Reacţii de la DNA şi DIICOT, după decizia CCR privind interceptările. Efort bugetar de peste 30 milioane de euro, necesar pentru detaşare de poliţişti şi echipamente

DNA şi DIICOT au comunicat că, după decizia CCR care interzice SRI să mai realizeze interceptări vor fi necesare eforturi financiare estimate la 10 milioane de euro la DNA, respectiv 20 de milioane de euro la DIICOT. Toate acestea pentru a asigura detaşarea poliţiştilor, trainingul acestora şi dotarea cu echipamente de interceptare.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis că decizia CCR  necesită detașarea a 130 de lucrători de poliție în cadrul DNA și achiziționarea de echipamente. Costurile totale estimate de către DNA se ridică la peste 10 milioane de euro. 

Curtea Constituțională a României a făcut publică, miercuri, motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial. 

Citeşte şi Motivare CCR: Decizia care interzice SRI să facă interceptări se va aplica dosarelor aflate pe rol

„Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul acestei zile, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată”, se mai precizează în comunicatul DNA.

„Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică este consecința unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală.

În prezent, Direcția Națională Anticorupție cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (S.R.I.), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice.

În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție.

În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităților de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți, fiind identificate următoarele necesități:

– achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;

– achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;

– detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);

– atribuirea / achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;

– achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;

– realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro.

Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro”.

Potrivit DNA, raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze. De asemenea, DNA estimează că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior.

DIICOT va solicita înfiinţarea unui serviciu tehnic cu 200 de poliţişti şi aparatură. Cheltuieli de 20 milioane euro

„Având în vedere decizia nr. 51/2016, prin care CCR a declarat neconstituționale dispoziției art. 142 alin. 1 C.pr.pen. referitoare la reglementările privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, DIICOT aduce la cunoștința opiniei publice că, urmare a efectelor deciziei menționate, va solicita Ministerului Justiției promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înființarea serviciului tehnic al Direcției.

Această modificare va impune achiziția de echipamente tehnice specifice și detașarea inițială a unui număr de 200 de lucrători de poliție în cadrul DIICOT, precum și asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcția nu deține nici un mijloc tehnic și nici un specialist desemnat.

Aceste necesități au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituției, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul național. În aceste condiții, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliție judiciară proprie și nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităților Direcției, trebuie dată eficiență dispozițiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004.

Conducerea DIICOT va aduce la cunoștința Ministerului Justiției lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT și rectificarea bugetului instituției cu suma ce urmează a fi determinată.

În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deține nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI.

În consecință, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism”.

Plenul Curții Constituționale a României a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.

Citește și CCR: Doar autorităţile de cercetare penală sau lucrători specializaţi din Poliţie mai pot face interceptări, nu şi „alte organe ale statului”

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma <ori de alte organe specializate ale statului> din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, preciza CCR.

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât „nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”.

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.