Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Primele contestaţii la CONCURSUL pentru funcţiile de directori de şcoli, înregistrate la IŞJ Alba. Cine sunt candidaţii care au fost nemulţumiţi de rezultatele la interviu


Publicat

isj alba_ansamblu

isj alba_ansambluÎn urma primelor sesiuni de interviuri, organizate joi şi vineri, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, în cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante de directori de şcoli, în perioada iulie-august, au fost înregistrate primele contestaţii. Două candidate au fost nemulţumite de rezultatele după interviu, ultima probă în concurs.

Este vorba despre Camelia Simona Călin, care a concurat pentru postul de director la Liceul „Corneliu Medrea” Zlatna şi Mariana Iulia Iftime Paulescu, pentru postul de director la Şcoala Gimnazială nr. 2 Sebeş.

Ambele candidate au fost respinse de comisie la proba interviu. La proba scrisă, au obţinut rezultate bune, aproape de punctaj maxim. Camelia Călin a avut 41,25 puncte (din maxim 50 posibile), iar Mariana Iftime Paulescu – 45 de puncte.

Vezi şi REZULTATE CONCURS directori de şcoli 2017 în Alba: Punctaje ale candidaţilor pentru funcţii la unităţi din Aiud, Sebeş, Ocna Mureş şi alte localităţi

Citeşte şi REZULTATE concurs directori de şcoli 2017 în Alba: Candidaţi admişi la interviu, care pot prelua funcţiile de conducere. LISTA

Reamintim că probele de interviu continuă pentru alţi candidaţi, până în 25 iulie, potrivit programărilor stabilite de IŞJ Alba. Rezultatele finale vor fi cunoscute cel târziu în 2 august.

Vezi CONCURSUL pentru posturile de directori de şcoli în ALBA: 48 de candidaţi susţin interviuri în faţa comisiilor, în perioada 20-25 iulie. CALENDAR

Lista finală a candidaţilor la concurs în judeţul Alba a cuprins 57 de candidaţi, pe o parte dintre cele 82 de funcţii vacante. Unii dintre ei dau concurs pentru câte două posturi, la unităţi diferite sau la aceleaşi, pe funcţii diferite.

Vezi: Lista finala candidati care indeplinesc conditiile de inscriere si participare concurs directori IŞJ Alba

Iniţial au fost 61 de candidaţi înscrişi, însă după validare au rămas doar 57, 14 dintre ei pentru posturi de director adjunct. După proba scrisă, au rămas în concurs 48 de candidaţi.

CALENDARUL CONCURSULUI:

19 iunie-6 iulie 2017: înscrierea candidaţilor şi verificarea dosarelor de înscriere

7 iulie 2017: afişarea rezultatelor verificării dosarelor de înscriere

10-12 iulie 2017: completarea dosarelor de înscriere cu documente obligatorii

13 iulie 2017: afişarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de înscriere şi participare la concurs

17 iulie 2017: desfăşurarea probei scrise

17-18 iulie 2017: elaborarea graficului de desfăşurare a probelor de evaluare a curriculumului vitae şi de interviu şi invitarea observatorilor să participe la desfăşurarea acestor probe, conform graficului stabilit; transmiterea graficului de desfăşurare a probelor de evaluare a curriculumului vitae şi de interviu spre informare la Ministerul Educaţiei Naţionale şi la ministerele de resort, dacă este cazul

19 iulie – până la 31 iulie 2017: organizarea şi desfăşurarea probelor de evaluare a curriculum-ului vitae şi a probei de interviu; soluţionarea contestaţiilor înregistrate

cel târziu 2 august 2017: afişarea rezultatelor finale ale concursului

cel târziu 4 august 2017: validarea rezultatelor finale în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi transmiterea acestora Ministerului Educaţiei Naţionale

21-23 august: emiterea deciziilor de numire în funcţie începând cu 1 septembrie (prin concurs sau prin detaşare în interesul învăţământului)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Înregistrările SRI, eliminate dintr-un dosar mare de corupție strămutat la Curtea de Apel Alba Iulia. Acuzarea rămâne fără probe

Publicat

sri

Un nou mare dosar de corupţie devine ”victimă” a deciziei Curţii Constituţionale din 2016 prin care Serviciul Român de Informaţii a fost eliminat din activitatea de supraveghere tehnică a suspecţilor de fapte penale.

Este vorba despre dosarul în care Florina Maior, soţia fostului deputat și fost şef al revoluţionarilor din Braşov, Dorin Lazăr Maior, a fost condamnată în 2016 de Tribunalul Braşov la o pedeapsă totală de 6 ani şi 4 luni de închisoare, potrivit ziarului Adevărul.

Femeia este acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, după ce a încercat să ”aranjeze” un dosar ajuns în instanţă.

Alte trei persoane au primit pedepse cu executare, în timp ce trei inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare.

În apel, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Alba Iulia, unde a ajuns în martie 2017. Aici, inculpaţii au solicitat excluderea din dosar a tuturor interceptărilor şi măsurilor de supraveghere tehnică realizate cu sprijinul SRI.

În 28 mai 2020, instanţa de apel a soluţionat pozitiv cererea inculpaţilor. Au fost excluse din dosar sute de pagini de interceptări realizate de SRI, actele de punere în executare a acestora, precum şi ordonanţele emise de procurori ai DNA Braşov.

În acelaşi dosar, la Tribunalul Braşov, au fost condamnaţi Horia Liviu Lascu – 6 ani de închisoare şi confiscarea banilor primiţi pentru traficul de influenţă: 17.000 de lei şi 37.800 de euro, Vasile Moraşanu (fost ofiţer în cadrul IGPR, la 3 ani cu suspendare şi 120 de zile în cadrul Atelierului de Muncă în folosul Comunităţii al F.P.S.C.-Fundaţiei pentru promovarea sancţiunilor Comunitare Bucureşti sau Administraţia Domeniului Public al sectorului de domiciliu al inculpatului), Iulian Tiberiu Şerban – 5 ani de închisoare, la care s-au adăugat pedepse din alte dosare, ajungând la 11 ani şi 4 luni închisoare, George Costin – 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, Tatiana Tănase – 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare şi Constantin Mihalcea – 2 ani închisoare cu suspendare.

Potrivit unui comunicat al DNA, în dosarul nr. 11670/197/2013 al Judecătoriei Braşov, Iulian Tiberiu Şerban a fost condamnat la 7 ani închisoare, pentru infracţiuni comise cu violenţă, între care lipsire de libertate în mod ilegal, sentinţa fiind pronunţată la dată de 5 februarie 2015.

Pentru a obţine achitarea în faza de apel a dosarului, Iulian Tiberiu Şerban a căutat diverse persoane, pentru „aranjarea” procesului, fiind dispus să plătească sume importante de bani. Prin intermediul fostului deputat Dorin Lazăr Maior şi a soţiei acestuia, Florina Maior, Iulian Tiberiu Şerban a fost pus în legătură cu George Costin şi prin intermediul acestuia cu Horia Liviu Lascu, acesta din urmă pretinzând că, prin cunoştinţele pe care le are în justiţie la cel mai înalt nivel (procuror cu funcţie de conducere în DNA, procurori şi judecători de la ICCJ, membru al CSM şi chiar unul dintre judecătorii apelului), poate aranja acest proces pentru obţinerea achitării.

La momentul respectiv, DNA a decis şi disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Lazăr Dorin Maior, pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă. Revoluţionarul era fugit din ţară, fiind condamnat cu executare în alt dosar.

Potrivit rechizitoriului, în perioada martie – septembrie 2015, beneficiind de ajutorul inculpaţilor Vasile Moraşanu şi Tatiana Tănase, Horia Liviu Lascu a pretins în mod repetat de la Iulian Tiberiu Şerban sume de bani – 500.000 euro şi un teren, a acceptat promisiunea unor importante sume de bani – peste 100.000 de euro (reprezentând profitul care ar fi revenit lui Iulian Tiberiu Şerban dintr-o afacere cu fier vechi) şi a primit sume de bani pentru el sau pentru Tatiana Tănase în cuantum de 37.800 euro şi 17.000 lei.

În 2016, Dorin Lazăr Maior a fost trimis şi el în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, dosarul fiind în continuare pe rolul instanţei de fond.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Au început înscrierile la Bacalaureat 2020. Ghid, model de cerere și alte detalii importante pentru elevi

Publicat

examen

Miercuri, 3 iunie, încep înscrierile pentru prima sesiune de Bacalaureat 2020.

Înscrierea absolvenților de liceu pentru examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2020, are loc în perioada 3 – 10 iunie.

Potrivit calendarului de BAC, absolvenții de liceu au la dispoziție o săptămână pentru a se înscrie la examen, între 11 și 17 iunie se echivalează probele de competențe, iar pe 22 iunie încep examenele scrise, cu proba la Limba și literatura română. În urmă cu o zi Ministerul a anunțat și calendarul sesiunii speciale de BAC, însă aceea este rezervată elevilor cu probleme medicale.

În situația excepțională a acestui an, în care activitățile la clasă au fost afectate puternic de pandemia COVID-19, probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale vor fi echivalate/recunoscute.

După încheierea situației școlare, elevii care au terminat clasele XII-XIII se înscriu la Bacalaureat, în perioada 3-10 iunie.

Citește și BACALAUREAT 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a XII-a

Echivalarea/recunoașterea nivelurilor de competență, la probele de profil din cadrul examenului național de Bacalaureat (2020), se face în perioada 11 – 17 iunie 2020.

