Dezastru la testele PISA: România trece de pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în domeniul Matematicii. Situația la citire

Dezastru la testele PISA: Rezultatele 2025 arată că elevii de 15 ani din România continuă să se situeze mult sub media OECD la științe, citire și matematică. Cea mai puternică deteriorare față de ediția precedentă apare la citire, unde scorul mediu a coborât la 413 puncte.

La matematică, 52% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, iar la citire proporția este de 48%. România are rezultate slabe și la noua evaluare privind rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat marți, 8 septembrie 2026, primele rezultate ale PISA 2025, cea mai amplă evaluare internațională a competențelor elevilor de 15 ani, potrivit edupedu.ro.

Publicitate

Peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii au participat la ediția din 2025, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani. În România au fost evaluați 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion care reprezintă aproximativ 172.000 de elevi de această vârstă. OECD precizează că datele României au îndeplinit standardele de calitate PISA și sunt considerate adecvate pentru raportare.

PISA 2025 România: 425 de puncte la Științe, 413 la Citire și 419 la Matematică

Științele au reprezentat domeniul principal al PISA 2025, în timp ce matematica și citirea au fost domenii secundare. Pentru prima dată, evaluarea a inclus și „Învățarea în lumea digitală”, care măsoară, între altele, capacitatea elevilor de a rezolva probleme folosind instrumente de calcul.

Scorurile medii obținute de elevii din România sunt:

• Științe: 425 de puncte, cu aproximativ 3 puncte sub rezultatul din 2022;
• Citire: 413 puncte, cu aproximativ 16 puncte mai puțin decât în 2022;
• Matematică: 419 puncte, cu aproximativ 9 puncte sub nivelul din 2022;
• Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale: 442 de puncte, domeniu evaluat pentru prima dată la această ediție.

România se situează sub media OECD la toate cele trei domenii tradiționale, precum și la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.

OECD: Scăderea față de 2022 este semnificativă statistic la Citire

Scorurile brute sunt mai mici decât în 2022 în toate cele trei domenii, însă OECD atrage atenția că diferențele dintre două ediții PISA trebuie analizate ținând cont de marja de incertitudine statistică.

Din această perspectivă, organizația concluzionează că rezultatele României din 2025 sunt aproximativ la același nivel cu cele din 2022 la matematică și științe, în timp ce performanța la citire este mai slabă.

Cu alte cuvinte, scăderea de la citire este cea care poate fi considerată o deteriorare statistic semnificativă față de ediția precedentă.

Pe termen mai lung, imaginea este însă mai nefavorabilă. Față de 2015, OECD constată o creștere cu 12 puncte procentuale a ponderii elevilor cu rezultate slabe la matematică, cu 9 puncte procentuale la citire și cu 7 puncte procentuale la științe. La științe, scorul mediu a rămas relativ stabil pe termen lung, în timp ce la matematică și citire rezultatele din 2025 sunt mai mici decât cele înregistrate în urmă cu aproximativ un deceniu.

Dezastru la testele PISA: Peste jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim la Matematică

Una dintre cele mai importante concluzii pentru România privește numărul mare de elevi care nu ating nivelul minim de competență stabilit de PISA.

La Matematică, doar aproximativ 48% dintre elevii români ating cel puțin Nivelul 2, față de 65% în medie în țările OECD. Rezultă că aproximativ 52% sunt sub nivelul minim de competență. În 2022, proporția era de aproximativ 49%.

La Nivelul 2, un elev poate, între altele, să recunoască fără instrucțiuni directe modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic, de exemplu pentru compararea unor distanțe sau efectuarea unor conversii simple. Doar aproximativ 4% dintre elevii români ating nivelurile foarte ridicate 5 sau 6, față de o medie OECD de 8%.

Citire: 48% dintre elevi sunt sub pragul minim de competență

La Citire, numai aproximativ 52% dintre elevii români ating Nivelul 2 sau mai mult, comparativ cu 69% în țările OECD. Aproximativ 48% rămân astfel sub pragul minim, față de aproximativ 42% la PISA 2022.

Un elev aflat cel puțin la Nivelul 2 poate identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, poate localiza informații pe baza unor criterii explicite și poate reflecta asupra scopului sau formei unui text atunci când sarcina îi indică acest lucru.

La celălalt capăt al scalei, numai 1% dintre elevii români sunt performeri de top, la Nivelurile 5 sau 6, comparativ cu aproximativ 6% în media OECD.

Scăderea României la citire se înscrie într-o problemă mai largă observată internațional. OECD arată că rezultatele medii la citire au coborât puternic în ultimii ani, inclusiv în competențe considerate importante într-un mediu dominat tot mai mult de inteligență artificială: evaluarea informației, conectarea mai multor surse și analiza critică a textelor.

Științe: 46% dintre elevii din România, sub Nivelul 2

La Științe, domeniul principal al PISA 2025, aproximativ 54% dintre elevii români ating cel puțin Nivelul 2, față de 74% în media OECD. Astfel, circa 46% nu ating nivelul minim de competență.

Elevii aflați cel puțin la Nivelul 2 pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și pot folosi informațiile disponibile pentru a aprecia, în cazuri simple, dacă o concluzie este justificată de date.

Doar aproximativ 2% dintre elevii din România ajung la Nivelurile 5 sau 6 la științe, în timp ce media OECD este de 7%. Acești elevi sunt capabili să aplice autonom și creativ cunoștințele științifice inclusiv în situații nefamiliare.

Aproape patru din zece elevi au rezultate sub pragul minim la toate cele trei domenii

Privite împreună, rezultatele indică o problemă și mai profundă. Datele PISA 2025 arată că 38,5% dintre elevii români se află sub Nivelul 2 simultan la științe, matematică și citire. Proporția era de aproximativ 33% în 2022 și este mult peste media OECD.

OECD folosește pentru această categorie expresia „below the minimum/baseline level of proficiency” – sub nivelul minim sau de bază de competență. Raportul PISA nu denumește oficial acești elevi „analfabeți funcțional”.

Nivelul 2 este pragul folosit pentru a indica acele competențe de bază care le permit elevilor să aplice cunoștințele în sarcini și situații relativ simple din viața reală.

PISA a testat în premieră rezolvarea problemelor în lumea digitală

PISA 2025 aduce și o evaluare nouă, dedicată învățării în lumea digitală. Aceasta urmărește felul în care elevii construiesc cunoștințe și rezolvă probleme cu ajutorul instrumentelor computaționale.

România a obținut un scor mediu de 442 de puncte, sub media OECD.

Datele prezentate pentru România indică faptul că aproximativ 43% dintre elevi ating cel puțin nivelul de bază, ceea ce înseamnă că aproximativ 57% se situează sub acesta.

Există însă o diferență metodologică importantă față de celelalte domenii: la științe, matematică și citire, OECD consideră Nivelul 2 drept prag minim, în timp ce pentru rezolvarea problemelor cu instrumente digitale pragul de bază este Nivelul 3.

Evaluarea vizează capacitatea de a folosi instrumente digitale și computaționale pentru rezolvarea problemelor și construirea de cunoștințe, nu simpla abilitate de a utiliza un telefon, un computer sau aplicații digitale.

Diferențe uriașe între elevi din România, în funcție de condițiile socio-economice

Raportul PISA 2025 scoate în evidență și o problemă majoră de echitate în sistemul românesc de educație.

La științe, elevii români aflați în sfertul cel mai avantajat din punct de vedere socio-economic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult decât elevii din sfertul cel mai dezavantajat.

Diferența este considerabil mai mare decât media OECD, de 85 de puncte.

Mai mult, statutul socio-economic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la științe în România, aproape dublu față de media OECD de 12%.

Iar între 2015 și 2025 decalajul dintre elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit în România, în timp ce în ansamblul OECD s-a redus.

Doar 7% dintre elevii români dezavantajați socio-economic reușesc să ajungă în sfertul superior al performanței la științe în propria țară, față de 12% în media OECD. Organizația îi descrie pe acești elevi drept „rezilienți academic”.

România rămâne mult sub media OECD

PISA 2025 confirmă că România continuă să facă parte din grupul sistemelor educaționale cu rezultate semnificativ sub media OECD la toate cele trei competențe fundamentale.

În comparațiile internaționale simple după scorurile medii, România se află și în partea inferioară între statele Uniunii Europene.

Pozițiile exacte într-un „clasament PISA” trebuie însă interpretate cu precauție: rezultatele sunt estimări obținute pe baza unor eșantioane, iar OECD folosește intervale de încredere atunci când compară pozițiile țărilor, nu doar ordinea aritmetică a scorurilor.

La nivel mondial, cele mai ridicate rezultate cumulate în cele trei domenii principale au fost obținute în PISA 2025 de Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang din China și de Singapore. Printre sistemele aflate în top se numără și Estonia, Japonia, Coreea de Sud, Macao, Chinese Taipei și Regatul Unit.

Ce este PISA și ce măsoară testarea

PISA nu verifică în primul rând cât de bine reproduc elevii materia predată la școală. Evaluarea OECD urmărește în ce măsură tinerii de 15 ani pot folosi cunoștințele și competențele dobândite pentru a rezolva probleme apropiate de situațiile din viața reală.

PISA 2025 este al nouălea ciclu al evaluării internaționale. Științele au fost domeniul principal, iar citirea și matematica domenii secundare. România a participat și la evaluarea opțională a competențelor de comunicare în limba engleză.

Rezultatele la științe, matematică, citire și rezolvarea problemelor cu instrumente digitale au fost publicate pe 8 septembrie 2026. Rezultatele evaluării limbii engleze și analizele privind capacitatea elevilor de a-și organiza singuri învățarea în mediul digital vor fi publicate în 2027.

PISA 2025 arată, în același timp, că problema nu este exclusiv românească. OECD raportează pentru ansamblul țărilor membre cele mai mici niveluri medii observate vreodată în cele trei domenii fundamentale – științe, citire și matematică. Pentru România, însă, proporțiile foarte mari de elevi care nu ating competențele minime și decalajele socioeconomice mult peste media internațională rămân două dintre cele mai importante semnale de alarmă.