Săptămâna Patimilor 2024 la catolici și protestanți: Triduumul Pascal – cele trei zile sfinte care preced Sărbătoarea Paștelui

Luni, 25 martie, începe  Săptămâna Patimilor pentru credincioșii romano-catolici și protestanți. Sărbătoarea Floriilor de duminică  a fost primită cu bucurie, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă, este una a tristeții.

În acest an, Paștele Catolic este sărbătorit la 31 martie, cu mai bine de o lună înaintea Paștelui Ortodox ( 5 mai).

Triduumul Pascal – cele trei zile sfinte  care preced Sărbătoarea Paștelui

Cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Paștelui (Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a așteptării în care amintim moartea lui Isus şi așezarea să în mormânt) poartă numele de „Triduumul Pascal” şi au o importanță deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului.

Papa Francisc, vorbind despre „Triduumul Pascal” afirma că: „Este memorialul unei drame de iubire care ne dăruiește certitudinea că nu vom fi abandonați niciodată în încercările vieții.

Citește și Buna Vestire, sărbătoare marepentru ortodocși, în Postul Paștelui, pe 25 martie. Obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci de Ziua Cucului

Joia, Vinerea și Sâmbăta Sfântă sunt momente forte care ne permit să intrăm tot mai mult în marele mister al credinței noastre: Învierea Domnului nostru Isus Cristos. Totul în aceste trei zile vorbește despre milostivire, pentru că face vizibil până unde poate să ajungă iubirea lui Dumnezeu”.

Tradiții în Săptămâna Sfântă

Cu seara zilei de joi din Săptămâna Sfântă începe Triduumul Pascal: trei zile de rugăciuni speciale. Biserica Catolică celebrează cu solemnitate Misterul Mântuirii, comemorându-l, prin celebrări speciale, pe Cristos răstignit, înmormântat şi înviat.

Aceste Triduum se va încheia cu Sfânta Liturghie în noaptea Învierii Domnului.

Tradiții pentru ziua de Joi din Săptămâna Sfântă

În dimineaţa zilei de joi, din Săptămâna Sfântă, în toate bisericile catedrale din lume se celebrează Sfânta Liturghie a Uleiurilor Sfinte.

Această Sfântă Liturghie este unică în felul ei în timpul anului liturgic: se celebrează doar o dată pe an (în Joia Sfântă), doar în catedralele diecezelor şi reuneşte întreg clerul unei dieceze, arătând comuniunea preoţilor din dieceză cu episcopul lor.

Liturghia este prezidată de episcopul locului şi la ea participă toţi preoţii diecezani şi călugări din dieceza respectivă.

În timpul acestei Sfinte Liturghii preoții participanți reînnoiesc făgăduinţele pe care le-au făcut în momentul în care au fost hirotoniţi preoţi.

În cadrul acestei Sfinte Liturghii, episcopul binecuvântează Uleiurile Sfinte, pe care apoi preoţii din dieceză le vor folosi timp de un an în administrarea Tainelor (sacramentelor) Botezului, Mirului şi al Ungerii Bolnavilor, precum și la ungerea și sfințirea bisericilor noi.

La Sfânta Liturghie din seara zilei de joi, numită și Sfânta Liturghie a Cinei Domnului, în Biserica Catolică se celebrează instituirea Sfintei Împărtășanii şi a Sfintei Preoţii de către Isus Cristos, la ultima Cină.

În cadrul acestei celebrări, în amintirea gestului de dăruire totală de sine pe care Isus l-a făcut faţă de apostoli, episcopul sau parohul locului spală picioarele a 12 persoane, în general bărbați, care, de obicei, sunt membri ai comunității parohiale.

Tradiții pentru ziua de Vineri din Săptămâna Sfântă

În Vinerea Sfântă, credincioșii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, țin post (mănâncă doar o dată în zi pe săturate) și abstinență (se abțin de la carne).

În această zi nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiaza în bisericile catolice are loc o comemorare a Patimii și Morții lui Cristos și adorarea Sfintei Cruci.

În cadrul acestei celebrări se citește Patima Mântuitorului, din Evanghelia după Sfântul Ioan, și se venerează Sfânta Cruci de către credincioșii și preoții prezenți.

Tradiții pentru ziua de Sâmbătă din Săptămâna Sfântă

În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.

În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.

Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni

Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.

La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.

Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra prima sa mesă de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi.

Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.

Obiceiuri și tradiții catolice de Paște

Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei german

La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea.

Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi  în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.

Data Paștelui catolic în 2024 și în următorii ani

• Paștele catolic 2024: 31 martie
• Paștele catolic 2025: 20 aprilie
• Paștele catolic 2026: 5 aprilie
• Paștele catolic 2027: 28 martie
• Paștele catolic 2028: 16 aprilie
• Paștele catolic 2029: 1 aprilie
• Paștele catolic 2030: 21 aprilie

Cum se calculează data Paștelui

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în ”duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la zile diferite

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.

Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.