Procedura pentru înscrieri la Bacalaureat 2020 – sursa edu.ro:

Toți candidaţii completează partea I din cererea de înscriere.

AICI, model cerere de înscriere.

Candidaţii care solicită recunoaşterea/echivalarea unor probe susţinute în anii anteriori/sesiunile anterioare completează partea I şi partea a II-a din cererea de înscriere.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Kelemen Hunor, la 100 de ani de la Trianon: Consider ziua de 4 iunie ca pe o zi a solidarităţii naţionale maghiare

Publicat

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a postat pe contul său de Facebook, un mesaj legat de tratatul de la Trianon. 

”La 100 de ani de la Trianon, consider ziua de 4 iunie ca pe o zi a solidarității naționale maghiare. Gândesc acest lucru ca membru al națiunii maghiare, ca maghiar din Transilvania care este solidar cu toți maghiarii și cu toate comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic.

Ca cineva care nu dorește să considere celelalte națiuni drept inamici, ci potențiali parteneri de colaborare, alături de care poate vom reuși să construim această lume în așa fel încât să proiectăm un viitor comun, în spiritul respectului reciproc” a scris Kelemen Hunor.

La scurt timp după mesajul anterior, acesta a revenit cu o altă postare.

”A fi ungur în Transilvania este o sarcină, o provocare, și bineînțeles, o bucurie. (…) Secolul 21 ne-a adus împreună. Există o uniune națională maghiară – a fi maghiar peste granițe înseamnă ceva diferit acum și în ciuda tuturor circumstanțelor, comunitatea noastră ar putea crește.

La o sută de ani de la Trianon, 4 iunie este ziua Uniunii Naționale Maghiare. Sunt solidar cu toată comunitatea maghiară din România, iar în alte națiuni, nu caut un dușman, ci un posibilul partener cu care sper să construiesc această parte a Europei în spiritul respectului reciproc”.

Ce este Tratatul de la Trianon

În 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, între Puterile Aliate –  învingătoare în Primul Război Mondial, și Ungaria, în calitatea sa de succesor al Imperiului Austro-Ungar.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Medic chirurg din Cluj: Eliberați spitalele de pacienții cu Covid-19! Tratați-i în spitalele modulare care stau goale

Publicat

Medicul Victor Eșanu, președinte la Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România și angajat la Ambulatoriul de Boli Infecțioase din Cluj a cerut „redeschiderea imediată a tuturor spitalelor” și mutarea pacienților cu Covid-19 în spitale modulare.

„E dramatic fiindcă cei mai mulți bolnavi au rămas fără asistență medicală în ultimele luni. Nu era nimeni pregătit pentru această epidemie.

Eu atrag atenția doar că, dacă va fi un al doilea val, va trebui să găsim alte soluții, să nu mai fim nevoiți să lăsăm oameni cu cancere, cu infarct, cu accidente vasculare, fără asistență medicală.

Apoi e nevoie de o reformă clară în Direcțiile de Sănătate Publică, fiindcă după debutul epidemiei în România, directorii și mulți epidemiologi din direcții au dispărut în ceață, or ei trebuiau să fie în linia 1, să ne învețe ce și cum să facem, să ne îndrume, să ne organizeze secțiile, cum facem un circuit aici, cum facem pe dincolo.

Trebuie pregătite cadre epidemiologice nu doar de formă, nu doar de prietenii și amicii celor care conduc județele, ci chiar de oameni care se pricep la epidemiologie”, spune medicul pentru G4Media.ro.

Doctorul propune ca spitalele să fie eliberate de pacienții cu Covid-19. „S-au făcut spitale modulare, care sunt pregătite, unde erau așteptate miile de persoane infectate, nu-i așa? Ei bine, sunt goale.

Acelea trebuiau să fie și ar trebui să fie pentru Covid-19. Să fie duși acolo pacienții cu Covid, iar restul secțiilor, clinicilor, să reintre în normal și să nu se mai întâmple niciodată ce s-a întâmplat.

Suntem asaltați de pacienți și trebuie revenit la un sistem sanitar normal. Oamenii susțin sistemul de sănătate cu banii lor și au dreptul la tratamente și au nevoie de tratamente.

Prea mulți pacienți au avut de suferit, pacienți cu nevoi urgente, cu boli cronice. Autoritățile s-au bâlbâit, au trimis ordine de eliberare a spitalelor în proporție de 80%. «Apoi au spus: doctorul decide pe cine primește!».

Ce să mai decid eu, când tu ai golit spitalul? Ordinul acela era destul de clar. Acum văd că nici nu mai recunosc și o dau pe medici, că medicii ar fi trebuit să decidă”, adaugă doctorul din Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate