Raport Curtea de Conturi Europeană: Programele educative finanțate de UE nu sunt întotdeauna în legătură cu piața muncii

După cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene, cheltuielile în materie de educație ale UE sunt aliniate la obiectivele Uniunii în acest domeniu, însă nu se recurge întotdeauna la dispoziții care să stabilească o legătură clară între educație și ocuparea forței de muncă.

„Problema șomajului este una dintre provocările majore cu care se confruntă în ultimii ani Uniunea Europeană. Investirea în educație este esențială, având în vedere că rata șomajului în UE este de trei ori mai mică în rândul persoanelor cu studii superioare față de cea pentru restul populației apte. Din acest motiv, Strategia Europa 2020 identifică țintele de atins în cadrul obiectivelor în materie de educație. UE a alocat în jur de 33 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 și în jur de 27 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 în scopul sprijinirii educației prin intermediul politicii de coeziune”, a declarat Iliana Ivanova, membra Curții responsabilă de acest raport.

Curtea a evaluat dacă obiectivele în materie de educație ale UE au fost luate în considerare în mod adecvat în programele operaționale aferente perioadei 2007-2013, precum și în cadrul proiectelor cuprinse într-un eșantion selectat pentru aceeași perioadă. Per ansamblu, Curtea a concluzionat că, deși obiectivele UE în materie de educație au fost luate în considerare în mod adecvat, unele elemente ale logicii de intervenție nu erau descrise și existau deficiențe la nivelul instrumentelor de monitorizare. Acest lucru a fost coroborat de faptul că performanța proiectelor auditate nu a putut fi demonstrată în mod sistematic, din cauza lipsei unor obiective cuantificate și a unor indicatori de performanță.

Analizând, în perspectivă, perioada 2014-2020, s-au remarcat unele îmbunătățiri.

Cu toate acestea, în opinia Curții, persistă unele deficiențe ce pot avea un efect negativ asupra monitorizării și raportării performanței și nu există întotdeauna o legătură clară între măsurile din domeniul educației finanțate de UE și impactul acestora asupra capacității de inserție profesională. Deși proiectele derulate în cadrul Fondului social european includ indicatori cu un orizont de timp mai extins pentru a măsura pe termen lung efectul lor asupra ocupării forței de muncă, numai o treime din cazurile examinate aveau stabilite valori de referință și valori-țintă pentru obiectivele educaționale legate cel mai strâns de ocuparea forței de muncă, și anume învățământul profesional și tehnic, învățarea pe tot parcursul vieții și absolvirea unei forme de învățământ terțiar.

„Cu scopul de a remedia aceste deficiențe, Curtea a formulat în cadrul acestui raport o serie de recomandări, care, dacă sunt implementate, vor îmbunătăți în continuare, în opinia noastră, cheltuielile în materie de educație ale UE efectuate în cadrul politicii de coeziune”, a concluzionat Iliana Ivanova.

Curtea recomandă ca, în cursul pregătirilor pentru perioada de programare următoare, Comisia să specifice indicatorii în legătură cu care ar trebui stabilite valori de referință și valori-țintă în cadrul fiecărei priorități de investiții.

În cazul în care statele membre solicită aducerea unor modificări la nivelul programelor operaționale, Comisia ar trebui să încurajeze stabilirea unei legături clare între prioritățile de investiții din cadrul programelor respective și o serie de indicatori de rezultat corespunzători, cuantificați și măsurabili. De asemenea, Comisia ar trebui să se asigure de faptul că statele membre furnizează explicații cu privire la modificarea alocărilor financiare, inclusiv informații calitative și cantitative cu privire la schimbările preconizate la nivelul indicatorilor.

Statele membre ar trebui să se asigure că există o legătură clară între proiectele selectate și atingerea obiectivelor în materie de educație ale UE. Ele ar trebui să stabilească, în mod sistematic, indicatori adecvați care să demonstreze efectele reale ale unui proiect asupra participanților finali și să monitorizeze progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de educație.

După caz, Comisia și statele membre ar trebui să direcționeze finanțarea în mod mai precis către măsurile menite să consolideze legătura dintre educație și ocuparea forței de muncă și ar trebui să se asigure că rezultatele sunt monitorizate în mod corespunzător.

sursa: eca.europa.eu