România a semnat, la Bruxelles, alături de alte 24 de state, Tratatul de guvernanţă UEM. Vezi ce presupune acesta

România a semnat, în 2 martie 2012, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară (UEM), alături de alte 24 state membre ale Uniunii Europene.

„România a dorit să se alăture acestei iniţiative atât pentru a putea contribui la procesul de consolidare a Uniunii, cât şi pentru a-şi  promova punctele de vedere”, a declarat premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Primul-ministru a subliniat că „tratatul completează seria instrumentelor adoptate la nivel european pentru supravegherea bugetară şi a dezechilibrelor, instrumente menite a conduce Uniunea şi zona euro către politici de calitate”.

Textul Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară a fost agreat în cadrul Consiliului European informal din 30 ianuarie 2012 şi a fost semnat cu ocazia summit-ului Uniunii Europene din 1-2 martie 2012. Singurele state membre ale Uniunii care nu au semnat documentul sunt Republica Cehă şi Marea Britanie.

Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, după ce va fi fost ratificat de cel puţin 12 state contractante din zona euro sau în prima zi a lunii următoare ratificării de către cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicându-se data care intervine mai întâi.

Elaborat în contextul gravei crize economice din ultimii ani, tratatul îşi propune „să consolideze pilonul economic al uniunii economice şi monetare prin adoptarea unui set de reguli care au ca scop promovarea disciplinei bugetare prin intermediul unui pact bugetar”, întărirea coordonării în domeniul politicilor economice şi ameliorarea  guvernanţei în zona euro. În acest fel, se urmăreşte realizarea unei creşteri economice durabile, un ridicat nivel de ocupare al forţei de muncă, de competitivitate şi coeziune în cadrul Uniunii Europene.

Aceste obiective vor fi realizate inclusiv prin transpunerea aşa-numitei „reguli de aur” privind bugetele echilibrate sau în surplus la nivel naţional prin „intermediul unor dispoziţii cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale sau garantând în alt mod respectarea şi aderarea pe deplin la acestea pe tot parcursul proceselor bugetare naţionale”.

„Regula privind un buget echilibrat” implică obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi „Obiectivul naţional pe Termen Mediu” (MTO). Acest obiectiv este stabilit pentru fiecare stat membru în parte, limita sa fiind de 0,5% din PIB, în termeni structurali. Limita inferioară a MTO poate atinge un deficit structural de cel mult 1%, doar în cazul în care ponderea datoriei guvernamentale în PIB la preţurile pieţei este semnificativ sub 60% şi riscurile privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt reduse.

În cazul în care se înregistrează abateri de la aceste nivele, se declanşează automat un mecanism de corecţie. Atât acest mecanism, cât şi „regula de aur” trebuie transpuse în legislaţiile naţionale în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. În caz contrar, poate fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1 % din PIB-ul statului respectiv.

Tratatul se aplică integral statelor membre semnatare a căror monedă este euro. România, care nu a aderat încă la moneda unică, poate alege momentul la care va ratifica tratatul şi va declara că intenţionează să aplice acest tratat, parţial sau integral. România intenţionează ca, în cursul acestui an, să ratifice tratatul şi să decidă asupra modului de aplicare a acestuia.