Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sfinții PETRU și PAVEL: Ce nu ar fi bine să faci în această zi. Tradiții și superstiții la Sânpetru de vară


Publicat

Pe 29 iunie, când credincioșii îi sărbătoresc pe Sfinții Petru și Pavel, în tradiţia românească este marcat Sânpetru de vară, adică miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile populare. Se spune că Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Vezi MESAJE pentru sărbătoriţi, de Sfinţii PETRU și PAVEL. Idei de felicitări la celebrarea zilei numelui

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Legat de această sărbătoare sunt păstrate şi cunoscute o serie de tradiţii interesante.

Sfântul Petru și Pavel – Sânpetru de vară – tradiții și superstiții

Se spune că în această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul.

Se mai spune că este bine să mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorinţă.

Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor.

Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Despre cuci, se spune că se transformă în șoimi în această zi, ei revenind la forma lor originală în ziua Bunei Vestiri.

În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi – sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru.

Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.

De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă; tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.

În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.

Se spune despre Sfinţii Petru si Pavel că stau în Lună, unul în dreapta și unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului, el fiind considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu.

Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel se ţine timp de trei zile, pentru ca agricultorii să fie protejaţi de potoape și pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbatoarea marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare.

Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.

În Panteonul românesc, Sânpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.

Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Macinici, Sângiorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.

Cine au fost Sfinții Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru provine din orașul Betsadia, aflată pe malul nordic al lacului Ghenizaret, astăzi cunoscută sub numele de El Aradsch (în Siria). Numit la naștere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei și era căsătorit.

Acesta devine ucenic al Mântuitorului în urma unei partide de pescuit. Acela este momentul care marchează renunțarea lui Petru la toate averile materiale și decide să îl urmeze pe Iisus, devenind astfel “pescar de oameni”.

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei.

Numele său la naștere a fost Saul. Acesta ajunge să învețe sub îndrumarea rabinului Gamaliel. Totuși, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat forma pământeană, în schimb, a fost martor la martirizarea Sfântului Ștefan.

Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinței în Dumnezeu. Pavel este botezadat de către episcopului Damascului, un om pe nume Anania, moment care msrchează schimbarea numelui sau din Saul în Pavel.

Conform Sinaxarului, moaștele celor doi apostoli au fost puse împreună. Conform cercetărilor recente, Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Petru și Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de către Biserică în textele canonice ale Noului Testament (Pavel -14; Petru – 2).

Aceștia sunt considerați ca fiind printre cei mai importanți oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos.

Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale. Petru era cel mai înaintat în vârstă dintre apostoli, dar și cel mai sensibil și uman decât toți. Acesta era descris ca fiind o fire nestatornică, vorbind mereu înainte de a gândi.

Pavel a fost cel care a lăsat în urma sa principiul fundamental al creștinului ortodox.

Sfinții Petru și Pavel – onomastică

Cei care poartă numele de Petru, Petre, Petrică, Petrişor, Petronela, Petruța sau Pavel, Paul, Paula, Paulina sau alte derivate își serbează ziua numelui, pe 29 iunie.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Valea Popii, inundată cu aluviuni aduse din pădure. Scurgeri de pe versanți în zona Parcului Dendrologic din Alba Iulia

Publicat

Ploile de sâmbătă după amiază au creat probleme și în zona Parcului Dendrologic de la Alba Iulia, acolo unde apa care s-a scurs de pe versanți și din pădure, a format o mică viitură și a adus bolovani și lemne până în drum. 

A plouat foarte puternic în zonă, iar apele s-au scurs pe ogașele din drumul de pământ care face legătura între Parcul de Aventură și Parcul Dendrologic, antrenând aluviunile până la asfalt, a transmis un cititor Alba24.

Apa și-a continuat drumul în jos, pe Valea Popii și a intrat pe câteva terenuri situate în aval, fără a provoca însă probleme deosebite.

Drumul este însă greu practicabil din cauza pietrelor și a lemnelor rămase pe pavele.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO: Început de tornadă filmat în apropiere de Teiuș. Fenomen meteorologic deosebit de rar

Publicat

Vremea capricioasă de sâmbătă, din centrul judeţului Alba, a provocat fenomene meteorologice extreme. În apropierea de Teiuş a fost filmat un început de tornadă.

Din imagini se poate observa cum norii aflaţi la altitudine foarte mică încep să formeze un vârtej. În final, fenomenul meteorologic nu s-a manifestat prin formarea integrală a tornadei.   Mai multe reprize de ploi torentiale, insotite de tunete si fulgere, s-au abătut vineri seara şi în cursul zile de sâmbătă în zona municipiului Alba Iulia.

Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice.

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară, iar prin deplasare se formează o pâlnie.

Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului, însă nu reprezintă fenomene obișnuite în Transilvania.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Momentul în care un nor de praf de ciment de la fabrica ELIS Pavaje din Vințu de Jos inundă grădina unor vecini

Publicat

O cameră de supraveghere instalată la o locuință din Vințu de Jos arată un nor de praf care inundă curtea.

Proprietarii spun, într-un mesaj adresat Alba24, că praful provine de o fabrică de beton și prefabricate din beton aparținând Elis Pavaje, situată la foarte mică distanță de locuințe. 

”Asta se întâmplă în comuna Vințu de Jos, la punct de lucru a lui ELIS PAVAJE. Poluarea cu praf de ciment este atât de mare încât acoperă toate gradinile și livezile vecinilor.

Pe lângă faptul că nu respecta distanța de 500 m față de zona de locuit, ei având doar 10 m față de zona de locuit, dispersează în atmosferă pulbere de ciment pulbere ce acoperă toate grădinile vecinilor și compromite tot ce este verde.

Semnat, vecinii Moldovan Raul, Alveș Dorin, Alveș Cosmina, Moldovan Emilia” este mesajul transmis de oameni.

Oamenii spun că au făcut sesizări la toate instituțiile statului care se ocupă de acest domeniu dar, cu excepția DSP Alba, nici una nu a reacționat.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce spune Voicu Paul după inundația de la Alba Iulia, care a măturat un sens giratoriu și a inundat un pasaj: Boceala nu ajută

Publicat

Viceprimarul cu atribuții de primar al municpiului Alba Iulia, Voicu Paul, a postat pe contul său de Facebook un mesaj, după inundațiile de sâmbătă din Alba Iulia. ”Nu am pornirea infantilă de a promite ceva ce mă depășește… Mi-a ieșit de prea mult timp ”primul dinte” în administrație să cred că ajută cu ceva boceala” a scris Voicu Paul. 

O ploaie scurtă dar puternică a dus, sâmbătă, la inundarea mai multor străzi din Alba Iulia.

Un sens giratoriu din plastic, amplasat în cartierul Cetate a fost dezansamblat de ape și bucățile au fost împrăștiate pe carosabil. În zona rămasă temporar fără reguli de circulație a fost trimis un echipaj de poliție, pentru a dirija traficul.

De asemenea, a fost inundat un pasaj subteran din apropierea primăriei, unde funcționează un restaurant și un pub.

Cea mai joasă zonă din oraș, în apropierea gării, a fost de asemenea inundată. Canalizarea nu a mai făcut față torenților formați pe străzi și a refulat.

Postarea lui Voicu Paul vine în acest context

”Nu sunt în faza în care mă declar încremenit și surprins ”de cât a plouat de mult”, nici povestea cu cantitate mare în timp scurt n-o s-o auziți de la mine. Mi-a ieșit de prea mult timp ”primul dinte” în administrație să cred că ajută cu ceva boceala. Mie, ca locuitor, nici o astfel de explicație nu mi-ar opri bombăneala. Și nu sunt un om prea vorbăreț.

Da, se întâmplă cam peste tot în localitățile din România.

Nu, nu mă mulțumește să facem parte dintr-un plural al resemnării, într-o imagine cu locuitori care stau ca turiștii japonezi – cu telefoanele în mână și administrațiile publice se scuză.

Nu vreau s-o iau de la maimuță-ncoace și să explic că aproape nicăieri în România nu există un sistem de canalizare dual, care să separe apa pluvială de cea uzată, că prin canalele astea nu încape tirul și că vârsta rețelelor e blestem pe capul oricui le administrează.

Regret aceste situații, ca voi toți, și vreau să știți că sunt la fel de ”torențial”, ca ploaia de mai devreme, când vine vorba de păreri pe acest subiect.

Cei care sunteți dispuși veți înțelege că ne va lua ani buni și avem nevoie de bani mulți, că din vorbe goale nu se schimbă nimic.

Știu ce se întâmplă în centrul orașului, stau la doi pași de locul din această poză, mi-e clar ce încărcare a fost în ultimii ani dezvoltarea imobiliară din Alba Iulia.

Citește și: FOTO VIDEO ȘTIREA TA: Ploaie scurtă dar puternică, la Alba Iulia. Câteva străzi, sub ape în câteva minute

În plus, nu am pornirea infantilă de a promite ceva ce mă depășește. Tocmai din aceste motive nu voi încerca să câștig timp, când e evident că timpurile și clima nu mai sunt cele de acum câțiva ani.

În acest moment, răspunsul meu nu poate fi decât unul singur și sincer: suntem aici de fiecare dată pentru a aduce situația la normal și nu suntem departe de a remedia câteva dintre neajunsurile majore prin soluții tehnice actuale.

Avem deja identificate zonele problematice și vom plasa aceste neajunsuri în fruntea listei, fie că vorbim de străzile Siretului, București, intersecția de la gară sau zona de pe Bulevardul Revoluției.

Am început proiectarea, iar specialiștii, în funcție de istoricul precipitațiilor din ultimii ani, vor spune ce sistem divizor, ce capacități și ce scenariu tehnic implică.”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate