Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Se scumpesc ratele la bănci. BNR a decis să majoreze dobânda cheie de la 1,75 % pe an la 2%. A treia creștere în ultimul an


Publicat

bani

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an. Decizia se aplică de marți, 11 ianuarie și a fost luată în contextul ”incertitudinilor ridicate”.

BNR a decis să majoreze dobanda cheie de la 1,75 % pe an la 2%. Este a treia creştere în ultimul an de zile. Primii afectaţi sunt românii care s-au împrumutat la bănci înainte de mai 2019 şi au credite dependente de ROBOR.

Potrivit BNR, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an.

BNR a mai hotărât menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rate mai scumpe cu peste 200 de lei, la un credit de 225 de mii de lei

În ultimele şase luni ratele românilor au crescut cu aproximativ 18%. Concret, la un împrumut de 225 mii de lei, luat pe 30 de ani, rata lunară era in vara anului trecut puţin peste 1.200 de lei. Acum însă, când indicatorul a sărit de pragul de trei la sută, rata a ajuns la 1.430 de lei. Deci o diferenţă de 223 lei. Iar previziunile nu sunt deloc optimiste.

ROBOR va continua să crească până la finalul anului

Potrivit Observator unii specialisti estimează că la mijlocul acestui an, robor la 3 luni va ajunge la sfârşitul anului la 4%. Asta înseamnă rate cu 343 de lei mai mari decât cele din prezent.

Liniştiţi nu stau nici cei care s-au împrumutat în ultimii doi ani. Şi lor le vor creşte ratele, dar cum noul indice IRCC este decalat cu şase luni, creşterile vor veni gradual.

Cum motivează BNR decizia

”În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an.

Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, precizează BNR într-un comunicat.

Influența asupra creditelor bancare

Decizia Băncii Centrale are impact în piață, ducând la creșterea celorlalte dobânzi. Ratele dependente de ROBOR se apropie de valoarea de dinainte de pandemie, de acum doi ani, potrivit unei analize digi24.ro. Acestea au crescut cu 18% față de acum 6 luni și cu 14% față de acum un an.

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, era, înainte de decizia BNR, de 3,05%.

La un nivel de 3,5%, rata la un credit în valoare de 225.000 lei luat pe 30 ani va crește cu circa 5%. O creștere mai mare, până la 4% va duce, însă la o majorare a ratei cu 24%.

Ratele dependente de IRCC (indicele folosit pentru calculul dobânzilor la creditele noi), adică pentru creditele luate după mai 2019, au scăzut cu 8% față de acum un an.

Pentru același credit, o creștere a IRCC până la 2, respectiv 2,5%, ar duce la o creștere a ratei cu circa 10%, respectiv 16%.

Profesorul Mircea Coșea: Urmează o creștere generalizată a prețurilor

Anunțurile de astăzi, dinspre BNR, nu vin deloc cu vești bune pentru niciun român. Profesorul Mircea Coșea a explicat la DCNews ce impact au anunțurile și deciziile Băncii Naționale.

”Este, global, o creștere a inflației, inflație care a pornit din SUA, iar la noi a venit la mijlocul anului trecut, iar vârful va fi la începutul acestui an, probabil spre sfârșitul trimestrului I. Banca Națională, după părerea, mea, are o poziție foarte corectă, suntem pe un trend crescător al inflației, nu o putem nega, dar trebuie să subliniem că, în România, are și cauze interne inflația.

Prima cauză este creșterea prețurilor la energie, facturile enorme, care este cauzată, în mare parte, și de greșelile și de abuzurile care s-au făcut în liberalizarea pieței. A doua cauză este creșterea la prețurile alimentelor, pentru că România importă în jur de 70% din alimentele pe care le consumă. Economia României nu are capacitatea, din păcate, de a prelucra în țară materiile prime agricole.

Asta ce înseamnă? Că ne așteptăm la o creștere generalizată a prețurilor de acum înainte.” a spus economistul Mircea Coșea.

Toți cetățenii vor ”plăti” dobânzile majorate ale băncilor la credite, fie că au credite sau nu

El a punctat că, ”dacă mai adăugăm la aceste aspecte și decizia BNR de astăzi de a mări dobânda de referință, ajungem la concluzia că se vor scumpi creditele, se vor îngreuna condițiile de acordare a creditelor, dar, să nu uităm, cei care vor lua credite pentru producție sau servicii vor pune dobânda mai mare în prețuri, deci toți cetățenii, indiferent dacă au credite sau nu, vor fi afectați de această creștere”.

BNR, despre evoluția ratei anuale a inflației

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație. A depășit ușor, la finele celor două luni din trimestrul IV, nivelul prognozat.

Creșterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în noiembrie.

Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate, mai arată BNR.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.

BNR, despre activitatea economică și PIB

BNR mai arată că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor. Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale construcțiilor noi și ale investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.

Scăderi în comerț și servicii

Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației, precum și scăderea substanțială a producției industriale și a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluțiilor de pe segmentul nerezidențial și de pe cel al construcțiilor inginerești, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării în continuare a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial, potrivit analizei BNR.

Pe acest fond, dar și ca urmare a reînrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor, deficitul de cont curent și-a reaccelerat puternic creșterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depășind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.

BNR, despre evoluția pieței muncii

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime, mai precizează BNR.

Astfel, efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Efectele pe piața financiară

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune, arată BNR.

Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, de asemenea, creșterea, deși într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând pe toate scadențele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

BNR, despre creșterea ratei inflației

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare.

Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste.

Incertitudini și riscuri

Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC, potrivit BNR.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global.

O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

surse: bnr.ro, digi24.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Nesimțire record: O femeie de 70 de ani a primit o factură de 33,5 milioane de lei la gaz, pe o singură lună

Publicat

O femeie de 70 de ani din Muntenii de Jos, județul Vaslui, a primit o factură pe luna decembrie în valoare de peste 33,5 milioane de lei la gaz. A semnalat eroarea, dar a primit o nouă factură, însă și de această dată tot greșită

Potrivit Ziarul de Vaslui, pe factură era înregistrat un consum de 146.525,153 MWH, iar singurii consumatori de gaz pe care îi are sunt aragazul și centrala folosită doar pentru încălzitul apei, pentru că femeia își încălzește locuința cu sobe cu lemne.

Factura a fost emisă de Gaz Est. ”Nu au fost probleme. Au recunoscut că este o eroare și au emis o factură, de 1.700 lei. Normal, și aceea era mult prea mare. În final, după un alt drum, a fost emisă o factură de 200 lei”, le-a spus fiul femeii, jurnaliștilor de la publicația amintita.

Nu este singura situație de acest fel. Reamintim că pste 2.200.000 de mii de facturi greșite au fost emise de Electrica Furnizare. Compania nu a aplicat, după 1 noiembrie, măsurile de plafonare a tarifelor și de compensare a facturilor. Facturile emise eronat au fost stornate.

Furnizorii de energie sunt obligați să recalculeze facturile greșite emise fară să se țină cont de plafonări și trebuie să returneze banii încasați nedrept, potrivit unei ordonanțe adoptate de Guvern.

Sursă: Ziarul de Vaslui

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Recalcularea pensiilor: Guvernul vrea să elaboreze o nouă formulă. Ministrul Muncii: reanalizăm legea salarizării și a pensiilor

Publicat

Legea salarizării şi a pensiilor va intra în analiză pentru ca toţi beneficiarii din sistemul social să ajungă la un echilibru a anunțat ministrul Muncii Marius Budăi.  Guvernul vrea să elaboreze o nouă formulă pentru recalcularea pensiilor.

Din cauză că majoritatea pensionarilor nu mai fac faţă facturilor uriașe la energie şi gaze,  Guvernul vrea să reanalizeze legea salarizării şi a pensiilor, demers care, potrivit ministrului Muncii, va dura aproximativ 120 de zile.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat, miercuri seară, la Antena 3, că legea salarizării şi a pensiilor va intra în analiză, pentru ca toţi beneficiarii din sistemul social să ajungă la un echilibru.

Vor fi majorări de pensii?

Întrebat dacă după acest orizont de timp pensionarii s-ar putea aștepta la majorări, ministrul Muncii, Marius Budăi a răspuns: „Prefer să mă păstrez la fel de serios cum am fost până acuma şi nu o să-mi permit să dau, mai ales că vorbim de cetăţeni, de oameni, de suflete, nicio speranța pe care să nu o putem noi ca Guvern să o ducem la îndeplinire.

Ceea ce am anunţat astăzi este practic ceea ce ne-am asumat prin programul de guvernare atunci când am negociat această coaliţie politică, pentru a susţine guvernul.

Am spus că ne luăm la dispoziție aceste 120 de zile în care să facem analiză să descoperim ce nu s-a făcut.

Este complicat pentru că sunt lucrători din sistemul public care sunt deja la nivelul 2022, sunt lucrători din sistemul public care trebuie să primească încă mult până a ajunge la acest nivel şi sunt lucrători care sunt aproape de nivelul din 2022.

Toate ministerele trebuie să conlucrăm şi să avem acestă situaţie clară, să vedem şi lună de lună cum merge execuția bugetară şi colectarea fondurilor şi să luăm o decizie şi guvernul să şi-o asume.

Avem deja un document oficial prin care, în zilele următoare trebuie, să creăm un comitet interministerial care asta va avea ca temă principală: identificarea problemelor din sistemul de salarizare, identificarea şi construirea efortului bugetar şi discuțiile în coaliţie pentru găsirea de soluţii.

Citește și Weekend prelungit pentru elevi și copiii de grădiniță. Urmează o nouă minivacanță

Weekendul viitor va fi unul prelungit pentru bugetari, inclusiv profesori și prin urmare și pentru elevi și copiii de grădiniță. Luni, 24 ianuarie, este zi liberă legală – Ziua Unirii Pricipatelor Române.

Potrivit Codului Muncii, în această zi profesorii și elevii nu fac cursuri. Tot în 24 ianuarie se sărbătorește și Ziua Internațională a Educației.

Citește și Guvernul a prelungit acordarea șomajului tehnic pentru angajații afectați de pandemie. Anunțul ministrului

Măsurile de protecție socială pe perioada pandemiei de COVID au fost reînnoite, a anunțat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi. Este vorba dspre acordarea șomajului tehnic de 75% din salariu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Zilierii s-au scumpit în 2022. Cei care vor să îi angajeze vor scoate mai mulți bani din buzunar. Prețul minim pe ora de lucru

Publicat

foto: pixabay.com

Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 2.550 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel remuneraţia orară are o valoare de 13,583  lei. Salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.550 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021.

Astfel, remuneraţia orară minimă pentru zilieri va creşte de la 13,583 lei pe oră la 15,239  lei pe oră.

Costul orar al zilierilor este unul brut, din care se reţine ulterior impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

Activitatea de zilier și vechimea în muncă

Actul normativ care reglementează activitatea de zilier – Legea nr. 52/2011 – nu prevede nimic în sensul asimilării vechimii în muncă scrie avocatnet.ro

LLegea 52/2011 oferă totuși o serie de alte beneficii celor care prestează astfel de activităţi. În primul rând, cei care angajează zilieri sunt obligați să menționeze acest lucru în Registrul naţional de evidenţă a zilierilor.

Aceeaşi lege prevede că raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar, adică cel care îl plăteşte, se face prin „acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă a unui contract individual de muncă”.

Zilierii nu primesc vechime în muncă, dar cotizează pentru pensie

Chiar dacă activitatea de zilier nu se adaugă ca vechime de muncă sau stagiul de cotizare în ani la pensie, din veniturile pe care le primeşte acesta o cotă de 25%  drept contribuţia de asigurări sociale (CAS) se duce spre pensia din sistemul de stat. În plus, pe lângă CAS, zilierului i se opreşte şi 10% impozit pe venit.

Deci, din banii pe care un zilier îi va primi, dacă activitatea prestată de el este înregistrată în Registrul zilierilor, se vor opri impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale, ce îi va conferi acestuia calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.

Totuşi, activitatea de zilier nu îi conferă acestuia calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate şi nici nu îi dă posibilitatea de a primi concedii medicale pentru accidentele de muncă sau boli profesionale.

Zilierii se pot asigura opțional la sănătate

Pentru a avea acces gratuit în spitalele de stat, zilierul se poate asigura opţional la sănătate, prin depunerea Declaraţiei unice la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi plata contribuţiilor aferente, ulterior, încheiind un contract cu casa judeţeană de asigurări de sănătate de care aparţine.

Concluzionând, activitatea de zilier nu reprezintă vechime în muncă, însă o parte din veniturile primite se vor duce către pensia de stat.

În ce domenii pot lucra zilierii

Conform Clasificarii activitatilor din economia nationala, munca necalificata cu caracter ocazional se poate presta in urmatoarele domenii:

  • a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
  • b) silvicultură, cu excepţia exploatărilor forestiere – diviziunea 02;
  • c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
  • d) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
  • e) publicitate – grupa 731;
  • f) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
  • g) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
  • h) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
  • i) activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare – clasa 8130;
  • j) restaurante – clasa 5610;
  • k) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;
  • l) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9140.
  • m) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
  • n) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
  • o) activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
  • p) activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.

Pentru veniturile realizate de zilieri, se datorează: impozit pe salarii si contribuția de asigurări sociale

  • impozit pe salarii, 10% asupra diferenței intre remunerația brută si CAS;
  • contribuția de asigurări sociale, 25% asupra remunerației brute, începând cu veniturile lunii mai 2019, conferind zilierului calitatea de asigurat in sistemul public de pensii.
  • NU se datorează contribuția asiguratorie pentru munca, iar activitatea desfasurată nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Acesta se poate asigura opțional în sistemul public de sănătate conform art. 180 din Codul fiscal.

Zilieri: Declarare și plată

Impozitul si contribuția de asigurări sociale (CAS) datorate de zilieri se calculează și se retine de beneficiarul lucrărilor si se declară în declarația 112 la sectiunea A si sectiunea E din cadrul anexei 1.2 Asigurat.

Declararea si virarea la bugetul de stat a impozitului si CAS calculate si reținute se efectuează de către beneficiarul de lucrări pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Prin excepție, calculează si rețin impozitul și CAS aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plătii acestor venituri, declara si plătesc pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, următorii beneficiari de lucrări:

a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, in anul anterior, au înregistrat venituri totale de pana la 100.000 euro si au avut un număr mediu de pana la 3 salariați exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de pana la 3 salariați exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum si persoanele fizice care exercita profesii liberale și asocierile fără personalitate juridica constituite intre persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe baza de contract individual de munca.

Facilități pentru zilieri în pandemie

Pentru întreruperea sau restrângerea activitații ca urmare a efectelor virusului SARS-CoV-2, pentru activitățile afectate desfășurate de zilieri se acorda următoarele facilități:

pentru zilierii care îsi desfăsoară activitatea într-unul din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activitații ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioada de 3 luni se acorda de la bugetul de stat o suma reprezentând 35% din remunerația cuvenita zilei de munca. Plata se face de către AJPIS.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Consiliul Concurenței anchează creșterile de prețuri la carburanți. Petrolul, la cea mai mare valoare din ultimii 8 ani

Publicat

scumpiri

Consiliul Concurenței a pornit o anchetă pentru a vedea dacă firmele care vând carburanți au făcut înțelegeri legate de prețul de la pompă. De la mijlocul lunii decembrie, prețul carburanților este în continuă creștere.

De exemplu, un litru de motorină standard costă în medie 6 lei și 45 de bani, în funcție de zonă, dar sortimetele ”premium” sunt aproape de 7 lei și chiar depășesc această valoare.

Șoferii pot compara online prețurile la benzină și motorină din Alba Iulia și alte localități din țară cu ajutorul aplicației „Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi”, platformă ce conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

Presa internațională, citată de Europa FM, notează că prețul petrolului este la cel mai ridicat nivel din octombrie 2014.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate