Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

„România, te iubesc”: Muntele de aur care a împărțit România în două. Vezi un reportaj despre cea mai disputată comoară din țară


Publicat

Peste 300 de tone de aur. Atât se estimează ca ar fi la Roșia Montană. Nu aurul sau istoria locului au făcut celebră această localitate, ci controversa din jurul ei. Reporterii de la „România, te iubesc” au realizat un reportaj despre cea mai disputată localitate din România, cu păreri pro sau contra proiectului pentru care politicienii și guvernele din România, de 15 ani, evită să ia o decizie care să tranșeze viitorul zonei. Chiar dacă, în acești 15 ani, la Roșia Montană nu a fost scos din pământ nici un gram de aur de către canadieni, politicienii români au știut să exploateze din greu această temă, pentru obținerea de capital electoral.

Pro sau contra exploatare

Să scoatem sau nu aurul din adâncuri? Cât de periculoasă va fi exploatarea pentru mediu? Cât va câştiga statul român din această afacere? Aceste întrebări au împărţit zona şi întreaga Românie în două: pro şi contra exploatare.

Departe de zarva din localitate, sus, în munte, e linişte. Un hău săpat în inima pământului. Un munte ciuntit. Un loc părăsit, lăsat de izbelişte. Aici, cuvântul ecologie pare că nu s-a auzit vreodată. Sub acest dezastru, stă ascunsă cea mai mare comoară din Europa.

De ani de zile, aici, la Roşia Montană, nu se întâmplă nimic. Din Cariera Cetate, statul român a scos ani la rând aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Şi încă mai este. Peste 3.000 de tone de aur şi mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum şase ani, mineritului din zonă i s-a pus cruce. Minerii au fost trimişi acasă şi totul a încremenit. Zona a rămas complet neecologizată.

O basculantă fără roţi, rămasă încărcată cu bolovani stătea mărturie în urmă cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au rămas doar bolovanii şi o parte din basculantă. Restul a dispărut la fier vechi.

Eugen Cornea, vicepreşedintele unui ONG din Roşia Montană, nu vrea minerit în zonă. „Dacă noi nu plecăm de aici, nimeni nu ne poate obliga să ne vindem proprietatea”, a spus acesta. Mulţi dintre localnici spun însă că sunt dispuşi să plece dacă primesc bani mulţi pe proprietăţi.

Sorin Jurca, însă, nu pleacă. Şi el este membru într-un ONG care se opune mineritului: „Nu vreau ca nimeni în lumea asta să îmi aleagă alt loc. Aici m-am născut, aici cunosc fiecare piatră. Chiar dacă trec printre casele astea pustii… e un loc liniştit şi plin de istorie. E locul cel mai drag al meu”.

Roşia Montană este cea mai veche localitate atestată documentar din România. Şi stă pe cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Nu aceste date au făcut-o însă celebră, ci controversa iscată în jurul ei – dacă să se scoată sau nu aurul de aici. Şeful statului a devenit în ultima vreme aprig susţinător al proiectului minier.

1997 – anul în care a început „saga” fără sfârşit Roşia Montană

Întreaga poveste a început acum 15 ani. În 1997, compania canadiană „Gabriel Resources”, cu 3 milioane de dolari, concesionează terenul pe care urma să se facă exploatarea de la Roşia Montană. Canadienii se asociază cu „Minvest” Deva, societate a statului român şi ia fiinţa „EuroGold Resources”, companie care îşi propune să relanseze mineritul în zonă. Statul român are puţin peste 19% din acţiuni, iar restul sunt deţinute în mare parte de investitori americani. În 1999, compania îşi schimbă numele în „Roşia Montană Gold Corporation” şi primeşte licenţă pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere.

Proiectului i se opun încă de la început mai multe ONG-uri care critică procedeul de obţinere a aurului prin cianurare. În plus, se atrage atenţia că mai multe vestigii din zonă vor fi distruse.

Se ştia iniţial că în zonă zăcământul ajunge la câteva zeci de tone. „Gold Corporation” face explorări şi ajunge la concluzia că în adâncuri sunt 314 tone de aur şi 1.400 de tone de argint. După acest anunţ, proiectului îi creşte considerabil miza şi ajunge în atenţia clasei politice de la Bucureşti, se depune moţiune de cenzură, se fac vizite la faţa locului, întrevederi la nivel înalt. Atrage însă şi atentţa europenilor, care se tem de un posibil dezastru ecologic, după accidentul de la Baia Mare din 2000, când un baraj a cedat şi cianura a ajuns până în Ungaria şi Iugoslavia şi până în Marea Neagră. În 2005, ministrul Mediului din Ungaria a cerut României să nu aprobe proiectul.

Riscurile asupra mediului înconjurător

Proiectul de Roşia Montană prevede patru cariere, aşezate în jurul centrului istoric al localităţii. Exploatarea ar trebui să dureze 16 ani, plus alţi câţiva pentru conservarea şi ecologizarea zonei. Din o tona de rocă se va obţine un gram şi jumătate de aur. În fiecare zi, peste 40.000 de tone de rocă vor fi măcinate.

„În primii nouă ani se va scoate minereu din Cetate şi Cârnic. Se vor forma două depozite de steril: Halda Cârnic şi Halda Cetate. Minereul care pleacă din carieră ajunge în uzină, se scoate aurul şi argintul şi, după ce se neutralizează sterilul, se depozitează în valea vecină, în condiţii de siguranţă”, a explicat Horea Avram, vicepreşedintele „Roşia Montană Gold Corporation”.

Valea Cornei va fi transformată într-un uriaş iaz de decantare. În iaz va exista şi o concentraţie de cianură. „Ştim că este o otravă, ştim că un gram de cianură omoară un om, ştim că niciun om nu o să bea apă din acele iazuri, care se vor întinde pe 600 de hectare, a spus Sorin Jurca, Fundaţia” Soros Roşia Montană”.

„În iazul de decantare nu o să ajungă concentraţii toxice de cianură. Şi, ca să facem o comparaţie cu viaţa reală, concentraţia de cianură care ajunge în iaz e asimilabilă cu cea din cafea. Noi vom descărca în iaz o concentraţie de 5-7 miligrame la litru. Acum, în cafeaua asta există până la 6 miligrame la litru”, explică Horea Avram, vicepreşedinte „Roşia Montană Gold Corporation”.

Localitatea Corna va fi pe fundul iazului de decantare. Multe case deja au fost părăsite. Mulţi însă pun sub semnul întrebării siguranţa acestui baraj.

Va rezolva politicul o problemă de geologie?

Acum câteva luni, înainte să-şi dea demisia, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spunea că instituţia pe care o conduce se apropie de momentul în care va da un verdict – da sau nu – exploatării de la Roşia Montană. Nu a mai apucat s-o facă, iar misiunea a fost preluată de colegul său, Attila Korodi. Încă de la depunerea jurământului, şeful statului i-a pus presiune pe umeri.

Attila Korodi este acelaşi ministru care, în 2007, a blocat discuţiile cu „Gold Corporation”. A suspendat procedura de avizare a studiului de impact asupra mediului. Decizia a venit după ce instanţa i-a anulat companiei certificatul de urbanism. Au urmat trei ani de blocaj, iar discuţiile la Ministerul Mediului au fost reluate abia în 2010. Acum, în 2012, la începutul lunii aprilie, instanţa de judecată a anulat din nou planul de urbanism şi planul zonal pentru Roşia Montană. Reclamaţia în instanţă a fost făcută de mai multe ONG-uri.

După căderea Guvernului, înainte de a pleca din funcţie, Attila Korodi declara că va recomanda urmaşului sau să blocheze discuţiile pe mediu până când compania îşi va rezolva problemele.

Câţi bani a investit „Gold Corporation” în cercetare arheologică şi conservare

Posibila exploatare a împărţit oamenii comunei în două tabere, pro şi contra. Eugen David este unul dintre opozanţii proiectului. Are în zonă opt hectare de teren, iar una dintre cariere ar urma să fie la el în curte.

Adrian Gligor este arheolog şi vicepreşedintele Companiei pe probleme de mediu. La Roşia Montană, între cariere, proiectul minier va păstra şi proteja o zonă de 137 de hectare, cu peste 300 de case, dintre care 35 sunt monument istoric. Vor fi păstrate şi o parte din galerii.

Acum 40 de ani, clădirile din Roşia Montană încă mai aveau ceva din farmecul de altădată. Acum, majoritatea caselor au lacătul pe uşă, sunt scorojite şi stau să cadă. Centrul comunei e bombardat cu mesaje, mai ceva ca într-o campanie electorală. Fiecare parte încearcă să câştige susţinere.

Cea mai înfloritoare perioadă pentru Roşia a fost acum un secol şi jumătate. Atraşi de aur, oamenii veneau aici din toată Europa. Cea mai mare densitate de oameni bogaţi pe metrul pătrat, aici era. Majoritatea caselor au fost construite în acea perioadă.

Până acum, „Gold Corporation” susţine că a investit în zonă 500 de milioane de dolari. Mulţi bani s-au dus pe cercetarea arheologică. În ultima vreme, oameni de-ai locului au fost angajaţi să cureţe mina Cătălina Monuleşti, locul în care s-au găsit celebrele tăbliţe cerate din vremea romanilor. Printre mineri, îl întâlnim şi pe Constantin Furdui. Acesta a apărut într-o campanie care a încercat să îi sensibilizeze pe români şi să grăbească aprobarea proiectului.

Zăcământul de la Roşia Montană, exploatat de aproape 2.000 de ani

Romanii au fost primii care au scos aur de aici, ca la carte. Până acum, se ştie de şapte galerii rămase din vremea lor. O parte din galeriile romane sunt deschise pentru turişti. Puţini oameni vin aici să viziteze. Acum trei ani, am coborât în adâncuri, cu Carol Mignea, fost miner. Şi el ar fi vrut să-şi vândă casa şi să plece. N-a mai apucat. A murit acum câteva luni.

Apele care ies la suprafaţă sunt toxice.

„Asta este rezultatul mineritului din 50-60 de ani. În spatele acestei porţi se află o reţea de galerii de aproape 140 de kilometri. Apa care iese din galerie este un cocktail de metale grele. Are concentraţii de cadniu, nichel, zinc, de zeci, chiar de sute de ori peste limitele de calitate pentru apele de suprafaţă. E foarte acidă”, explică Horea Avram.

Otrava ajunge în râul Arieş. Poluarea se vede cu ochiul liber. Ar trebui multe milioane de euro pentru ecologizarea zonei.

Şeful statului a fost de mai multe ori în zonă. Ştie prea bine situaţia. Ce a făcut pentru stoparea acestui dezastru ecologic? Nimic.

Compania a construit o staţie-pilot, în care apele din adâncuri sunt curăţate. Dacă proiectul minier va fi aprobat, „Gold Corporation” se angajează să se ocupe şi de ecologizarea zonei.

Până acum, compania a organizat zeci de întâlniri cu localnici, pentru a-şi prezenta proiectul. Mulţi au fost convinşi şi deja şi-au vândut casele, companiei.

Acum trei ani, la o dezbatere, am cunoscut-o pe Ana Pentrinca. Locuieşte peste deal, pe fundul viitorului lac de decantare. Este ghimpe pentru cei care vor să dea casele şi să înceapă exploatarea. Sătenii i-au omorât oile, i-au tăiat din pădure, dar Pentrinca nu a cedat. Ne-am întors acum şi am găsit-o baricadată în casă. Cu poarta zăvorâtă. Între timp, o anexă a casei i-a fost dărâmată de primărie. A rămas pe poziţii.

Până acum, 800 de case au fost cumpărate de „Gold Corporation”. Compania vrea să încurajeze turismul în zonă. S-a apucat să reabiliteze casele cumpărate. Mare parte din cei care au acceptat să plece din zonă s-au mutat într-un cartier construit de companie in Alba Iulia. În total, 125 de case.

De câţiva ani, compania nu a mai cumpărat case. Oamenii aşteaptă.

Roşia Montană are piaţă imobiliară

La Roşia Montană s-au construit şi case noi. Cartiere întregi de vile din lemn acoperit cu polistiren au apărut în ultimul an. Casele sunt puse pe bolovani, fără fundaţie, sunt nişte machete şi clar că nu au fost construite ca cineva să locuiască în ele, ci pentru a fi vândute companiei. Unele au fost construite chiar sub liniile de înaltă tensiune, lângă fosta carieră Cetate. Sunt puse una lângă alta, de parcă n-ar mai fi fost loc pe lume. Pe aceste locuri, dacă se va face minerit, va fi o carieră.

Mai mult, au fost construite şi blocuri. Cu trei etaje, tot din scândură. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are proiectat un drum.

Aproape peste tot în lume, companiile private extrag aurul. Costurile sunt destul mari şi implică şi un risc, o aventură. Numai pentru explorarea zonei de la Roşia Montană, „Gold Corporation” susţine că a cheltuit peste 100 de milioane de dolari.

Cât câştiga statul român din această afacere?

„Investiţia totală este de 2 miliarde de dolari, pe care o investeşte în totalitate asociatul cu capital privat. Dacă se vinde tot aurul şi argintul de la Roşia Montană asta înseamnă vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intră în economia României, 1,8 miliarde intră la bugetul de stat local, judeţean, din taxe şi redevenţe miniere şi profitul pe care îl face acţionarul, câştigă 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?”, se întreabă Cristian Hostiuc, directorul editorial al „Ziarului Financiar”.

Decizia este acum, ca dintotdeauna, în mâna politicienilor, pe care preşedintele îi acuză de laşitate. În Guvernul care a aprobat proiectul în ’97 şi care este acuzat de mulţi că a cedat aurul de la Roşia Montană mult prea ieftin, era şi actualul preşedinte, Traian Băsescu. În ultima vreme, şeful statului şi-a declarat susţinerea pe faţă pentru proiect. Opoziţia de până mai ieri l-a atacat.

La rândul său, şeful statului a declarat că Mircea Geoană, candidatul PSD-ului în 2008, ar fi fost susţinut în campania electorală de „Gold Corporation”. Niciuna dintre acuze n-a fost demonstrată.

Până când politicienii se vor hotărî ce se întâmplă cu Roşia Montană, situaţia rămâne aceeaşi. O zonă poluată, care afectează apele din jur, o comunitate dezbinată, cu oameni mai mult sau mai puţin săraci, care calcă şi trăiesc pe un munte de aur, cu indivizi care încearcă să profite, cu ONG-uri hotărâte să nu lase mineritul în zonă, care avertizează că poluarea ar putea fi mult mai mare, cu o companie care aşteaptă de 15 ani să scoată aur.

Exploatarea ar însemna locuri de muncă, bani la buget şi ceva aur în visteriile statului, 19,31% din cât se va exploata. Nu foarte mult, spun unii. Suficient, susţin alţii, pentru a da drumul proiectului, un proiect pentru care generaţiile viitoare ar putea să mulţumească sau să acuze.

Sursa: Pro TV



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comments

  1. Anda

    luni, 14.05.2012 at 13:27

    eu sunt pro exploatare, pentru ca aduce beneficii multe pentru comunitatea locala, mediu, economia nationala si patrimoniu. Sper ca noul Guvern sa vada si el asta si, in curand, sa ducem o viata mai buna

  2. Cosmin

    luni, 14.05.2012 at 22:32

    Din pacate sunt impartite in doua insa cu siguranta cu totii suntem deacord ca proiectul nu face altceva decat sa ajute Rosia Montana.Este plina de saracie, plouare nu cred ca asa vreti sa ramana o zona minunata.

  3. Mihai

    marți, 15.05.2012 at 07:50

    Cat timp proiectul ramane unul profitabil pentru noi si avem si multe alte beneficii cum ar fi ecologizarea sau refacerea patrimoniuui nuvad de ce nu am fi pentru exploatare

    • Anda

      marți, 15.05.2012 at 13:17

      si mie mi se un proiect profitabil, dar este asa doar daca incepe, nu daca-l tinem blocat. Miliardele pe care le aduce la buget, impreuna cu investitiile in patrimoniu, mediu si infrastructura, alaturi de joburi sunt de neratat, parerea mea.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Furnizorii de energie, amendați de ANRE cu peste 1,1 milioane lei. Care sunt neregulile constatate

Publicat

curent

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat cei patru mari furnizori de energie din România cu peste 1,1 milioane de lei.

În contextul liberalizării pieţei de energie electrică, ANRE a demarat acţiuni de control la furnizori pentru a verifica respectarea frecvenţei de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienţilor finali alimentaţi în regim de serviciu universal; modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de reţea; informarea clienţilor casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurenţiale proprii aplicabile precum şi la dreptul clienţilor de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială cu orice furnizor licenţiat.

Astfel, Enel Energie a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor, iar Enel Energie Muntenia a primit o amendă de 200.000 lei, de asemenea pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor.

CEZ Vânzare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsurare.

E.ON Energie România a primit o amendă contravenţională în valoare de 210.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor şi frecvenţa de emitere a facturii.

Totodată, Electrica Furnizare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 300.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură.

Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituite integral ca venit la bugetul de stat.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vlad Voiculescu spune că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătații

Publicat

Vlad Voiculescu afirmă că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătății.

”Eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă”, a declarat Voiculescu, luni, la Europa FM, întrebat dacă este posibil să revină în funcție.

Ministrul demis săptămâna trecută spune că nu există niciun motiv pentru care Alianța USR Plus să nu îl nominalizeze din nou pentru această funcție.

Vlad Voiculescu a făcut aceste afirmații la Europa FM când a explicat că viitorul ministru al Sănătății trebuie să schimbe modul în care se ocupă funcțiile din sistemul sanitar.

R: Suntem una dintre puținele țări unde există aceste contracte pe viață. Ați propune o astfel de schimbare?

Vlad Voiculescu: Nu numai dacă aș reveni, o să propun oricum. Și USR PLUS, prin noul ministru, că o să fiu eu sau altul, cu siguranță trebuie să o facă.

R:O secundă, cum să fiți dumneavoastră noul ministru?

Vlad Voiculescu:Da, eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă.

R: Adică, azi la negocieri, coaliția se duce cu numele dumneavoastră?

Vlad Voiculescu: Asta e treaba Coaliției.

Vlad Voiculescu a declarat că demiterea sa din funcție nu a venit în urma unei analize a premierului. Fostul ministru mai admite că i-ar fi greu să lucreze cu premierul Florin Cîțu, căruia Alinața USR PLUS i-a restras sprijinul politic.

R: Pentru dumneavoastră există speranță că veți fi propus, din nou, ca ministru?

Vlad Voiculescu: Speranța mea e mai puțin legată de punctele acestea, vă spun foarte onest că sunt dezamăgit la nivel personal și afectat. Dincolo de asta, nu e o funcție de care să mă agăț și, în general, nu o să mă agăț de funcții. Dar, USR PLUS are niște lucruri de făcut în Sănătate.

R: Adică nu excludeți o întoarcere în Minister într-o formă sau alta.

Vlad Voiculescu: Nu, deci aș exclude lucrul ăsta. Dacă aș avea ceva să-mi reproșez cu adevărat, nici nu aș avea curajul să spun lucrul ăsta.

R: Dar mai puteți lucra cu domnul Cîțu?

Vlad Voiculescu: Cu domnul Cîțu îmi închipui că este greu de lucrat, pentru mine, presupun că și pentru dumnealui, între timp. Dar, am mai spus-o, domnul Cîțu nu a demonstrat nici leadershipul, nici spiritul de echipă, nici înțelepciunea politică, nici nimic din toate acele abilități care credeam noi că îl califică pentru funcția de premier.”

Coaliția se reunește în ședință

Coaliţia de guvernare are programată azi o şedinţă de lucru, prima după revocarea ministrului Sănătăţii Vlad Voiculescu, care a produs o ruptură între PNL şi USR PLUS, care acum cere schimbarea premierului Cîţu.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat: Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia, s-a înscris în PNL Alba

Publicat

Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia și consilier local, a anunțat că s-a alăturat echipei PNL. Spune că ”valorile liberale comune mă fac să simt acest pas ca pe o întoarcere acasă”.

”După o perioadă în care am analizat foarte mult tot ceea ce s-a întâmplat, de la alegerile locale și cele generale, până la evenimentele politice la zi, am luat o decizie corectă, dar și asumată. Pe unii poate îi voi surprinde, însă pe cei mai mulți îi voi convinge că tot ce va însemna viitorul meu politic, de acum  încolo, va fi mereu pentru oameni și mereu între oameni.

Fără a avea neapărat o experiență imensă în spate, am totuși acea experiență politică prin care știu cum să pun totul în folosul celor care așteaptă atât de multe de la clasa politică, dar mai ales de la oamenii de administrație (la orice nivel ar fi ea). Mai am mult de crescut și multe de învățat! Prima și singura mea experiență politică a fost în ALDE, pentru că am crezut în valorile liberale care, la acel moment, păreau a fi susținute cel mai mult de Călin Popescu Tăriceanu. Motiv pentru care am făcut pasul de a intra în politică alături de acei colegi, mulți dintre ei devenindu-mi prieteni. Din păcate, politica alianțelor nefericite și drumul pe care l-a luat ALDE au transformat acest partid într-un proiect politic eșuat, pe care am decis să îl părăsesc încă de anul trecut.

Acesta este și motivul pentru care ideologia mea ca om, ca antreprenor și ca tânăr politician mă face să îmi doresc mult mai mult, dar și să muncesc cu adevărat într-un grup, într-un partid și într-o familie care se bazează pe valorile de dreapta, pe valorile liberale.

Pornesc acest nou capitol din viața mea, cu o foarte mare încredere că alăturarea mea echipei PNL este un pas corect. Și, chiar dacă nu am făcut niciodată parte din acest partid, valorile liberale comune mă fac să simt acest pas ca pe o întoarcere acasă. Am toată convingerea că proiectele ce vor urma vor demonstra că a fost decizia corectă!”, a transmis Bogdan Lazăr, într-un comunicat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ITM Alba: Șase persoane prinse la muncă fără forme legale, amenzi de peste 130.000 lei după controale la firme în județ

Publicat

sediul ITM Alba

Inspectorii ITM Alba au dat amenzi în valoare totală de peste 130.000 de lei și au depistat șase persoane care se aflau la muncă fără forme legale de angajare. Sunt rezultatele controalelor la firme din județ, derulate săptămâna trecută.

În perioada 12 –17 aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost verificați 49 de angajatori care au în total 486 de salariați.

Inspectorii constatat 110 nereguli și au aplicat opt sancțiuni: patru amenzi de 121.500 lei (trei în cuantum total de 120.000 de lei, pentru șase persoane depistate în lucru fără forme legale de angajare) și patru avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • primirea în lucru a salariaţilor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă;
  • netransmiterea în termenul legal a elementelor referitoare la încadrarea în muncă a salariaților;
  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;
  • netransmiterea în termenul legal în Revisal a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost verificate 37 de unități și constatate 90 de nereguli. Au fost sancționați 19 angajatori cu trei amenzi de 12.500 lei și 23 de avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

În perioada aprilie – noiembrie 2021, Inspectoratul Teritorial de Munca Alba va desfășura o campanie de verificare a modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate