Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania de la 1784-1785


Publicat

Pe 28 februarie, se împlinesc 236 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acțiunile lor prin care au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau.

Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.

 Secolul XVIII a adus emancipare socială în Europa

Pentru a se înțelege fenomenul care a dus la răscoala țăranilor din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan în 1784-1785, aceasta trebuie introdusă în contextul istoric al vremii.

Condițiile de viață ale țăranilor din Transilvania erau greu suportabile, aproape fără echivalent în Europa la vremea respectivă. Aceștia erau nevoiți să slujească pentru nobili 4-5 zile pe săptămână, aveau de plătit dări, zeciulială, erau obligați la cărăușii.

De cealaltă parte, nobilimea avea monopol pe crâșmuit, pescuit, păduri, pășuni, tot ce putea aduce venit. Țăranii trăiau din gospodăria proprie, muncind peste măsură în puținul timp care le rămânea, după împlinirea datoriilor față de nobili.

Totodată, pe plan internațional, apar teorii sociale, se naște un curent de emancipare socială, secolul al XVIII-lea fiind considerat și Secolul Luminilor.

Noua mișcare era stimulată de împăratul Iosif al II-lea, care emitea decrete favorabile cetățenilor. Toate aceste tendințe occidentale ajung să fie cunoscute și în spațiul românesc, trezind în oameni dorinţa de a ieşi de sub abuzurile grofilor maghiari.

Sistem ”de modă veche” în Transilvania

În structurile medievale, pe sistem vechi, care funcționau încă în Transilvania, acceptarea acestor principii moderne era dificilă, ceea ce ducea la o situație contradictorie.

Pe de o parte, împăratul realiza reforme avangardiste, iar pe de altă parte, în Transilvania, societatea funcționa pe sistemul unui „stat în stat”, în care nobilimea maghiară îi asuprea pe ţăranii români.

Horea, la Curtea Împăratului Iosif al II-lea

În acest context, Horea a mers la Viena, la împărat de patru ori, de 3 ori cu Cloșca și cu delegații de țărani și o dată singur. Scopul vizitelor lor acolo era de a aduce la cunoștința împăratului, prin petiții și memorii, situația dificilă a țăranilor din Transilvania.

Unul dintre aceste documente este Supplex Libellus Valachorum. Cel mai probabil, motivul pentru care Horea a fost trimis și primit la Curtea Împăratului Iosif al II-lea este că știa carte, posibil chiar limba germană.

Ultima vizită a lui Horea la Viena se petrece din toamna anului 1783 până după Paști, în 1784. Imediat după această perioadă, izbucnește răscoala.

Prima acțiune are loc în 28 octombrie, în timpul unui Târg la Brad, după care, în 31 octombrie, are loc o adunare la Mesteacăn, în judeţul Hunedoara.

Horea nu a participat la aceste evenimente, însă Cloșca și Crișan, le-au vorbit celor 500-600 de oameni prezenți, în numele lui.

Aceștia le-au arătat participanților o cruce de aur pe care Horea ar fi primit-o de la împărat și o scrisoare a împăratului către țărani prin care erau îndemnați să se înroleze în regimentele de grăniceri, ca singura cale pentru a-și schimba statutul social.

În urma acestui eveniment, Horea dobândește o figură de „om al împăratului”, care transmite poruncile și mesajele acestuia.

Evoluția ulterioară a răscoalei nu este îndreptată niciun moment împotriva împăratului, țăranii nu atacă domenii, conace, armata imperială, ci aceștia se revoltă exclusiv împotriva nobilimii maghiare.

Începutul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan

La începutul lunii noiembrie, țăranii pornesc spre Alba pentru a se înrola în luptă, însă, la primele lor încercări, sunt opriți de contingențele slujbașilor nobiliari.

O parte sunt omorâți, și, astfel, începe răscoala. Din 2 noiembrie, țăranii încep să atace și să incendieze curți nobiliare, chiar să omoare grofi.

Răscoala ia amploare și se extinde în mare parte din Transilvania: din Zărand, Hunedoara, Alba, până la Turda. Horea dăduse ordin ca din fiecare casă să vină cel puțin un om înarmat.

Pe parcursul evenimentelor, Horea și Cloșca rămân împreună, iar Crișan acționează separat, pe zona Brad, Cîmpeni, Baia de Criș, până înspre Hunedoara.

Acesta din urmă, singurul cu pregătire militară, se pare că a rămas în istorie ca fiind și cel mai sângeros dintre ei: își formează o armată fidelă de 500-600 oameni, iar cele mai multe crime sunt înregistrate pe zona lui de acțiune.

Cu toate acestea, numărul total al celor omorâți pe parcursul  întregii răscoale (nobili, slujbași) nu a depășit 200 de persoane.

Țăranii au dat un ultimatum dur nobililor

Revendicările țăranilor au fost făcute publice pe 5 noiembrie, când aceștia atacă Deva și dau un ultimatum nobililior din cetate.

Se dezvăluie astfel un program al răscoalei, neașteptat de dur și de îndrăzneț:

  • să se stârpească nemeșimea/nobilimea,
  • nobilii să își părăsească moșiile,
  • să plătească dări ca toți oamenii,
  • posesiunile nobiliare să se împartă între oameni.

 Au loc atacuri, distrugeri de conace.

La 12 noiembrie, se face un armistițiu de 8 zile cu armata austriacă, în special din motiv că țăranii începeau să fie relativ scăpați de sub control.

 

Guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, nu a luat în considerare cererile țărănești și nu a întreprins nicio negociere cu aceștia.

Cea mai cunoscută bătălie a fost cea de la Mihăileni, judeţul Hunedoara, de la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, în care răsculații sunt învinși.

Armata ocupă orașele Abrud și Cîmpeni. În 14 decembrie, Horea dă ordin ca țăranii să se întoarcă la casele lor peste iarnă, pentru a se strânge din nou în primăvară.

Trădați de țărani, Horea, Cloșca și Crișan sunt întemnițați

După această dată, Horea și Cloșca se ascund în zona Albacului de astăzi, în pădurea Râul Mare, însă, în 27 decembrie, sunt prinși, după ce au fost trădați de niște țărani cu care aveau contact, pentru a le duce merinde.

În prima fază, aceștia sunt duși la Abrud, iar, în 2 ianuarie, după Anul Nou, sunt aduși la Alba Iulia. Crișan a fost prins, tot după ce a fost trădat, în 30 ianuarie.

Toți trei sunt închiși la Alba Iulia: Horea în Poarta a IV-a de astăzi, Cloșca în Poarta a III-a și Crișan în beciurile comandamentului militar.

În ianuarie 1785, fenomenul a fost discutat la nivel european, în presă. Artiști din Viena au sosit la Alba Iulia ca să le deseneze chipurile, să le facă portretele, să îi descrie narativ în amănunt pe cei trei conducători ai răscoalei.

Cele mai cunoscute reprezentări sunt cele ale artistului Jakob Adam din Viena.

Unele surse istorice spun să Horea și Cloșca, făcând legământ de tăcere, nu au răspuns la nicio întrebare a anchetatorilor, însă Crișan, neavând cunoștință de legământ, le-a divulgat acestora tot ceea ce au vrut să știe, crezând că totul este deja cunoscut.

Aflând ulterior că a deconspirat informații tăinuite, aceasta și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu curelele de la opinci, în data de 14 februarie. Cu toate că murise deja, câteva zile mai târziu, cadavrul său a fost tras pe roată, iar corpul său a fost afișat la răscruce de drumuri.

Comisia care îi ancheta pe Horea și pe Cloșca era condusă de Contele Iancovici. În afară de aceștia, o mulțime de răsculați au fost anchetați și au primit pedepse, dar ulterior, printr-o amnistie, a fost anulată o mare parte dintre acestea, după execuția lui Horea și Cloșca.

Sentința: „Rota fragendos, fără lovitură de grație”

Sentința prevedea poate cea mai aspră pedeapsă din Codul Terezian, tragerea pe roată, „Rota fragendos”, fără „lovitură de grație ”, pentru a nu îi scuti de chinuri. La mijlocul anilor ’80 din secolul al XVIII-lea, asemenea pedepse nu se mai practicau în lumea civilizată.

Locul de execuție al orașului se găsea undeva în zona gării de azi și se numea „La spânzurătoare”. 7.000 de țărani au fost aduși cu forța să privească execuția, câte 3 tineri și 3 bătrâni din fiecare sat care fusese cuprins în răscoală.

La execuție au fost prezenți și reprezentanți ai nobilimii, care asistau la eveniment ca la o sărbătoare, considerând că se dă un exemplu țăranilor.

Călăul orașului, Grancea Racoți, era renumit pentru talentul său, de a-i ține pe condamnați în viață și treji cât mai mult timp, ajutat de asistenți care trezeau oamenii cu apă, ca să nu leșine în timpul torturii.

Lista conducătorilor răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784-1785

Vă prezentăm în continuare lista conducătorilor răscoalei, împreună cu o provocare: Căutaţi-vă strămoşii printre fruntaşii răscoalei de la 1784-1785.

1. Gheorghe a lui Nistor din Albac

2. Preotul Gheorghiţă Nicola din Albac

3. Florea Juncu Nicola din Râul Mare

4. Nuţu Todea al lui Ţilă, din Râul Mare

5. Teodor Lazăr din Râul Mare

6. Ion Vârtan (numit de Horea) din Ponorel

7. Ilie Bursu, din Ponorel

8. Filip Drăgoiu din Ponorel

9. Ursu Şoldeş din Săcătura

10. Nicolae Pleşa din Scărişoara

11. Vasile Giurgiu din Scărişoara

12. Nicolae Tafe din Scărişoara

13. Igă Crângul din Scărişoara

14. Petru Goia (numit şi jurat de Horea) din Vidra

15. Iacob Todea (numit şi jurat de Horea) din Vidra

16. Toma Gligor (numit şi jurat de Horea) din Vidra

17. Pavel Bocu (numit şi jurat de Horea) din Vidra

18. Tulia Nicolae (numit şi jurat de Horea) din Vidra

19. Petru Nicola (numit şi jurat de Horea) din Vidra

20. Teodor Berindei din Câmpeni (numit de Horea)

21. Teodor Scoică din Câmpeni (numit de Horea)

22. Avram Nariţa din Sohodol (numit de Horea)

23. Ioan Culda din Sohodol (numit de Horea)

24. Ioan Iobagiu din Bistra (numit de Horea)

25. Teodor Caturu din Bistra (numit de Horea)

26. Rostie Floria din Bistra (numit de Horea)

27. Petru Oidă Ţică din Bistra (numit de Horea)

28. Ilie Sîntu din Vârşi

29. Toma Petruţă din Muşca, întărit de Horea

30. David Onu Surdu din Muşca

31. Samuil Marţi, nobil din Abrud

32. Ioan Biro din Roşia

33. Vasile Bodoroiu din Baia de Arieş

34. Teodor Faur din Baia de Arieş

35. Vasile Todor din Baia de Arieş

36. Ionaş Mămăligă din Mogoş, numit de Horea

37. Ilie Ştefu din Mogoş, numit de Horea

38. Iacob Giurca din Mogoş, numit de Horea

39. Savu Trifu din Mogoş, numit de Horea

Căpitani aleşi de popor

40. Vasile Marian din Mogoş

41. Onu Barbudin din Mogoş

42. Nicolae Barbu din Mogoş

43. Onuţ Ungureanu din Mogoş

44. Ioan Timariu din Mogoş

45. Vasile Jinariu din Mogoş

46. Lula Bârle din Mogoş

47. Gavrilă Bârle din Mogoş

48. Sântion Marian din Mogoş

49. Ioan Chirilă din Mogoş

50. Ionuţ Dandea din Bucium

51. Nicola Forde din Ponor

52. Solomon Ispas din Vulpăr

53. Ioan Muntean din Vulpăr

54. Drăgoiu Rotea din Cârna

55. Ionel Săcăreanu din Cârna

56. Serafim Goanţă din Cârna

57. Ionaşcu din Vinţu de Jos

58. Burdaş din Cricău (afirmativ de naţionalitate maghiară)

59. Simion Bogolia din Sălciua, comitatul Cluj

60. Ioan Bercla din Sălciua, comitatul Cluj

61. Ioan Iárai din Sân-Georgiul Trăscăului

62. Gheorghe Nicula din Vale

63. Simion Ferenţ din Vale

Numiţi de Crişan, G. Marcu şi T. Berna, fiind cei mai mari căpitani ai Zarandului după Crişan

64. Gheorghe Marcu din Criscior, districtul Zarandului

65. Toma Berna din Vaca

66. Ioan Faur din Tomnaticu

67. Vasile Sgârciu din Sălişte-Abrud

68. Ilie Dâncuţ din Ociu

69. Micula (Niculae) Bibarţ din Blăjeni

70. Gheorghe Adam din Crişcior

71. Popa Costin din Criscior, ales de popor

72. Ioan Lucaci din Zam, comitatul Arad

73. Ioan Lupeciu din Petriş, comitatul Arad

74. Ioan Manu din Ilteu

75. Ursu Ribiţă (Stăniju) din Cerbi

76. Toma Micula din Sălişte (Zarand)

77. Gheorghe Brănişcanu din Săvârşin

78. Ioan Lopedatu din Săvârşin

79. Tripa Grozavu din Săvârşin

80. Ioan Tălmaşu din Săvârşin

81. Jucu Celnogeanu din Conop

82. Adam Babă din Baia de Criş

83. Ioan Sava din Baia de Criş

84. Adam Pagu din Baia de Criş, care în timpul răscoalei şi-ar fi luat şi titlul de vicecomite, fiindcă rămăsese comitatul fără funcţionari administrativi

85. Ioan Golcea din Brad

86. Ioan Suciu din Brad

87. Dănilă Todoranu din Brad

Căprari săteşti

1. Iacob Topa din Albac

2. Anghel al Manciului din Albac

3. Anghel al lui Ţilaş din Albac

4. Ispas Galdău din Rîul Mare

5. Gheorghe al lui Costin din Săcătura

6. Gheorghe al lui Cormeş din Săcătura

7. Bunu Corcheş din Săcătura

8. Ion Bădău din Săcătura

9. Ursu Uibar din Vidra, jurat de Horea

10. Petru Vesa din Cîmpeni

11. Lupu Dehelean din Cîmpeni

Numiţi de Cloşca:

12. Simion Mămăligă din Mogoş

13. Ioan Miclea din Mogoş

14. Ioan Sularu din Mogoş

15. Onu Sularu din Mogoş

16. Ioan Bogdan din Mogoş

17. Ioan Ţiuşanu din Mogoş

Recunoscuţi de popor:

18. Pavel Teiuşanu din Mogoş

19. Chirilă Suciu (Toader) din Mogoş

Numiţi de Horea:

20. Ignat Damian din Muşca

21. Petruţiu Macavei din Muşca

22. Văsii Gavrilă din Muşca

Numiţi şi juraţi de Horea:

23. Sântion Pavenu din Muntele Gircuţa

24. Onu Pavenu din Muntele Gircuţa

25. Petru Neagu din Muntele Gircuţa

26. Lupu Roncea din Brezeşti

27. Ursu Roncea din Brezeşti

28. Ioan Vancu din Halaliş 29. Alexe Tănase din Petriş

(sursa Extras după Vasile Metea, “Munţii Apuseni”, anexa I-a, Ec. Ioan Străjan)

Execuția lui Horea și Cloșca pe Dealul Furcilor

Primul a fost executat Cloșca. Întreaga procedură a durat 50 de minute și a constat în 20-25 lovituri.

Apoi a urmat Horea, care a primit 8 lovituri, pentru că după primele lovituri, se spune că ar fi început să strige că, adevăratul responsabil pentru izbucnirea răscoalei este împăratul.

Atunci, reprezentantul Comisiei, de teamă ca gloata să nu se revolte din nou, a dat ordin de lovitură de grație, deși în sentința inițială nu era prevăzută.

Ce înseamnă „tragere pe roată”?

Lovitura de grație se dădea pe piept, pentru a-l omorî pe condamnat imediat, fără a-l mai supune la chinuri, iar celelalte lovituri erau aplicate pe membre, pe mâini, pe picioare, la un interval de  aproximativ două minute.

Aparatul de tortură era compus dintr-o roată de car ce avea o lamă de fier pe obadă, iar cu partea de fier se frângeau oasele. Se așezau niște suporturi de lemn, din 20 în 20 cm, sub membre, iar lovitura se dădea între suporturi, pentru a frânge osul mai ușor.

După execuție, urma eviscerarea. Măruntaiele și inima erau înmormântate la locul execuției, iar corpurile, tăiate în patru părți, așezate pe roți identice cu cele din execuție, la diverse răscruci de drumuri.

Ce urmări a avut răscoala, pentru țărani?

În august 1785, împăratul Iosif al II-lea decide desființarea iobăgiei.

Din nefericire, această măsură nu ține mult, întrucât după moartea sa, în 1790, multe dintre legile date de el sunt anulate.

Multe nici nu s-au aplicat deloc, din cauza opoziției puternice a structurilor nobiliare.

În perioada imediat următoare, elita intelectualității românești, cronicarii, Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior, care au prins evenimentul în viață, l-au relatat în scrierile lor, desconsiderându-l, în termenii unei mișcări de „oameni fără căpătâi”.

În conștiința populară, mișcarea a fost valorificată ca moment important pentru națiunea română.

Pentru țărani, însă situația s-a schimbat nesemnificativ chiar atunci, însă, încet-încet, soarta lor s-a îmbunătățit.

*Mulţumim istoricului Tudor Roşu de la Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia, pentru disponibilitatea şi amabilitatea cu care ne-a relatat povestea lui Horea, Cloşca şi Crişan, ajutându-ne să rememorăm acest episod sfâşietor din istoria tărâmurilor noastre.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. pilu

    miercuri, 27.02.2019 at 21:36

    Din prima parte aflam cam cum au facut grofii unguri marile averi. Exploatand romani. Si acum cer inapoi ceea ce au facut pe seama romanilor. Nesimtiti si ordinari. Dar, ca sa nu se supere le dam totul inapoi.

  2. Árus Zsolt

    joi, 04.03.2021 at 11:38

    Este gresit a proiecta în trecut idei actuale.
    Cea ce afirmati în realitate era asa: Ca peste tot în Europa, nobilii au exploatat iobagii.Etnia nu avea nici o însemnãtate în acele vremuri.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

2.265 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 160 decese noi, 1.475 pacienți la ATI. Date oficiale, 18 aprilie

Publicat

Au fost raportate 2.265  noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 18 aprilie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Citește și ALBA: 62 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, în România au fost confirmate 1.029.304 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 940.792 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.265 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV -2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

Alba

19883

62

3,33

Arad

22580

70

3,17

Argeș

25770

68

2,30

Bacău

25051

85

1,80

Bihor

27390

110

3,04

Bistrița-Năsăud

11231

36

2,33

Botoșani

13589

17

1,52

Brașov

41936

71

3,52

Brăila

12602

43

2,36

Buzău

11855

39

1,73

Caraș-Severin

10437

47

2,29

Călărași

9574

13

1,66

Cluj

54559

115

5,16

Constanța

41255

67

3,04

Covasna

7871

27

2,90

Dâmbovița

21738

32

1,66

Dolj

25430

52

1,99

Galați

26171

82

2,70

Giurgiu

10563

20

2,40

Gorj

8984

8

0,89

Harghita

7624

30

1,38

Hunedoara

21831

42

3,46

Ialomița

10318

22

2,28

Iași

40922

72

1,84

Ilfov

43248

147

5,66

Maramureș

19887

12

0,86

Mehedinți

7804

13

1,71

Mureș

22402

44

2,64

Neamț

17795

35

1,78

Olt

13883

57

1,57

Prahova

32799

150

2,46

Satu Mare

12544

23

1,45

Sălaj

10387

35

2,15

Sibiu

25041

85

2,94

Suceava

23551

9

0,77

Teleorman

12880

11

2,57

Timiș

52250

89

3,37

Tulcea

7996

16

2,03

Vaslui

15451

20

1,21

Vâlcea

15580

32

2,54

Vrancea

10081

28

1,47

Mun. București

175072

462

5,19

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Până astăzi, 26.232 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.04.2021 (10:00) – 18.04.2021 (10:00) au fost raportate 160 de decese (93 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 8 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 17 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 47 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 54 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 34 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 7 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.366. Dintre acestea, 1.475 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.124.135 de teste RT-PCR și 778.493 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.677 de teste RT-PCR (6.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.391 la cerere) și 5.742 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 52.771 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.113 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 44.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 122 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 62 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

Au fost înregistrate 62 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba duminică, 18 aprilie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 19.988 de persoane au fost confirmate pozitiv, 18.282 de persoane s-au vindecat și au fost înregistrate 566 de decese.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 277 de probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 197.648.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (43 cazuri noi)

Alba Iulia – 10

Aiud – 9

Blaj – 2

Sebeș – 8

Câmpeni – 7

Cugir – 4

Ocna Mureș – 3

Rural (19 cazuri noi)

Crăciunelu de Jos – 2

Cricău – 1

Galda de Jos – 1

Gârbova – 1

Jidvei – 2

Livezile – 1

Lupșa – 2

Meteș – 1

Mihalț – 1

Mirăslău – 1

Roșia de Secaș – 1

Sohodol – 2

Stremț – 1

Valea Lungă – 2

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 3,33 (anterior 3,41):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Ocna Mureș – 79 cazuri – 5,65 (anterior 6,08)

Alba Iulia – 377 cazuri – 4,93 (anterior 5,14)

Cugir – 108 cazuri – 4,20 (anterior 4,24)

Abrud – 22 cazuri – 4,19 (anterior 4,00)

Blaj – 75 cazuri – 3,61 (anterior 3,75)

Aiud – 90 cazuri – 3,54 (anterior 3,94)

Sebeș – 103 cazuri – 3,11 (anterior 3,11)

Teiuș – 20 cazuri – 2,76 (anterior 2,79)

Baia de Arieș – 10 cazuri – 2,63 (anterior 2,63)

Câmpeni – 18 cazuri – 2,45 (anterior 1,77)

Zlatna – 4 cazuri – 0,50 (anterior 0,50)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Sălciua – 13 cazuri – 9,07 (anterior 8,37)

Stremț – 15 cazuri – 6,15 (anterior 6,56)

Ciugud – 20 cazuri – 6,13 (anterior 5,11)

Crăciunelu de Jos – 13 cazuri – 6,09 (anterior 4,22)

Rimetea – 6 cazuri – 6,01 (anterior 8,01)

Ighiu – 34 cazuri – 4,48 (anterior 4,98)

Noșlac – 8 cazuri – 4,40 (anterior 3,30)

Vințu de Jos – 24 cazuri – 4,35 (anterior 4,53)

Șibot – 10 cazuri – 4,13 (anterior 4,13)

Sântimbru – 12 cazuri – 3,96 (anterior 5,28)

Cut – 5 cazuri – 3,92 (anterior 3,92)

Săliștea – 9 cazuri – 3,79 (anterior 3,79)

Gârbova – 8 cazuri – 3,72

Fărău – 5 cazuri – 3,34 (anterior 4,01)

Livezile – 4 cazuri – 3,31

Blandiana – 3 cazuri – 3,29 (anterior 4,39)

Poșaga – 3 cazuri – 3,13 (anterior 3,13)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Regatul Unit, la un pas de normalitate: De la 1.200 de decese pe zi în ianuarie, la 30 în aprilie. Vaccinare pe bandă rulantă

Publicat

sursa foto: dw.com

După o carantină de 3 luni și o campanie intensivă de vaccinare combinată cu testare în masă, Regatul Unit şi-a redeschis pub-urile şi restaurantele în aer liber, de asemenea saloanele de înfrumuseţare şi frizeriile.

Marea Britanie se apropie de normalitate prin imunizare colectivă, și se pare că a reușit să rupă lanțul de transmitere a cazurilor grave de Covid.

Mortalitatea din sectiile ATI a scăzut, la fel scad si infectarile asimptomatice.

Astfel dacă în ianuarie numărul morților de COVID era în medie 1200 pe zi, după campania intensivă de vaccinare combinată cu un lockdown de trei luni, Marea Britanie a reușit să ajungă la o medie de 30 de decese pe zi, în aprilie 2021.

Regatul Unit este  țara cea mai afectată de COVID 19 înregistrând, de la începutul pandemiei, un număr de 127.000 de decese.

Iată ultimele statistici publicate pe siteul guvernului:

Marea Britanie: Rezultatele vaccinării împotriva COVID-19

Populația totală: 66,65 milioane (2019)

Număr total decese din cauza COVID19: peste 127.000

Număr total de vaccinuri administrate populației : 40,958 milioane

Persoane vaccinate cu o doză: 32,444 milioane

Persoane vaccinate cu schema completă ( două doze): 8,513 milioane

Situația infectărilor și deceselor – Ianuarie 2021

Media zilnică infectări – ianuarie 2021: 56.000 persoane

Media zilnică decese – ianuarie 2021: 1.200 persoane

Situația infectărilor și deceselor – Aprilie 2021

Media zilnică infectări – aprilie 2021: 2.672 persoane

Media zilnică decese – aprilie 2021: 30 persoane

UK COVID 19 – Marea Britanie decembrie 2020 – aprilie 2021

Regatul Unit – condiții de călătorie

Oricine intră în Regat trebuie să aibă un test negativ făcut cu 72 ore înaintea zborului, form locator, trebuie să stea 10 zile în izolare și două teste cumpărate de pe site-ul guvernului care se fac în ziua 2 și ziua 8 a izolării.

În ciuda relaxării din țară, intrările în UK sunt limitate. Condițiile de intrare sunt valabile chiar și pentru cetățenii vaccinați.

Vaccinul nu dă undă verde călătoriilor pentru că guvernul din Regatul Unit nu-și mai asumă niciun risc, mai ales că vaccinul nu oferă protectie 100%, iar în mai toată Europa, la ora actuala, este o explozie de cazuri.

În comentariile și analizele măsurilor aplicate de guvern se apreciază că până nu se atinge peste 75% media de vaccinare cu ambele doze, nu se va intra în Regat decât în aceste conditii, si se  va ieși doar pentru călătorii esențiale până la intrarea în normalitate.

România, ultimele statistici

În România, de la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate 2,5 milioane de persoane, dintre care 1,55 milioane au primit ambele doze de vaccin.

Sâmbătă, 17 aprilie 2021, România a raportat 3.474 noi cazuri de infectare cu coronavirus și încă 135 de decese. Numărul total de infecții de la debutul epidemiei a ajuns la 1.027.039, iar cel al deceselor – 26.072.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Proiect de lege pentru șoferii cu permisul suspendat: Test de verificare susținut la orice serviciu al Poliției Rutiere din țară

Publicat

O iniţiativă legislativă care modifică modalitatea de susținere a testului de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie, test ce permite reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere, a fost depusă la Parlament. Inițiatorul proiectului  este un deputat USR-PLUS. Acesta solicită ca testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație să poată fi susţinut la oricare serviciu al poliţei rutiere de pe teritoriul României, anunță Agerpres.

Citește și VIDEO ȘTIREA TA: Șofer la un pas să provoace un accident grav între Aiud și Teiuș, după o depășire „sinucigașă” pe DN 1

Potrivit unui comunicat postat pe pagina de internet a USR PLUS, în prezent, testul poate fi dat în localitatea trecută în permis sau în localitatea unde a fost constatată contravenţia, ceea ce se traduce „prin costuri suplimentare şi risipă de timp” pentru şoferi.

„România este ţara paradoxurilor, în care o lege fără sens nu te mai ia prin surprindere. Să zicem că ai permis de conducere de Baia Mare şi te-ai mutat în Bucureşti. Să presupunem că pleci în weekend la Sighişoara.

Încalci legislaţia rutieră şi ţi se ridică permisul pentru 3 luni. Conform legii, ai dreptul legal să-ţi testezi cunoştinţele rutiere ca să-ţi reduci perioada de suspendare. Unde crezi că te obligă legea să dai acest test?

După cum zice povestea noastră… în Maramureş. Care e sensul să străbaţi 500 km ca să dai un test rutier?

De ce nu-ţi poţi testa cunoştinţele oriunde? Pentru a repara acest non-sens, am depus acest proiect legislativ care dă posibilitatea contravenientului să dea acest test oriunde în România”, a precizat Alin Apostol.

Propunerea legislativă modifică art. 1062 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:

„Testul de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie se poate susţine la oricare serviciu al poliţiei rutiere de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile art. 106 şi art. 1061”, prevede modificarea propusă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate