Protocol nou pentru tratamentul accidentului vascular cerebral. Va permite tratarea unui număr mai mare de pacienți cu AVC

Protocol nou pentru tratamentul accidentului vascular cerebral. Ministerul Sănătății a introdus recent un nou protocol național pentru tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC), document bazat pe cele mai recente ghiduri internaționale.

Protocolul pentru tratament intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut reprezintă ansamblul de măsuri, proceduri și direcții cu privire la îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral acut în etapa prespitalicească cu scopul creșterii eficienței sistemului de urgență, precum și în faza hiperacută în cadrul intraspitalicesc.

Ordinul ministrului Sănătății pentru aprobarea Protocolului național de practică medicală privind tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut a fost publicat în Monitorul Oficial pe 11 martie.

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, accidentele vasculare cerebrale reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din țară. Anual în România, peste 50.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral, 85% dintre acestea fiind accidente vasculare cerebrale ischemice.

În cadrul Acțiunii Prioritare AP – AVC acut au fost tratați în anul 2024, în România, un număr de 3.161 pacienți cu AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă, 1.191 prin trombectomie mecanică și peste 180 de pacienți cu hemoragie subarahnoidiană anevrismală. Numărul de pacienți tratați prin tromboliză reprezintă o rată de 9,5% din totalul pacienților cu AVC ischemic acut, iar cei tratați prin trombectomie mecanică o rată de 2,95% din totalul pacienților cu AVC ischemice acute.

Protocolul naţional de practică medicală elaborat pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral acut (AVC ischemic și hemoragie subarahnoidiană) de către experții din cadrul Comisiei de Neurologie a Ministerului Sănătățiiși precum și ai Societății de Neurologie din România vine în sprijinul acțiunilor de creștere a calității îngrijirii pacientului cu AVC acut și a creșterii accesibilității cetățenilor români în mod echitabil, la metode terapeutice la standarde europene.

Față de varianta anterioară, protocolul naţional de practică medicală se aliniază recomandărilor din ghidurile medicale actuale și permite tratarea unui număr mai mare de pacienți prin extinderea indicațiilor terapeutice respectiv tratarea trombolizei și trombectomiei, includerea unor pacienți la care AVC este constatat la trezirea din somn.

Protocol nou pentru tratamentul accidentului vascular cerebral

Potrivit protocolului, tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul de revascularizare al pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în primele 4.5 ore de la debutul simptomatologiei în absența contraindicațiilor. Principalele limite sunt fereastra terapeutică îngustă și faptul că acest tratament este contraindicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de complicații hemoragice.

Conform Ghidului ESO de tratament al AVC ischemice prin tromboliză intravenoasă, fereastra terapeutică de revascularizare farmacologică poate fi extinsă în anumite cazuri (ex: AVC la trezirea din somn, AVC cu debut cunoscut sub 9 ore de evoluție) dacă sunt întrunite criteriile de eligibilitate prinimagistică avansată din studiile care au analizat acești pacienți.

În anul 2015 au fost publicate primele studii clinice randomizate care au demonstrat eficiența tratamentului endovascular. Aceste tehnici includ trombaspirația/trombectomia mecanică și în unele situații tromboliza farmacologică intraarterială. Intervenția de revascularizare pe cale endovasculară poate include deasemenea necesitatea efectuării unei angioplastii și montării unui stent la nivelul arterelor cervico-cerebrale.

Obiectivele fundamentale ale tratamentului endovascular sunt:

• obținerea unei rate mai mari de recanalizare arterială prin intervenție directă în ocluziile de vas mare,
• reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice.

Rata de recanalizare prin tromboliză i.v. este de aproximativ 40% într-o fereastră terapeutică de 4.5 ore, iar cea prin trombaspirație/trombectomie poate depăși 85%. În unele cazuri există posibilitatea de a obține un bun rezultat radiologic care nu se asociază însă cu un beneficiu clinic (recanalizare ineficientă).

Centre capabile să ofere tratament pacienților cu AVC ischemic acut

În accepțiunea noului protocol național de practică medicală, centrele capabile să ofere tratament pacienților cu AVC ischemic acut pe teritoriul României vor fi grupate în următoarele categorii:

• Centre apte să efectueze tratament endovascular – centre capabile să efectueze atât tratament prin tromboliză i.v. cât și prin proceduri endovasculare
• Centre primare – centre capabile să efectueze doar tromboliză i.v.

De asemenea, medicul neurointervenționist, în accepțiunea noului protocol național de practică medicală , este orice medic care deține un atestat de studii complementare de radiologie intervențională nivel II obținut anterior de anul 2024 la nivel național sau internațional, sau atestat de studii complementare de Neuroradiologie intervențională Nivel I sau II.

Pentru pacienții care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru tratament endovascular, centrele primare vor elabora protocoale de transfer către centrele apte să efectueze tratament endovascular.

Evaluarea eligibilității pacienților pentru tromboliză și/sau tratament endovascular trebuie efectuată cât mai rapid, pentru a reduce riscul de dizabilitate și deces și a crește rata de succes, atât pentru recanalizare,cât și pentru reperfuzia parenchimului cerebral.