri. La mijlocul anilor ’80 din secolul al XVIII-lea, asemenea pedepse nu se mai practicau în lumea civilizată.
Locul de execuție al orașului se găsea undeva în zona gării de azi și se numea „La spânzurătoare”. 7.000 de țărani au fost aduși cu forța să privească execuția, câte 3 tineri și 3 bătrâni din fiecare sat care fusese cuprins în răscoală.
La execuție au fost prezenți și reprezentanți ai nobilimii, care asistau la eveniment ca la o sărbătoare, considerând că se dă un exemplu țăranilor.
Călăul orașului, Grancea Racoți, era renumit pentru talentul său, de a-i ține pe condamnați în viață și treji cât mai mult timp, ajutat de asistenți care trezeau oamenii cu apă, ca să nu leșine în timpul torturii.
Lista conducătorilor răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784-1785
Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.
1. Gheorghe a lui Nistor din Albac
2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac
3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare
4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare
5. Teodor Lazăr din Râul Mare
6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel
7. Ilie Bursu, din Ponorel
8. Filip Drăgoiu din Ponorel
9. Ursu Şoldeş din Săcătura
10. Nicolae Pleşa din Scărişoara
11. Vasile Giurgiu din Scărişoara
12. Nicolae Tafe din Scărişoara
13. Igă Crângul din Scărişoara
14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra
15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra
16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra
17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra
18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra
19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra
20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)
21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)
22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)
23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)
24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)
25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)
26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)
27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)
28. Ilie Sîntu din Vârşi
29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea
30. David Onu Surdu din Muşca
31. Samuil Marţi, nobil din Abrud
32. Ioan Biro din Roşia
33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş
34. Teodor Faur din Baia de Arieş
35. Vasile Todor din Baia de Arieş
36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea
37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea
38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea
39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea
Căpitani aleşi de popor
40. Vasile Marian din Mogoş
41. Onu Barbudin din Mogoş
42. Nicolae Barbu din Mogoş
43. Onuţ Ungureanu din Mogoş
44. Ioan Timariu din Mogoş
45. Vasile Jinariu din Mogoş
46. Lula Bârle din Mogoş
47. Gavrilă Bârle din Mogoş
48. Sântion Marian din Mogoş
49. Ioan Chirilă din Mogoş
50. Ionuţ Dandea din Bucium
51. Nicola Forde din Ponor
52. Solomon Ispas din Vulpăr
53. Ioan Muntean din Vulpăr
54. Drăgoiu Rotea din Cârna
55. Ionel Săcăreanu din Cârna
56. Serafim Goanţă din Cârna
57. Ionaşcu din Vinţu de Jos
58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)
59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj
60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj
61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului
62. Gheorghe Nicula din Vale
63. Simion Ferenţ din Vale
Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai mari căpitani ai Zarandului după Crişan
64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului
65. Toma Berna din Vaca
66. Ioan Faur din Tomnaticu
67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud
68. Ilie Dâncuţ din Ociu
69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni
70. Gheorghe Adam din Crişcior
71. Popa Costin din Criscior, ales de popor
72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad
73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad
74. Ioan Manu din Ilteu
75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi
76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)
77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin
78. Ioan Lopedatu din Săvârşin
79. Tripa Grozavu din Săvârşin
80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin
81. Jucu Celnogeanu din Conop
82. Adam Babă din Baia de Criş
83. Ioan Sava din Baia de Criş
84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi
85. Ioan Golcea din Brad
86. Ioan Suciu din Brad
87. Dănilă Todoranu din Brad
Căprari săteşti
1. Iacob Topa din Albac
2. Anghel al Manciului din Albac
3. Anghel al lui Ţilaş din Albac
4. Ispas Galdău din Rîul Mare
5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura
6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura
7. Bunu Corcheş din Săcătura
8. Ion Bădău din Săcătura
9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea
10. Petru Vesa din Cîmpeni
11. Lupu Dehelean din Cîmpeni
Numiţi de Cloşca:
12. Simion Mămăligă din Mogoş
13. Ioan Miclea din Mogoş
14. Ioan Sularu din Mogoş
15. Onu Sularu din Mogoş
16. Ioan Bogdan din Mogoş
17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş
Recunoscuţi de popor:
18. Pavel Teiuşanu din Mogoş
19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş
Numiţi de Horea:
20. Ignat Damian din Muşca
21. Petruţiu Macavei din Muşca
22. Văsii Gavrilă din Muşca
Numiţi şi juraţi de Horea:
23. Sântion Pavenu din Muntele Gircuţa
24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa
25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa
26. Lupu Roncea din Brezeşti
27. Ursu Roncea din Brezeşti
28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş
(sursa Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a, Ec. Ioan Străjan)
Execuția lui Horea și Cloșca pe Dealul Furcilor
Primul a fost executat Cloșca. Întreaga procedură a durat 50 de minute și a constat în 20-25 lovituri.
Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri, pentru că după primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că, adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul.
Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.
Ce înseamnă „tragere pe roată”?
Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de aproximativ două minute.
Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.
După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.
Ce urmări a avut răscoala, pentru țărani?
În august 1785, împăratul Iosif al II-lea decide desființarea iobăgiei.
Din nefericire, această măsură nu ține mult, întrucât după moartea sa, în 1790, multe dintre legile date de el sunt anulate.
Multe nici nu s-au aplicat deloc, din cauza opoziției puternice a structurilor nobiliare.
În perioada imediat următoare, elita intelectualității românești, cronicarii, Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, care au prins evenimentul în viață, l-au relatat în scrierile lor, desconsiderându-l, în termenii unei mișcări de „oameni fără căpătâi”.
În conștiința populară, mișcarea a fost valorificată ca moment important pentru națiunea română.
Pentru țărani, însă situația s-a schimbat nesemnificativ chiar atunci, însă, încet-încet, soarta lor s-a îmbunătățit.
*Mulţumim istoricului Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia, pentru disponibilitatea şi amabilitatea cu care ne-a relatat povestea lui Horea, Cloşca şi Crişan, ajutându-ne să rememorăm acest episod sfâşietor din istoria tărâmurilor noastre.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
EVENIMENT
Ferma groazei într-o localitate din Alba: Copii tratați ca sclavi și obligați să lucreze. Ce pedeapsă a primit proprietarul
Mai mulți minori au fost ținuți în condiții mizere și tratați ca sclavi la o fermă de bovine din localitatea Hopârta, județul Alba. Mai mult de atât, dacă proprietarului nu i se părea că lucrează cum trebuie aceștia erau bătuți. Părinții știau unde sunt, dar credeau că locuiesc în condiții bune și că au ajuns să aibă un loc de muncă de unde să căștige un ban cinstit.
Proprietarul fermei a fost condamnat pentru trafic de minori, la mai bine de 5 ani de la momentul la care minorii, din județul Bihor, au fost victime. Anchetat de DIICOT, bărbatul a fost trimis în judecată, iar dosarul s-a judecat la secret, iar de curând a fost condamnat în primă instanță, la Tribunalul Alba.
Exploatarea minorilor din județul Bihor, la ferma de bovine din Hopârta, a fost descoperită de un polițist, iar cazul a fost detaliat de un reprezentant al Fundaţiei People to People Oradea, organizaţie care şi în prezent le oferă victimelor asistenţă psihologică, socială şi juridică, pentru reporterul de la adevărul.ro.
CITEȘTE ȘI: Anchetă DIICOT pentru exploatare de minori la o fermă din județul Alba. Proprietarul, arestat preventiv
În 2016, minorii aveau între 11 și 14 ani, iar proprietarul fermei i-ar fi convins pe părinți că vor primi, mâncare, cazare dar că vor învăța și o meserie, dacă vor lucra la ferma sa.
În schimb copiii au fost ținuți într-o cameră amanajatî într-un grajd unde mișunau șobolanii și gândacii. Se spălau la lighean, iar toaletă nu aveau. Mâncare primeau doar hrană rece, pate, slanină sau parizer.
”Hrăneau animalele, curăţau grajdurile, scoteau gunoiul cu roaba, chiar şi de două ori pe zi. Dacă nu-i plăcea cum muncesc, bărbatul îi înjura şi-i bătea cu sălbăticie, ceea ce părinţii nu aveau cum să afle, căci discuţiile lor cu copiii erau monitorizate. Pe unul dintre băieţi l-a bătut în timp ce încerca să fugă de la fermă. „A venit după mine cu jeep-ul, a vrut să dea peste mine. Am aruncat cizmele ca să pot fugi mai bine, dar m-a ajuns. M-a lovit cu maşina peste şoldul drept şi am căzut. A sărit din maşină, era cu doi băieţi care m-au ţinut, iar el m-a lovit cu pumnii. Am fost numai sânge…”, a descris episodul copilul de 13 ani, în declaraţia care a fost redată şi în sentinţa de condamnare a bărbatului”, notează reporterul adevărul.ro.
Salvați de un polițist
Minorii au fost salvați de un polițist care i-a văzut de mai multe ori la muncă și a raportat superiorilor. Bărbatul a ajuns anchetat de DIICOT în 2019.
CITEȘTE ȘI: Bărbatul suspectat de trafic de minori și exploatare prin muncă a acestora, la o fermă din Alba, rămâne în arest preventiv
A urmat apoi un proces ținut la secret deoarece copiii erau încă minori, iar de curând bărbatul a fost condamnat la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare
și mai mult de atât, nstanţa l-a obligat pe fermier să le plătească băieţilor salariul minim pe economie pentru toată perioada lucrată, dar şi să le achite câte 10.000 euro daune morale.
Momentan decizia magistraților Tribunalului Alba nu este defnitivă și a fost atacată la instanța superioară, la Curtea de Apel Alba Iulia.
sursă: alba24.ro, adevărul.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News
ECONOMIE
Proiectul prin care salariile cresc cu 200 de lei, pe masa guvernului Ciucă, în ședința de miercuri. Ce conține OUG-ul
Pe masa guvernanților României, miercuri, 18 mai se va afla și o ordonanță de urgență, prin care salariile românilor pot crește în perioada 1 iunie – 1 decembrie, cu suma de 200 de lei.
Este vorba despre un proiect prin care ”angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă”.
Proiectul prevede mai multe măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Proiectul prevede, printre altele, următoarele:
”Art. 1: (1) Începând cu data de 1 iunie 2022, prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin.(1) şi art. 220^4 alin.(1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru o sumă de 200 lei reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor în următoarele situații:
a) angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2550 lei la 2750 lei, pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în care nivelul salariului de bază lunar brut la aceeași dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
b) nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri este de 2750 lei, în cazul persoanelor nou angajate în perioada cuprinsă între data 01 iunie și până 31 decembrie 2022, inclusiv.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1), nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.
(3) Regimul fiscal prevăzut la alin. (1) și (2) se aplică în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menținut la nivelul de 2750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate în intervalul 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv.
(4) Suma de 200 de lei prevăzutã la alin. (1) se ajustează în funcție de:
i) perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;
ii) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncã la un nivel al salariului stabilit potrivit alin. (1) lit. b);
iii) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;
iv) data de la care încetează contractul individual de muncă.
Art. 2: Prevederile art. 1 nu sunt aplicabile personalului salarizat potrivit Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News
EVENIMENT
Festivalul de Teatru ”Povești” Alba Iulia. PROGRAMUL de miercuri: ”Nu sunt eu”, ”Tache, Ianke și Cadâr” și spectacole pentru copii
Miercuri este a patra zi a Festivalului de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia, cu un program variat de evenimente: spectacole de teatru pentru copii, lansare de carte și spectacole de teatru pentru cei mari.
Preţul unui bilet porneşte de la 7 lei (pentru copii şi adolescenţi) şi ajunge la 28 de lei, pentru adulţi. Studenţii şi pensionarii vor plăti 14 lei pentru un bilet.
CITEȘTE ȘI: 15 – 21 mai: Festivalul de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia. Spectacole faine, pentru oameni mari și pentru cei mici. PROGRAMUL
Program Festivalul Internațional de Teatru „POVEŞTI”- miercuri, 18 mai
10:00 Orice șoarece iubește cașcavalul, regia Béres László
Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara
Spectacol de teatru pentru copii / 3+
Sala 67, Teatrul de Păpuși Prichindel / 60 min.
11:00 Aventurile lui Chiț Miț, regia Georgeta Lozincă
Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel Târgu Mureș
Spectacol de teatru pentru copii / 4+
Casa de Cultură a Studenților / 45 min.
11:00 Ținutul de vis al lui Kabuki
Kabaré Púpala Marionetas, Germania
Spectacol non-verbal pentru copii / 3+
Liceul Sf. Iosif Alba Iulia / 40 min.
12.00 Cafeaua cu tâlc
Conferinţă de presă
Art Cafe
12:30 Nu sunt eu, de Maia Morgenstern
Lansare de carte
Art Cafe / 30 min
18:00 – 20:00 Expoziții permanente de costume și artă plastică realizate de UNATC I.L. Caragiale București
Curator și coordonator: prof.univ.dr. Ștefania Cenean
Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor
Foaier Casa de Cultură a Studenților
18:00 Nu sunt eu. Maia Morgenstern, O biografie, direcția de scenă Victor Ioan Frunză
Teatrul Dramaturgilor Români București
One-woman show / 12+
Casa de Cultură a Studenților / 1h 40 min.
20:00 Tache, Ianke și Cadâr, regia Horațiu Mălăele
Teatrul Municipal Lucia Sturdza Bulandra București
Spectacol de teatru / 14+
Casa de Cultură a Sindicatelor / 1h 20 min.
21:30 O poveste cam ciudată și alte două povestiri
Poezii și vorbe în vânt, de Horațiu Mălăele
Lansare de carte
Foaier Casa de Cultură a Sindicatelor / 30 min
Managerul Teatrului de Păpuşi „Prichindel”, Ioana Bogăţan, a spus că va fi o săptămână de teatru la Alba Iulia de care publicul trebuie să se bucure, cu peste 70 de evenimente.
Sunt multe oraşe care nu beneficiază de un astfel de eveniment. ‘Prichindel’ este singurul teatru pentru copii care organizează un festival şi cu piese destinate adulţilor.
Noi ne-am angajat la un festival mai mare pentru a suplini lipsa unui teatru dramatic şi a unei stagiuni (la Alba Iulia – n.r.). De asta am intervenit şi cu această secţiune pentru adulţi”, a explicat Ioana Bogăţan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News
EDUCAȚIE
Ministrul Educației vrea să le interzică profesorilor să mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea să le interzică profesorilor să le mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau. Acesta vrea să le impună dascălilor să dea meditații în particular doar tinerilor care nu le sunt elevi și la școală.
Declarația a fost făcută în contextul în care ministrul Educației vrea să clarifice fenomenul meditațiilor.
Într-un interviu acordat pentru DCnews.ro, acesta a explicat ce planuri are pentru profesorii care dau meditații.
„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.
„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Acesta a mai declarat că pentru a face posibil acest fapt va fi impusă o condiție pentru a „preîntâmpina un anumit gen de lucruri”.
Profesorii care dau meditații trebuie să aibă casă de marcat și să își declare veniturile
Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație de venit până la data de 25 mai. Un profesor care vrea să dea meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a solicita autorizarea funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/20081.
Ulterior înregistrării, profesorii au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Aceștia plătesc CAS de 25% și CASS de 10% pentru banii pe care îi fac din meditații.
De asemenea, profesorii care dau meditații au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
ANAF cu ochii pe profesorii care dau meditații
Persoanele care realizează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declarației)”, a transmis ANAF.
Un elev din trei face meditații la cel puțin o materie
Un studiu recent realizat de IRES și Societatea Academică din România a reliefat că un elev din trei face meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi români fac meditații la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.
CITEȘTE ȘI: Profesorii care dau meditații, obligați să-și declare veniturile și să aibă casă de marcat până la data de 25 mai. GHIDUL ANAF
Același studiu arată că în ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta variază între 50 și 100 de lei de ședință. Părinții asigură un bubge de meditații de 300 de lei pe lună, dar dau și mai mult, dacă este nevoie. Trebuie spus că elevii români au și alternativa programului „Școală după școală”, în care cadrele didactice sunt plătite din banii veniți de la asociațiile de părinți.
FOTO VIDEO: Accident GRAV la intrarea în Cetatea din Alba Iulia. O tânără s-a izbit cu trotineta de zidul de la Poarta I
VIDEO ȘTIREA TA Un tânăr a ”pescuit” un pește exotic din bazinul situat în șanțurile Cetății Alba Iulia: ”Mânce-l tata!”
FOTO ȘTIREA TA: Mașină vandalizată în Alba Iulia, în timpul unor lucrări. Proprietarul a anunțat poliția
Sorin Bumb: Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
PSD vrea să elimine Cota Unică: Impozitul progresiv ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. PNL, dispus la un compromis
pilu
miercuri, 27.02.2019 at 21:36
Din prima parte aflam cam cum au facut grofii unguri marile averi. Exploatand romani. Si acum cer inapoi ceea ce au facut pe seama romanilor. Nesimtiti si ordinari. Dar, ca sa nu se supere le dam totul inapoi.
Árus Zsolt
joi, 04.03.2021 at 11:38
Este gresit a proiecta în trecut idei actuale.
Cea ce afirmati în realitate era asa: Ca peste tot în Europa, nobilii au exploatat iobagii.Etnia nu avea nici o însemnãtate în acele vremuri.