Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Primarul Sibiului, Klaus Johannis: „Alba Iulia are exact aceleași șanse să devină capitală de regiune ca Sibiu, Brașov sau Târgu Mureș”


Publicat

Alba Iulia are exact aceleași șanse să devină capitală de regiune ca Sibiul, Brașovul, Târgu Mureș, în această etapă. Aceasta este declarația primarului orașului Sibiu și prim-vicepreședinte al PNL, Klaus Johannis, prezent sâmbătă la Alba Iulia, la un seminar derulat de Organizația Femeilor Liberale (OFL), despre comunicare politică și leadership, la care au participat și președinta OFL, Lucia Varga, președinta OFL Alba, Elena Ignat, și parlamentari liberali din Alba și din țară. 

„Nu există niciun temei în baza căruia să spunem că Alba Iulia nu are șanse să devină capitală de regiune. Alba Iulia are exact aceleași șanse ca și Sibiul sau Brașovul sau Târgu Mureș în această etapă. Nu s-au elaborat criterii, nu există un manual de competențe. Dacă în Alba Iulia există o competență deosebită, cum este exemplul ADR Centru, ea se va păstra. Dacă în Brașov există o economie foarte bine pusă la punct într-un anumit domeniu, evident că ea se va păstra. Nu am niciun motiv pentru care să spun că Alba Iulia nu are șanse să devină capitala regiunii, dacă se vor face regiuni. Este bine ca orașele care se gândesc să devină capitală regională să își elaboreze bine profilul, să îl accentueze și toți au șanse egale în acest moment”, a declarat Johannis.

Johannis: „Regionalizarea nu trebuie să însemne desființarea unor instituții și locuri de muncă”

„Eu cred că acolo unde există centre de competență ele trebuie păstrate. Dacă acum, vorbind de Regiunea Centru, ADR Centru este în Alba Iulia, este clar că în toți anii în care s-a lucrat la ADR Centru s-au creat competențe care în niciun caz nu trebuie pierdute. Eu nu cred că ar fi o abordare rezonabilă să mutăm ADR-ul, cu atât mai puțin să îl desființăm. Acolo unde oamenii trăiesc din aceste instituții, nu trebuie să intervenim și să desființăm locuri de muncă. Știu că în Alba o mulțime de oameni lucrează pentru ADR Centru sau Curtea de Apel. Aceste lucruri trebuie înglobate într-un mod bun într-o viitoare regiune, pentru a face regiunea mai competitivă”, a precizat Klaus Johannis.

Întrebat dacă, din postura de om politic, nu consideră că Alba Iulia ar fi mai ușor de primit de către români drept capitală de regiune, în contextul în care a fost deja de mai multe ori capitală și este percepută ca un simbol național, primarul Sibiului a răspuns printr-o precizare istorică: „Pe argumentul istoric sunt perfect de acord, dar trebuie să vă reamintesc ceva. La 1918, s-au stabilit câteva chestiuni, că Ardealul vrea să facă parte din România, că minoritățile care trăiesc în Ardeal vor avea drepturi importante, mult mai multe decât au în momentul de față în România și că o conducere, un guvern provizoriu, numit Consiliu Diligent, va fi pus în funcțiune la Sibiu”.

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Florin Roman, i-a asigurat pe cetățenii din Alba că Alba Iulia va lupta cu toate forțele pentru a ajunge capitală de regiune: „Este normal ca domnul Johannis să lupte pentru Sibiu și doamna ministru pentru Oradea. Toată lumea luptă. Fiecare are argumentele istorice, economice de care s-a vorbit. Deocamdată, însă, este prematur să vorbim despre o capitală de regiune, atâta timp cât acest lucru nu este prevăzut în Constituție. Noi vom lupta pentru Alba Iulia. Va fi o competiție cinstită,  iar important este să fim foarte bine pregătiți”.

De asemenea, președintele PNL Alba, senatorul Teodor Atanasiu a ținut să precizeze că importantă este păstrarea și dezvoltarea competențelor deja existente: „Nu e important care este capitala unei regiuni. Atât timp cât se face descentralizare și se ia din atribuțiile ministerelor și se aduce la regiuni, nu dispare administrația care există în regiuni. Trebuie pus accent pe păstrarea acelor competențe pe care le-am creat cu greu. La ADR Centru sau POSDRU, care sunt la Alba Iulia sau altele care sunt la Sibiu sau Brașov, este păcat să se desființeze niște instituții cu specialiști și să ajungem într-o zonă <zero> cu oameni nepregătiți”.

Klaus Johannis: „Miza de guvernator al regiunii nu există pentru mine!”

Întrebat dacă ar prefera, ca obiectiv al Regionalizării, să devină guvernator indiferent unde va fi stabilită capitala sau ca Sibiul să fie numit capitală de regiune, Klaus Johannis a declarat că nu face un scop din a deveni conducătorul regiunii, iar, mai mult, dacă Sibiul nu va fi capitală, funcția de guvernator nu îl interesează deloc: „Eu nu îmi doresc să ajung guvernator de regiune ca scop în sine. În cazul în care se consideră că Sibiul va fi capitală regională şi dacă vor fi alegeri pentru poziția de conducător de regiune, este posibil să îmi depun atunci o candidatură. Pot să vă confirm că dacă capitala va fi în altă parte, nu mă interesează. Practic, miza de guvernator nu există pentru mine, iar faptul că îmi doresc ca Sibiul să ajungă capitală regională nu este o ambiție de a mea personală, ci o ambiție a cetățenilor din Sibiu și, prin vocea mea de primar, dau glas acestei ambiții, care cred că este foarte sănătoasă. Este foarte bine că și Alba Iulia își dorește și Brașovul și Mureșul. Până la urmă este o competiție bună, o competiție în care fiecare oraș arată ce poate mai bine și în definitiv se va hotărî care va fi capitala pentru fiecare regiune, dacă se vor face regiunile”, a precizat Johannis.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

    Lasă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


    Publicitate

    ACTUALITATE

    Adio TikTok în SUA. Aplicația chinezească va fi interzisă începând de duminică din motive de siguranță națională

    Publicat

    Descărcarea aplicației video TikTok și a mesageriei WeChat va fi interzisă în Statele Unite începând de duminică, a anunțat vineri Departamentul de Comerț al SUA.

    Administrația Trump a afirmat că acțiunea este necesară pentru „a apăra interesele de securitate națională ale Statelor Unite”.

    În luna august președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care stipula că aplicațiile vor fi interzisă dacă aceastea nu vor fi vândută, afirmând că Partidul Comunist Chinez folosește datele colectate prin intermediul lor pentru „a amenința securitatea națională, politica externă și economia Statelor Unite”, scriu jurnaliștii de la Hotnews.ro.

    „Măsura de azi arată încă odată că președintele Trump va face tot ce îi stă în putere pentru a ne garanta securitatea națională și proteja americanii de amenințările Partidului Comunist Chinez”, a afirmat într-un comunicat secretarul american al comerțului, Wilbur Ross, adăugând că „la cererea președintelui am luat măsuri semnificative pentru a combate colectarea malițioasă a datelor personale ale cetățenilor americani în același timp cu promovarea valorilor noastre naționale, normelor bazate pe reguli democratice și impunerea agresivă a legilor și reglementărilor SUA”.

    Interdicția va intra în vigoare de duminică, 20 septembrie, și va interzice descărcarea TikTok și WeChat din magazinele de aplicații.

    Citeste mai mult
    Publicitate

    EVENIMENT

    Definiția de caz COVID, actualizată de INSP. Ce este considerat caz suspect sau probabil și cum se face testarea

    Publicat

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, vineri, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). Cazul suspect este considerat și cel al unei persoane care are doar febră și tuse.

    Caz suspect

    – orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse (anterior, orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei)

    sau

    – orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri / vărsături, diaree, status mental alterat

    sau

    – orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

    sau

    – orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
    Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

    Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, precizează INSP.

    Caz probabil

    – un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;

    – un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară –  opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară – multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară – linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;

    – o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;

    – un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.

    Caz confirmat

    – o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;

    Contactul direct este definit ca:

    – persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19

    -persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)

    – persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă)

    – persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute

    – persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m

    – persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

    Potrivit INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

    Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

    – numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

    – argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

    Pot exista următoarele situaţii:

    Caz COVID-19 comunitar

    – simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

    – debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare)

    Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

    – debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

    – cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare

    Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

    – IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

    – cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

    Deces la pacient confirmat cu COVID-19

    Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.

    COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

    De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.

    În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

    Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

    1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;

    2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

    3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

    4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;

    5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

    În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020)

    6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie:

    – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;

    – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

    7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

    Notă:

    Cu referire la punctele 5., 6. și 7, în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

    8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;

    – Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;

    9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

    10. Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

    11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

    12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

    13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant; în perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

    Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate.

    Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

    Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

    Ministerele cu retea sanitara proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, in functie de specificul activitatii.

    Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

    În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.

    Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

    surse: agerpres.ro, cnscbt.ro

    Citeste mai mult
    Publicitate

    EVENIMENT

    Un uragan puternic lovește Grecia, cu rafale de vânt de până la 117 km/h. Prefectul Insulelor Ionice: ”copacii cad peste tot”

    Publicat

    Inundaţii şi ploi torenţiale, care au provocat întreruperi de electricitate, s-au abătut vineri asupra Insulelor Ionice, lovite de un rar uragan mediteranean, cunoscut sub denumirea de ”medicane”, fiind însoţit de rafale de vânt cu viteze de până la 117 km/h, potrivit Protecţiei Civile elene, relatează AFP.

    „Copacii cad peste tot”, a declarat prefectul Insulelor Ionice, Rodi Kratsa, pentru televiziunea de stat. Însă pe aceste insule, precum Zakynthos şi Kefalonia, situate în vestul Greciei şi la est de Italia, nu au fost deocamdată înregistrate victime.

    Uraganul, denumit Ianos, „urmează să lovească vestul (Greciei) cu aceeaşi intensitate pentru încă 6-9 ore şi apoi să înceapă să se deplaseze către sud”, a adăugat Kratsa.

    Două zboruri Ryanair programate să ajungă pe insula Kefalonia au fost redirecţionate către Atena, iar legăturile maritime pentru şi către insulă au fost întrerupte.


    Insulele Itaca şi Zakynthos au fost, de asemenea, afectate de întreruperi de electricitate şi circulaţia pe o parte din drumuri a fost întreruptă, în timp ce Corfu şi Lefkada au fost afectate, într-o măsură mai mică, de intemperii.

    O barcă de agrement elveţiană ancorată în Itaca a fost luată de valuri, însă cei doi pasageri de pe ambarcaţiune au reuşit să ajungă la ţărm, potrivit agenţiei de presă elene ANA. O altă barcă s-a scufundat în portul Zakynthos, însă pasagerii săi – belgieni – sunt teferi şi nevătămaţi, a mai spus Kratsa.

    Uraganul Ianos este aşteptat să ajungă în Peninsula Peloponez vineri seara.

    Grecia a fost lovită de un uragan în 2018, care a provocat moartea a două persoane pe insula Evia.

    sursă: Agerpres

    sursă foto: captură video Youtube

    Citeste mai mult
    Publicitate

    EVENIMENT

    FOTO: ACCIDENT pe autostrada A1 Sebeș-Sibiu. O persoană rănită după ce o șoferiță a intrat cu mașina în parapet

    Publicat

    O persoană a fost rănită într-un accident rutier petrecut vineri după amiaza pe autostrada A1 Sebeș-Sibiu, zona Cristian. O șoferiță a intrat cu mașina în parapet.

    Potrivit IPJ Sibiu, pe A1, la km 258 (ieșirea din Cristian spre Sibiu), pe sensul de mers Sebeș -Sibiu. o conducătoare auto în vârstă de 40 de ani, din Dâmbovița, pe fondul oboselii la volan, a ieșit în afara partii carosabile și a intrat cu mașina în parapet.

    Potrivit ISU Sibiu, la fața locului au fost acordate îngrijiri medicale pentru două persoane implicate, iar care o femeie de aproximativ 88 de ani a fost transportată la UPU Sibiu cu suspiciune de fracturi membre inferioare.

    Nu a fost necesară intervenția echipajului de descarcerare.

    sursă imagini: ISU Sibiu

    Citeste mai mult
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate
    Publicitate