Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Președintele Klaus Iohannis, declarații în contextul crizei din coaliția de guvernare. Apel către toate partidele parlamentare


Publicat

Președintele Klaus Iohannis a ieșit miercuri la declarații, din cauza crizei politice care a izbucnit în coaliția de guvernare, între PNL și USR PLUS.

Principalele declarații:

”Clasa politică să demonstreze că are voința și maturitatea de a garanta prosperitatea oamenilor. Încrederea oamenilor în legislativ e la cote joase, e o problemă cronică.

Tocmai de aceea reîntoarcerea la agenda cetățeanului va trebui să fie linia directoare a activității Parlamentului.

Sunt multe restanțe, multe reforme legislative nedemarate.

Atenție: nu le cer parlamentarilor să vorbească, ci le cer rezultate. De vorbit e ușor, dar oamenii s-au săturat de vorbe goale, de scandal.

Fac un apel către toate partidele, atât cele din coaliție și cele din opoziție: să privească spre viitor și să le arate românilor că îi respectă

În contextul pandemiei, sunt conștient că ritmul reformelor nu este mereu cel așteptat.

În justiție, agenda publică a fost ocupată de desființarea SIIJ și un cadru normativ solid. Sunt și rămân obiective foarte importante. Am cerut constant Parlamentului un act de legiferare care să respecte constituția. Obiectivele ambițioase din campania electorală trebuie să rămână reperele guvernării”.

Criză în coaliția de Guvernare

Reamintim că ședința de guvern a fost suspendată și ar putea fi reluată la ora 19, după un adevărat scandal între PNL și USR PLUS, legat de faptul că premierul Florin Cîțu a vrut să introducă programul ”Anghel Saligny” (considerat noul PNLD) pe ordinea de zi suplimentară.

Premierul Florin Cîțu a motivat decizia din punct de vedere legal, printr-un un presupus aviz tacit al Ministerului Justiției pentru proiectul de OUG privind programul de 50 miliarde de lei ”Anghel Saligny”, dar miniștrii USR PLUS au considerat că avizul Ministerului Justiției este obligatoriu, deci nu putea fi tacit.

USR PLUS îl acuză pe premier că vrea să adopte programul respectiv, destinat primarilor, pentru a-și cumpăra voturile din PNL la congresul din 25 septembrie.

Premierul Florin Cîțu a decis să ignore opoziția manifestată de cei de la USR-PLUS și a băgat pe ordinea de zi suplimentară proiectul prin care va fi pornit Programul ”Anghel Saligny”.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Primăria Sebeș anunță că începe vaccinarea anti-COVID a populației cu a treia doză. Care sunt categoriile cu prioritate

Publicat

Primăria Municipiului Sebeș anunță cetățenii că din data de 28 septembrie 2021 începe administrarea celei de-a treia doze de rapel la Centrul de vaccinare Sebeș, situat la sediul Centrului de zi pentru persoane vârstnice Sebeș, în cartierul Aleea Lac, nr. 12. 

Programul de lucru al Centrului de vaccinare Sebeș a revenit la 12 ore/zi, în intervalul orar 08:00-20:00.

Doza a treia de vaccin este ferm recomandată următoarelor categorii:

  • persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe (persoane vârstnice, cu boli cronice);
  • persoanelor cu risc mare de expunere, ex. personal medico-social, din învățământ etc.;
  • persoane care au mai mult de 6 luni de la administrarea celei de a doua doze.

Doza de rapel se va efectua cu vaccinuri pe bază de ARN mesager, indiferent de doza inițială, astfel doza a treia se poate efectua cu serul produs de Pfizer-BioNTech sau Moderna.

Având în vedere că imunizarea cu vaccinul Johnson & Johnson  a început în luna mai, încă nu este necesară administrarea altei doze.

Persoanele interesate de vaccinare se pot programa prin intermediul platformei naționale de programare sau prin prezentarea directă la sediul Centrului  de vaccinare din Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

25 septembrie: Ziua Dăruirii în România. Este încurajată generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili

Publicat

La 25 septembrie se sărbătoreşte „Ziua dăruirii” în România. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018.

„Vulnerabilitatea este nucleul tuturor emoțiilor și sentimentelor. A simți înseamnă a fi vulnerabil.

A crede că vulnerabilitatea este slăbiciune înseamnă a crede că sentimentul este slăbiciune.

A prevedea viața noastră emoțională din teama că costurile vor fi prea mari înseamnă a ne îndepărta de lucrul care dă scop și sens vieții” – Brené Brown, autoare Daring Greatly.

Citește și: FOTO: Generozitate și emoție, în fața magazinului Pepco din Alba Iulia. Gestul făcut de o necunoscută pentru o fetiță săracă

Această zi este menită „să încurajeze generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili (…).

Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii.

A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă” se arată în preambulul legii.

Totodată, în expunerea de motive se arată că instituirea unei astfel de zile oferă şcolilor prilejul de a-i implica pe copii în discuţii despre filantropie şi voluntariat, scopul promovării acestei iniţiative legislative fiind acela de „a creşte responsabilitatea cetăţenilor de toate vârstele, de a servi toate segmentele societăţii, de a contribui la o moştenire culturală care trebuie amplificată, de a încuraja generozitatea şi implicarea socială prin instituirea unei Zile a dăruirii”.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Dan Motreanu despre congresul PNL de sâmbătă: ”Este un congres ratat”, ”Ce înseamnă echipa câștigătoare? Pe cine au învins?”

Publicat

p

Preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a anunţat vineri că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un „congres ratat” şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe, relatează Agerpres.

„Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins?”, a afirmat Motreanu, vicepreşedinte PNL, adăugând că acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare, notează DCnews.ro

Motreanu: Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL

„Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL, deşi organizaţia pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obţinut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naţionale.

Este şi cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizaţie PNL şi este un model pentru administraţia publică românească. Performanţa, rezultatele, leadership-ul nu sunt confirmate de funcţii, ci funcţiile ar trebui să le aibă la bază şi să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simţ ne cere asta. Asta este regula în orice organizaţie, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani şi voi fi aici şi peste un an, şi peste doi, şi peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL, cu sau fără funcţii. Am câştigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL şi tot aici voi fi, indiferent de funcţiile trecătoare”, a scris Motreanu pe Facebook.

El a menţionat că, la alegerile parlamentare, PNL a ieşit pe primul loc în doar 12 judeţe şi, cu siguranţă, ar fi obţinut un rezultat mai bun „dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeaşi pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcţii în partid”.

„Nu este normal să avem în conducerea naţională a PNL oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe. Cum nu este normal ca vicepreşedintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizaţii, altul decât al eşecului şi al „combinagiilor”?! Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins? Câştigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roşu, sau câştigători consacraţi în numeroase bătălii precum Caraş-Severin sau Bihor?! Se clamează democraţia şi meritocraţia şi nu le practicăm în propriul partid?”, a mai scris Motreanu.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de șeful partidului”

Dan Motreanu a susţinut că în urma fuziunii PNL cu PDL s-a luat „ce este mai rău de la cele două partide”.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de şef/preşedintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar şi când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoială şi dezbaterea unor decizii, caracteristica „politicii de gaşcă” – toate atât de străine de spiritul PNL şi de cel al unei organizaţii democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă faţă de persoană şi din ce în ce mai puţin faţă de principii, valori, reguli şi care se plasează departe de electorat nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanţei electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulţumite să fie în planul doi. Unii şefi de filiale cred sincer că „dacă nu curge pică” şi nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că şeful îi va pune pe primul loc în judeţul lor, chiar dacă suntem „mai mici”, a adăugat Motreanu.

„Este un congres ratat”

În opinia lui Motreanu, Congresul PNL este „ratat”.

„Acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult aşteptate, creşterea preţurilor în energie şi efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni şi mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacţia întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate”, a adăugat liderul PNL Giurgiu.

El a punctat că timpul irosit în campania internă pentru congres va crea dificultăţi în procesul de elaborare de soluţii pentru România.

„Ceea ce nu s-a înţeles de către liderii partidului este că PNL nu îşi mai permite să rămână în paradigma actuală, „că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru congres, va crea dificultăţi şi mai mari în procesul de elaborare şi comunicare de soluţii pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcţionare instituţională internă bazată pe performanţă, loialitate şi meritocraţie, generaţiile noi, cetăţenii activi care se raportează la alte referinţe îşi vor modifica opţiunile şi se vor îndepărta de PNL”, a mai afirmat Motreanu.

„Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL”

Dan Motreanu a transmis că speră ca viitoarea conducere care se va alege nu va include oameni cu probleme penale sau controversaţi.

„Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranţa că PNL este o opţiune a unui alt mod de a face politică? Oferă PNL certitudine sau măcar speranţă mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine? Şi încă ceva…

Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma şi pentru a atinge aşteptările cetăţenilor, prin decizii grele, uneori dureroase.

Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunţăm la el, iar mâine şi duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversaţi.

Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL şi, mai ales, pe al preşedintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o ştim clar şi răspicat toţi liberalii!”, a subliniat Motreanu.

sursă: Dcnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii

Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate