Peste 900 de directori de școală își vor pierde funcțiile: Schimbări la vârful unităților de învățământ cu elevi puțini

Guvernul Bolojan pregătește o schimbare majoră în învățământ: peste 900 de directori, împreună cu contabili, administratori de patrimoniu și secretari, vor fi eliberați din funcțiile administrative în urma comasării unităților școlare.

Potrivit Edupedu, măsura este prevăzută în noua lege fiscal-bugetară, iar scopul declarat este „eficientizarea” și reducerea fragmentării sistemului educațional.

Pragul minim pentru personalitate juridică, crescut de la 300 la 500 de elevi

Una dintre modificările principale vizează creșterea numărului minim de elevi necesar pentru ca o școală să dețină personalitate juridică. Conform noilor prevederi, o unitate de învățământ de stat va putea funcționa cu personalitate juridică doar dacă are cel puțin 500 de elevi. În cazul unităților de învățământ postliceal, pragul minim va fi de 300 de elevi, iar pentru școlile speciale va rămâne la 50.

Prin ridicarea pragului, sute de școli — în special din mediul rural — își vor pierde personalitatea juridică și vor deveni structuri arondate altor școli, de multe ori aflate în alte localități. Astfel, aproximativ 900 de directori își vor pierde funcțiile, iar posturile administrative asociate acestora vor fi, de asemenea, desființate.

Ministrul Educației: „Nu rămân pe drumuri, revin la catedră”

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat sâmbătă la Digi24 că această măsură este parte dintr-o strategie amplă de reorganizare a rețelei școlare. „Sistemul nostru este foarte fragmentat, avem multe unități mici. Prin această modificare, vom elibera în jur de 900 de poziții de directori. Aceștia nu rămân pe drumuri, se întorc la predare”, a explicat ministrul.

De asemenea, David a subliniat că obiectivul este de a crea „zone educaționale concentrate”, astfel încât sistemul să fie mai eficient și mai puțin costisitor.

Mai puține posturi administrative, mai multe ore la catedră pentru directori

Conform noii legi, directorii rămași în funcție vor trebui să predea mai mult. Dacă în prezent aceștia aveau normă de 6 ore pe săptămână, în viitor vor ajunge la 14 ore. Totodată, nu vor mai avea dreptul să fie plătiți pentru ore suplimentare („plata cu ora”).

Acest lucru va afecta și profesorii suplinitori, care până acum preluau orele directorilor și primeau venituri suplimentare. Prin revenirea directorilor la catedră, aceste ore vor dispărea.

Contradicție cu principiile noii Legi a educației

Decizia vine la mai puțin de un an după intrarea în vigoare a Legii educației nr. 198/2023, care prevedea „descentralizarea” și „autonomia unităților de învățământ” ca principii fundamentale. În contrast, legea fiscal-bugetară actuală promovează centralizarea și reducerea numărului de entități administrative independente.

Multe comunități rurale, unde școlile sunt mai mici, vor fi direct afectate. Elevii ar putea fi nevoiți să fie arondați unor școli-mamă, chiar și din alte localități, ceea ce ar putea duce la probleme logistice și la o scădere a accesului facil la educație.

Impactul ”Legii Austeritatii” în Educație

Legea fiscal-bugetară a Guvernului, supranumită „legea Bolojan”, vizează reducerea cheltuielilor administrative și consolidarea structurilor educaționale. Totuși, măsura ridică semne de întrebare legate de impactul asupra calității educației, a comunităților locale și a stabilității locurilor de muncă din sistemul public.

În România există aproximativ 9.000 de directori și directori adjuncți în învățământul public. Astfel, aproape 10% dintre aceștia vor fi afectați direct de noua reglementare.

foto: Alba24.ro (cu rol ilustrativ)