Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Șase oraşe din România în clasamentul celor mai scumpe locuinţe din Europa. Campionul prețului la imobiliare nu este București


Publicat

Șase orașe din România sunt incluse în topul european al celor mai scumpe locuințe. Cel mai scump oraș din România este Cluj-Napoca.

Capitala Transilvaniei se află pe locul 141 la nivel european în topul celor mai scumpe locuinţe, potrivit datelor publicate pe platforma numbeo.com, citate de Business Magazin.

În clasament este luat ca reper preţul pe metru pătrat în centrul oraşului, care ajunge la 2203 euro/mp.

Cel mai scump oraş european este Londra, cu un preţ pe metrul pătrat de peste 13.981 de euro, în timp ce la polul opus, pe locul 200, se află oraşul Arad, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 787 de euro/mp.

Dacă ar fi fost inclus în top și Alba Iulia ar fi ocupat un loc fruntaș cu un preț mediu al locuințelor din zona centrală cu peste 1000 euro/mp.

Prețul locuințelor: Cluj Napoca depășește Bucureștiul

În clasamentul celor mai scumpe oraşe europene Clujul depăşeşte însă Capitala – se situează pe locul 141, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 2.203 euro/mp.

Alte oraşe din România incluse în acest clasament sunt Oradea (1.168 euro/mp – locul 189), Constanţa (1.328 euro/mp – 180), Craiova (1.353 euro/mp – 178), Timişoara (1.496 euro/mp – 172).

Un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara acestui an, arată că locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent.

Astfel, potrivit studiului Deloitte, care analizează datele din 2020, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp, ceea ce plasa piaţa locală pe locul 4 în topul celor 24 de ţări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Portugalia.

Prețul mediu la locuințe în centrul Parisului – 12.917 euro/mp

Raportul analizează şi 61 de oraşe europene, Parisul conducând în topul celor mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916 euro/mp).

Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online: intrând pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro.

O alta este puţin mai ieftină. – costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi).

Preţul unui apartament cu un dormitor, cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, ajunge la 698.500 de euro, iar în cazul unuia de 78 de metri pătraţi, preţul este de 998.000 de euro, potrivit datelor platformei online de imobiliare Lodgis.

Preţul locuinţelor în Europa a crescut cu 5,8% în zona euro şi cu 6,1% în primul trimestru al anului 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (potrivit celor mai recent publicate date ale Eurostat), trendul crescător menţinându-se în restul anului.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

28 octombrie: 9 pacienți COVID din Alba au murit în ultimele 24 de ore. Toți erau nevaccinați. Localitățile din care provin

Publicat

Nouă pacienți COVID din Alba și-au pierdut viața în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor provocate de Sars-Cov-2 în județ de la începutul pandemiei ajungând la 868.

În prezent, în localitățile din județ sunt 4.000 de cazuri active, incidența la mia de locuitori fiind de 10,68.

Vezi și: ALBA: 276 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Incidență peste 17 la Abrud. Situația infectărilor pe localități din județ

Decese în ultimele 24 de ore: 

1. Bărbat, 85 de ani, din Oarda;

2. Femeie, 85 de ani, din Blaj;

3. Femeie, 89 de ani, din Ocna Mureș;

4. Femeie, 67 de ani, din Aiud;

5. Femeie, 75 de ani, din Avram Iancu;

6. Femeie, 84 de ani, din Sebeș,

7. Femeie, 75 de ani, din Noșlac;

8. Femeie, 61 de ani, din Bucium;

9. Femeie, 79 de ani, din Alba Iulia.

Toti pacienții decedați erau nevaccinati și aveau comorbidități.

În ultimele 24 de ore au fost identificate în județ 276 de cazuri noi din 1360 de teste.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 276 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Incidență peste 17 la Abrud. Situația infectărilor pe localități din județ

Publicat

Au fost înregistrate 276 de cazuri COVID, în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) joi, 28 octombrie. 

Cu o zi în urmă, erau raportate 323 cazuri în 24 de ore.

De asemenea, au fost raportate 9 decese în ultimele 24 de ore.

Vezi și CARANTINA de noapte în toată țara din 25 octombrie. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 30.165 cazuri confirmate, 25.297 persoane vindecate, 868 decese.

În același interval au fost prelucrate 317.198 teste (278.121 PCR și 39.077 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 1.360 de testări (779 PCR – 348 la SJU, 431 la DSP; 581 teste rapide).

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 180 cazuri noi, 2 cazuri reinfectare

Alba Iulia: 87 cazuri (+1 caz reinfectare)

Sebeș: 33 cazuri

Aiud: 22 cazuri

Ocna Mureș: 11 cazuri (+1 caz reinfectare)

Cugir: 10 cazuri

Blaj: 9 cazuri

Zlatna: 4 cazuri

Baia de Arieș: 2 cazuri

Câmpeni: 1 caz

Teiuș: 1 caz

+ 5 cazuri fără locație de infectare stabilită; anchete epidemiologice în derulare

Mediul rural: 86 cazuri noi, 3 cazuri reinfectare

Ciugud: 6 cazuri

Roșia Montană: 6 cazuri

Vințu de Jos: 6 cazuri

Arieșeni: 5 cazuri

Avram Iancu: 5 cazuri

Stremț: 5 cazuri

Vidra: 4 cazuri

Bistra: 3 cazuri

Bucerdea Grânoasă: 3 cazuri

Crăciunelu de Jos: 3 cazuri

Mihalț: 3 cazuri

Mogoș: 3 cazuri

Săsciori: 3 cazuri

Unirea: 3 cazuri

Berghin: 2 cazuri

Galda de Jos: 2 cazuri (+ 1 caz reinfectare)

Gârda de Sus: 2 cazuri

Mirăslău: 2 cazuri

Poiana Vadului: 2 cazuri

Roșia de Secaș: 2 cazuri

Săliștea: 2 cazuri

Sohodol: 2 cazuri

Bucium: 1 caz (+ 1 caz reinfectare)

Câlnic: 1 caz

Ighiu: 1 caz

Lopadea Nouă: 1 caz

Lunca Mureșului: 1 caz

Lupșa: 1 caz reinfectare

Sântimbru: 1 caz

Scărișoara: 1 caz

Șona: 1 caz

Șpring: 1 caz

Șugag: 1 caz

Vadu Moților: 1 caz

Valea Lungă: 1 caz

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 10,68 (anterior 10,62).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 14-27 octombrie):

Localitate Incidența Cazuri
Mediul urban
ORAŞ ABRUD 17.15 89
MUNICIPIUL ALBA IULIA 16.48 1258
MUNICIPIUL SEBEŞ 13.61 448
ORAŞ CÂMPENI 11.38 82
MUNICIPIUL AIUD 10.56 267
ORAŞ CUGIR 9.39 240
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 9.04 34
MUNICIPIUL BLAJ 6.96 144
ORAŞ OCNA MUREŞ 5.61 78
ORAŞ TEIUŞ 5.14 37
ORAŞ ZLATNA 4.22 33
Mediul rural
VINŢU DE JOS 20.61 114
MOGOŞ 18.49 14
BERGHIN 17.25 33
BUCIUM 17.19 24
SÂNTIMBRU 16.57 50
ARIEŞENI 16.15 25
ŞIBOT 13.96 33
LIVEZILE 13.73 16
ŞUGAG 12.93 37
CIUGUD 12.81 42
IGHIU 12.61 89
CIURULEASA 12.29 14
GÂRDA DE SUS 12.06 18
GALDA DE JOS 11.83 53
DAIA ROMÂNĂ 11.8 37
ROŞIA MONTANĂ 11.68 32
VALEA LUNGĂ 11.26 35
CRĂCIUNELU DE JOS 11.2 24
AVRAM IANCU 11.13 16
CUT 11.07 14
VADU MOŢILOR 10.91 14
ŞONA 10.32 45
METEŞ 9.29 26
BISTRA 9.25 42
STREMŢ 9.03 22
HOREA 8.84 17
LUPŞA 8.61 25
VIDRA 8.46 13
SĂSCIORI 8.13 53
RÂMEŢ 8.06 4
RĂDEŞTI 7.84 10
MIHALŢ 7.74 25
ALBAC 7.66 15
POIANA VADULUI 7.62 8
MIRĂSLĂU 7.59 15
SCĂRIŞOARA 7.24 11
LOPADEA NOUĂ 7.13 18
BUCERDEA GRÂNOASĂ 7.06 16
BLANDIANA 6.87 6
ŞPRING 6.75 17
CRICĂU 6.59 13
SĂLIŞTEA 5.99 14
SĂLCIUA 5.71 8
CÂLNIC 5.13 10
PIANU 5.02 18
RIMETEA 5.01 5
OHABA 4.98 3
NOŞLAC 4.42 8
POŞAGA 4.39 4
CETATEA DE BALTĂ 4.25 13
CERU-BĂCĂINŢI 4.24 1
DOŞTAT 3.96 4
GÂRBOVA 3.7 8
LUNCA MUREŞULUI 3.52 9
FĂRĂU 3.38 5
UNIREA 3.29 16
CERGĂU 3.06 5
HOPÂRTA 2.59 3
SOHODOL 2.4 4
OCOLIŞ 1.95 1
PONOR 1.73 1
ALMAŞU MARE 1.66 2
SÂNCEL 1.54 4
JIDVEI 1.32 7
ROŞIA DE SECAŞ 1.25 2
CENADE 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO RECORDER: Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei. Imagini care vă pot afecta emoțional

Publicat

La mijlocul lunii trecute, un incident extrem de grav petrecut într-o pădure din Bucovina a devenit subiect de breaking news pe televiziuni și a ajuns până în presa internațională. 

Un activist de mediu și doi jurnaliști care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn au fost agresați de un grup de indivizi printre care se aflau și silvicultori ai Ocolului Silvic Dealu Negru.

Unul dintre jurnaliști a fost lovit atât de tare încât și-a pierdut cunoștința, iar activistul Tiberiu Boșutar a fost bătut și umilit, fiind dezbrăcat în pielea goală sub amenințarea toporului.

La scurt timp după atac, jurnaliștii RECORDER au plecat în Bucovina să aflăm ce aveau de ascuns cei care au reacționat cu o asemenea agresivitate la adresa jurnaliștilor și a activiștilor de mediu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-REPORTAJ: Parcul feroviar din Teiuș, înființat cu artefacte vechi de peste un secol, salvate de la fier vechi

Publicat

Un vagon construit în Italia în urmă cu aproape un secol şi care a făcut parte odinioară din trenul regal, locomotive fabricate în perioada interbelică, bucăţi de şină de peste un veac şi diverse artefacte feroviare, expuse în incinta unui vechi automotor, de la felinare de macaz la un aparat morse de la începutul secolului trecut – toate pot fi admirate în Parcul Feroviar din Teiuş, un obiectiv unic în Alba şi în regiune, situat în spatele gării construite în timpul Imperiului Austro-Ungar.

Gara a fost dată în folosinţă în 20 noiembrie 1871, fiind printre primele construite în România, Teiuşul devenind în timp un important nod de cale ferată, situat la intersecţia a două magistrale feroviare.

De atunci, dezvoltarea Teiuşului a fost strâns legată de ceea ce însemna domeniul feroviar, în condiţiile în care au existat perioade în care în aproape fiecare familie din localitate era cel puţin un ceferist sau care era angrenat în activităţi conexe acestui sistem.

„Nu ştiu dacă a fost în Teiuş casă care să nu fi avut cel puţin un membru implicat în această activitate feroviară sub o formă sau alta. (…).

Aici, la CFR, au fost familii întregi din Teiuş. Şi-au câştigat existenţa la CFR, şi-au crescut copiii, i-au ţinut la şcoală”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Mirel Vasile Hălălai, cel căruia i-a aparţinut ideea realizării unui parc feroviar la Teiuş.

Vezi și: VIDEO: 7 octombrie – Povestea celui mai GRAV accident feroviar din Alba. Imagini de la procesul public ținut în Gara Teiuș

Edilul însuşi provine dintr-o astfel de familie. „Am fost legat de calea ferată de când eram copil. În familia noastră, tradiţia de ceferist se întinde pe parcursul mai multor generaţii. Bunicul din partea tatălui a fost ceferist, a fost frânar la CFR, din 1928.

Mirel Hălălai, primarul din Teiuș

Bunicul din partea mamei era şeful reviziei de vagoane la Alba Iulia, înainte de 1960. Unchiul meu a fost ceferist, tatăl meu, de asemenea, a fost şeful staţiei CFR Teiuş”, a menţionat Mirel Vasile Hălălai.

Legătura sa afectivă cu „glasul roţilor de tren”, dar şi dorinţa de a salva de la fier vechi, de exemplu, locomotive şi utilaje feroviare de tipul celor cu ajutorul cărora, poate, sute de localnici şi-au întreţinut familiile l-au făcut să înfiinţeze un Parc Feroviar, inaugurat în 2013, la „Întâlnirea ceferiştilor din Complexul Teiuş – Coşlariu”.

Astfel au apărut în părculeţul din spatele gării mai întâi o drezină şi un automotor, urmate în timp de alte şi alte achiziţii.

 

„Le-am achiziţionat şi renovat cu mari eforturi, graţie unor oameni foarte determinaţi. Astfel de lucruri nu se pot face decât împreună cu oameni care ştiu că această cale ferată a reprezentat ceva pentru ei.

Le-am adus aici, am încercat să le conservăm. Mai este nevoie încă de multă muncă aici”, a afirmat primarul.

„Piesele de rezistenţă” în acest Parc sunt două locomotive cu aburi.

„Avem o locomotivă 230.171, de peste 86 de tone, fabricată înainte de 1940. A prins şi războiul, a fost folosită pentru tracţiunea vagoanelor de marfă.

A stat pe o linie moartă în depoul Lugoj timp de 40 de ani, cu copaci crescuţi prin ea. Noi am reuşit, după mari eforturi, să o aducem aici.

Pe acest tip de locomotivă au făcut serviciul foarte mulţi teiuşeni. Mulţi au fost cu ochii în lacrimi la ‘Întâlnirea ceferiştilor’.

S-au uitat cu drag la ea, aducându-şi aminte de vremurile în care pe tipul acesta de maşini îşi câştigau pâinea.

O altă piesă de rezistenţă, pe care însă nu am putut-o aduce în Parcul Feroviar din cauza mărimii şi a greutăţii, este o locomotivă de tip 150.000, folosită tot pentru tractarea vagoanelor de marfă sau de călători.

A fost printre ultimele locomotive fabricate în România, la Reşiţa”, ne-a spus edilul.

Pline de rugină, locomotivele au fost renovate în 2014, în depoul CFR Teiuş, cu sprijinul lui Ovidiu Lazăr şi al inginerului Radu Bellu, a adăugat Hălălai.

Acesta a subliniat că, din cauza stării avansate de degradare, pentru vopsirea celor două locomotive, în două straturi, s-au folosit în jur de o mie de litri de vopsea.

Locomotiva expusă în Staţia CFR Teiuş, de tipul căreia se mai păstrează în ţară doar 7 exemplare, este clasată în Patrimoniul Cultural Naţional Român la categoria Tezaur.

Un alt exponat de mare valoare, achiziţionat mai recent, este un vagon regal, în care în viitor ar putea fi amenajată o ceainărie.

„Am reuşit să îl aducem aici cu mari eforturi, după o staţionare de vreo 30 de ani într-un depou.

Îl renovăm şi încet, încet vom face şi renovarea interioară. Intenţia noastră este ca acest parc să fie dotat prin acest vagon cu o mică ceainărie. Vagonul a fost fabricat la o uzină din Italia, în 1928.

Are o istorie complicată. A făcut parte din trenul regal, iar soarta a făcut să se separe de acesta. După multe eforturi şi peripeţii, a ajuns aici în Parcul din Teiuş”, a explicat acesta.

În Parc se găsesc şi boghiuri de vagon, de vagoane americane sau osii fabricate în România, o drezină camion fabricată în 1953, care era folosită pentru transportul materialelor necesare la reparaţiile liniilor de cale ferată, coloane hidraulice de peste un secol vechime, care alimentau vechile locomotive cu aburi, recuperate din fosta staţie CFR Coşlariu, unde erau gata-gata să ajungă la fier vechi.

Cei care vizitează Parcul vor putea vedea şi o maşină raboteză, fabricată în Chemnitz, Germania, în 1872, folosită pentru prelucrarea boghiurilor de cale ferată, precum şi o drezină pantograf folosită pentru reparaţia liniei de contact, de dată relativ mai recentă, din 1950.

Un vechi automotor, construit la Malaxa în 1938, despre care primarul ne-a spus că a fost o ruină, fără geamuri, găzduieşte acum o cochetă expoziţie feroviară, unde sunt expuse obiecte scoase de mult din uz şi pe care mulţi dintre noi poate că am uitat cum arată, aşa cum ar fi, de exemplu, banalele bilete de tren folosite până după Revoluţie.

În cadrul expoziţiei sunt şi mai multe bucăţi de şină, cu vechimi considerabile.

Potrivit celor inscripţionate pe acestea, una dintre şine a fost fabricată în Ungaria în 1891, o alta în Germania, în 1929, şi alta la Reşiţa, în 1938.

Un metru de astfel de şină cântăreşte peste 60 de kilograme, ne dezvăluie primarul.

Sunt şi diverse lanterne, lampadare, felinare de locomotivă, felinare de macaz, scule pentru lucrat la linie, furci, semne de circulaţie.

„Avem şi un telegraf original, un aparat morse telegraf, pe bază de bandă. Are peste un secol. Era folosit pentru transmisia între staţii.

Mai avem o mică centrală telefonică cu clapetă. Când suna, clapa cădea. Telefoane de diferite tipuri. Cu ele se ţinea legătura între staţia propriu-zisă şi cabinele care se aflau pe teritoriul staţiei.

Sunt şi ele unele vechi tot de peste un secol. Mai avem ceasuri vechi de CFR, unul care a funcţionat chiar în gara din Teiuş. Sunt lămpi foarte vechi, de CFR, lanterne CFR, foarte vechi şi ele, de peste 90 de ani”, ne explică primarul.

Sunt expuse, de asemenea, alte obiecte feroviare ce au făcut parte din locomotive – plăcuţe recondiţionate, din casele de bilete sau din biroul impiegatului – cum ar fi un vechi grafic de ocupare a liniilor, o grămadă de ştampile pentru uzul CFR, de la casa de bilete, de la mesagerie, de la poştă.

Nu lipsesc nici uniformele de ceferist, din diferite perioade.

„Sunt ţinute de iarnă, şuba, ţinuta de vară, de doc. Nu am prea găsit caschete.

Avem şi gradele ceferiştilor, cu acea insignă a căii ferate, cu roata înaripată. Sunt de conductori, de şef de tren, de impiegat, de şef de staţie. Provin din diferite perioade”, a arătat edilul.

Pe lângă multe fotografii vechi, din diverse perioade, sunt expuse şi două jurăminte, unul din perioada regală, mai exact din anul 1938, iar un altul din timpul Republicii Populare România. Puţini ştiu că, după ce terminau şcoala şi se încadrau în câmpul muncii, ceferiştii depuneau un jurământ.

„Jur să fiu credincios Majestăţii sale Regelui şi intereselor Ţării mele, de a observa în totul Constituţia (Regele Carol II) şi legile ţării, de a executa cu onoare şi conştiinţă funcţiunile ce-mi sunt încredinţate şi de a nu face nimic de natură a periclita ordinea în Stat.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, se spunea în jurământul din timpul monarhiei. Cel din 1948 era „jur să fiu credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru.

Jur de a respecta legile Republicei Populare Române şi a păstra secretul de serviciu”.

„Tot ce vedeţi aici s-a obţinut prin insistenţe, prin discuţii directe cu oameni care au avut aşa ceva, cu diverse instituţii. Obiectele astea au dispărut de mult timp din nomenclatorul căii ferate.

Nu mai sunt folosite. Nu le mai găsiţi nicăieri. Au ieşit de mult timp din uz”, a subliniat Mirel Vasile Hălălai.

Primarul a adăugat că mai sunt câteva parcuri feroviare în ţară, dintre care unul la Reşiţa, unde a funcţionat o uzină care a fabricat locomotive, şi unul la Dej, înfiinţat prin lege, cu finanţare de la bugetul statului.

Mirel Vasile Hălălai a lansat şi o invitaţie către conducerea Consiliului Judeţean Alba, pentru realizarea unui parteneriat, pe modelul altora încheiate de administraţia judeţeană cu autorităţi locale.

„Aş vrea ca acest parc feroviar să-şi capete strălucirea regională de care are nevoie. Avem nevoie să îl amenajăm, să-l punem la punct ca lumea.

Din bugetul local, acest lucru se poate face, dar într-un timp mai îndelungat, dar dacă ne vom uni eforturile împreună cu CJ printr-un parteneriat, mai mult ca sigur că vom reuşi în cel mai scurt timp cu putinţă să dăm acest parc feroviar nu numai judeţului, ci întregii regiuni.

Să îl transformăm într-un punct turistic puternic. Să arătăm lumii că aici, la Teiuş, oraş cu adânci rădăcini ceferiste, există un pol generat de parcul feroviar”, a conchis primarul Mirel Vasile Hălălai.

Sursă: AGERPRES/ Autor: Marinela Brumar

Foto: Marinela Brumar

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate