Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sfințirea caselor și alte tradiții din luna ianuarie. Semnificații și superstiții de BOBOTEAZĂ, la început de an


Publicat

La începutul noului an, preoții merg în casele credincioșilor și stropesc cu apă sfințită, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos. Se spune că este moment de primenire a locuințelor și de reînnoire pentru credincioși.

Stropirea cu Aghiasma mare are semnificații importante în ajun de Bobotează.

Citește și 6 IANUARIE: BOBOTEAZA sau botezul Domnului în râul Iordan. Ziua în care se sfinţesc apele. Practici populare de purificare şi obiceiuri

Se spune că apa sfințită de preot poartă în ea puterea curățitoare și sfințitoare a harului dumnezeiesc.

Cum se face sfințirea caselor la început de an

Când face sfințirea apei, preotul se roagă ca: „apa aceasta să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh”, „pentru ca să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnica” și pentru ca „prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Sa, care spală întinăciunea patimilor”.

Citește și Mesaje de Anul Nou 2022 * Felicitari de Anul Nou 2022 * Mesaje de Revelion 2022 * Mesaje haioase de Anul Nou 2022 * URĂRI de La Mulți Ani 2022

Se crede că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru și nu peste toată apa care exista în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-și deschidă casa atunci când preotul vine sa le sfințească, pentru ca sfințirea casei  vecinului nu înseamnă și sfințirea propriei case.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Superstiții de Bobotează

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza, o tradiţie veche în cadrul Bisericii

Boboteaza este o tradiţie veche în cadrul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Apa sfințită: Argumente

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.

La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Credințe despre Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursă: crestinortodox.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 344 cazuri COVID și un deces, în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 26 ianuarie

Publicat

Au fost înregistrate 344 cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) miercuri, 26 ianuarie. Comparativ, marți erau raportate 198 cazuri noi în 24 de ore.

Numărul cazurilor active a crescut la 3.006 (anterior 2.788).

Municipiul Alba Iulia are incidența peste 13 (13,75), Aiud are incidența 11,87 și Cugir 11,7. Urmează Abrud cu 9,9, care a depășit Sebeș (9,79). Ocna Mureș a ajuns la incidență 8,8, Teiuș la 5,44, Blaj la 4,6, Câmpeni la 4,05 și Zlatna 3,07. Baia de Arieș are 3,98. Toate orașele și municipiile din județ sunt în scenariul roșu.

În mediul rural, în top incidență rămâne Blandiana (17,24), Ciugud (15,65), Sântimbru (11,04), Meteș (10,48).

În ultimele 24 de ore, în Alba a fost raportat decesul unei persoane confirmate COVID: un bărbat de 76 de ani din Sebeș, nevaccinat, care avea și alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 38.328 cazuri confirmate, 34.188 persoane vindecate, 1.146 decese. În același interval au fost prelucrate 388.308 teste (315.105 PCR și 73.203 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 1.985 testări: 907 PCR (487 la DSP și 420 la spitalul județean) și 1078 teste rapide.

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 234 cazuri noi, 35 cazuri reinfectare

Alba Iulia: 131 cazuri (+16 cazuri reinfectare)

Cugir: 26 cazuri (+8 cazuri reinfectare)

Sebeș: 21 cazuri (+4 cazuri reinfectare)

Blaj: 18 cazuri (+1 caz reinfectare)

Aiud: 17 cazuri (+4 cazuri reinfectare)

Ocna Mureș: 7 cazuri (+1 caz reinfectare)

Câmpeni: 6 cazuri

Teiuș: 3 cazuri

Abrud: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Zlatna: 2 cazuri

Baia de Arieș: 1 caz

+2 cazuri neatribuite pe localități

Mediul rural: 65 cazuri noi, 8 cazuri reinfectare

Bistra: 6 cazuri (+1 caz reinfectare)

Ciugud: 6 cazuri (+1 caz reinfectare)

Ighiu: 6 cazuri

Meteș: 5 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Mihalț: 5 cazuri

Pianu: 3 cazuri

Unirea: 3 cazuri

Câlnic: 2 cazuri

Daia Română: 2 cazuri

Galda de Jos: 2 cazuri

Rădești: 2 cazuri

Săsciori: 2 cazuri

Șona: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Stremț: 2 cazuri

Vidra: 2 cazuri

Vințu de Jos: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Bucerdea Grânoasă: 1 caz

Bucium: 1 caz

Ciuruleasa: 1 caz

Crăciunelu de Jos: 1 caz

Cricău: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Gârbova: 1 caz

Jidvei: 1 caz

Lunca Mureșului: 1 caz

Lupșa: 1 caz

Șibot: 1 caz

Șpring: 1 caz

Șugag: 1 caz

Vadu Moților: 1 caz

Săliștea: 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 8,05 (anterior 7,47).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
MUNICIPIUL ALBA IULIA 13.75 1049
MUNICIPIUL AIUD 11.87 299
ORAŞ CUGIR 11.7 298
ORAŞ ABRUD 9.9 51
MUNICIPIUL SEBEŞ 9.79 322
ORAŞ OCNA MUREŞ 8.8 122
ORAŞ TEIUŞ 5.44 39
MUNICIPIUL BLAJ 4.6 95
ORAŞ CÂMPENI 4.05 29
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3.98 15
ORAŞ ZLATNA 3.07 24
Rural    
BLANDIANA 17.24 15
CIUGUD 15.65 51
SÂNTIMBRU 11.04 33
METEŞ 10.48 29
ŞPRING 9.16 23
VALEA LUNGĂ 8.38 26
GÂRBOVA 8.36 18
DAIA ROMÂNĂ 8.31 26
ALBAC 8.19 16
SĂLIŞTEA 8.14 19
RĂDEŞTI 7.87 10
UNIREA 7.41 36
RIMETEA 7.06 7
IGHIU 6.21 44
LIVEZILE 6.01 7
CÂLNIC 5.67 11
VINŢU DE JOS 5.63 31
VADU MOŢILOR 5.5 7
CIURULEASA 5.32 6
VIDRA 5.25 8
ŞIBOT 5.13 12
STREMŢ 4.92 12
SOHODOL 4.79 8
LUPŞA 4.53 13
NOŞLAC 4.4 8
SĂSCIORI 4 26
CUT 3.97 5
ARIEŞENI 3.9 6
BISTRA 3.77 17
PIANU 3.36 12
ALMAŞU MARE 3.33 4
ŞUGAG 3.16 9
MIHALŢ 3.11 10
LUNCA MUREŞULUI 2.75 7
GALDA DE JOS 2.69 12
HOPÂRTA 2.59 3
ROŞIA MONTANĂ 2.58 7
MIRĂSLĂU 2.55 5
BUCIUM 2.14 3
RÂMEŢ 2.04 1
CRICĂU 2.03 4
LOPADEA NOUĂ 1.99 5
DOŞTAT 1.97 2
OCOLIŞ 1.97 1
CENADE 1.91 2
ŞONA 1.84 8
CERGĂU 1.83 3
ÎNTREGALDE 1.82 1
BUCERDEA GRÂNOASĂ 1.77 4
PONOR 1.74 1
JIDVEI 1.7 9
OHABA 1.69 1
SÂNCEL 1.55 4
CRĂCIUNELU DE JOS 1.4 3
ROŞIA DE SECAŞ 1.25 2
BERGHIN 1.05 2
SĂLCIUA 0.72 1
AVRAM IANCU 0.7 1
FĂRĂU 0.68 1
GÂRDA DE SUS 0.68 1
SCĂRIŞOARA 0.67 1
CETATEA DE BALTĂ 0.65 2
HOREA 0.52 1
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
MOGOŞ 0 0
POIANA VADULUI 0 0
POŞAGA 0 0

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Zona de dezvoltare economică din Alba Iulia, promisă de primarul Pleșa, trece în faza de consultare publică a PUZ-ului

Publicat

Zona de dezvoltare economică a municipiului Alba Iulia, care ar urma să se construiască în proximitatea Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, anunțată de primarul Pleșa la jumătatea anului 2021, intră într-o nouă fază pe hârtie. 

Mai exact, primarul din Alba Iulia anunța în luna iulie a anului trecut că ”în curând vor fi scoase la licitație 13 loturi pentru investitori”, însă la început de 2022 abia s-a ajuns în faza de consultare publică pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ).

Zona economică aflată la stadiul de proiect pe hârtie a fost prezentată ca o posibilă locație de investiții pentru oamenii de afaceri, de către primarul Pleșa, la o întâlnire organizată de Ambasada Rusiei, la jumătatea lunii decembrie a anului 2021. 

În planșa expusă de primărie pentru consultare publică apar 26 de loturi pentru posibile investiții, cel mai mare dintre ele fiind în suprafață de peste 18.000 metri pătrați.

Reprezentații primăriei au anunțat că, de pe data de 25 ianuarie până pe 18 februarie 2022, cetățenii sunt invitați să meargă la avizierul instituției și să studieze documențatia expusă.

Apoi, cei care sunt interesați să discute pe baza documentelor expuse de primărie vor putea participa la dezbaterea publică. Dezbaterea publică va fi anunțată de primărie după ce vor trece cele 25 de zile de expunere a documentelor.

CITEȘTE ȘI: FOTO: Zonă de dezvoltare economică pe 340.000 mp la Alba Iulia, lângă Autostrada Sebeș-Turda. Anunțul primarului Gabriel Pleșa

Deși primarul Pleșa spunea că ”în curând vor fi scoase la licitație 13 loturi pentru investitori”, în realitate însă, potrivit chiar informațiilor furnizate de primărie, ar putea fi vorba despre ani întregi.

Potrivit unui răspuns al instituției la o solicitare a Alba24.ro, înainte de a concesiona sau vinde parcelele respective, primăria va realiza infrastructura (inclusiv utilitățile). Iar acest lucru este încă departe.

După ce va fi finalizat PUZ-ul, potrivit reprezentaților primăriei, pe parcursul anului 2022, trebuie fianlizați indicatorii tehnico-ecnomici, pentru realizarea infrastructurii în zona respectivă.

Abia apoi poate fi realizată infrastructura, fără de care nu se va face concesiunea.

De asemenea, reprezentanții administrației locale spun că prețurile de pornire pentru vânzarea sau concesionarea terenurilor se vor stabili conform pieței și vor fi supuse dezbaterii, în viitor.

CITEȘTE ȘI: ALBA IULIA: Zona de dezvoltare economică de pe centura municipiului, un vis îndepărtat. Precizările primăriei legate de termene

”Cel mai probabil o să alegem formula de concesionare a terenului pe o perioadă de aproximativ 3 ani, perioadă în care operatorul economic are dreptul de a demara investiția, iar la finalizarea acesteia având posibilitatea de a achiiționa terenul”, au răspuns aceștia.

Instituția nu a stabilit deocamdată condițiile exacte de selectare a companiilor care vor să investească în zonă.

Utilități

Utilitățile vor se vor realiza anterior concesiunii sau vânzării terenurilor.

Reprezentanții primăriei spun că ”orizontul de timp pentru finalizarea utilităților în zonă este anul 2023”.

”Orice început este greu și sunt conștient că așteptările sunt mari. Au trecut puțin peste 6 luni de la preluarea actualului mandat și știu că răbdarea multora se apropie de final.

Cu toții vrem să vedem proiecte duse la bun sfârșit, dar și proiecte noi, care să creeze plus valoare, locuri de muncă noi și un magnet pentru cei care își doresc să trăiască în Alba Iulia.

Pentru că acestea toate înseamnă dezvoltare! Iar o dezvoltare sănătoasă astăzi înseamnă sustenabilitate, coerență, eficiență și o latură puternică verde în orice proiect economic sau edilitar-urban”, a explicat primarul Gabriel Pleșa, când a făcut anunțul unei viitoare zone economice la Alba Iulia.

Primarul Pleșa a promovat zona economică din Alba Iulia, la o întâlnire organizată de Ambasada Rusiei în România

Deși este la stadiul de proiect pe hârtie, primarul Municipiului Alba Iulia a prezentat oportunitățile de investiții în oraș la o întâlnire organizată de Ambasada Rusiei la București. Întâlnirea a fost organizată de Ambasada Rusiei, chiar la începutul crizei militare de la granița cu Ucraina.

”Noi, la Alba Iulia, avem o zonă de dezvoltare economică şi am prezentat ce vrem să facem acolo. Orice investitor este bine venit. Nu mi s-a părut nimic ieşit din comun, mai ales că am fost şi la Ambasada Chinei şi am avut la Alba Iulia invitaţi ambasadorii Franţei, Elveţiei, Israelului“, a declarat primarul Gabriel Pleşa pentru „Adevărul“, după ce ziarele locale, dar și naționale au scris despre prezența primarului din Alba Iulia la întâlnirea respectivă.

În timpul discuției, ambasadorul rus i-a îndemnat pe cei prezenți ”să trateze în mod critic acuzațiile mincinoase, puse în circulație de mass-media de trend majoritar, mainstream, la adresa Rusiei despre unele intenții imaginare de a submina fundamentele democrației occidentale”.

Primarul Pleșa a declarat la un post TV că unul dintre reporterii care au scris despre participarea sa, la întâlnirea organizată de Ambasada Rusiei, a făcut o ”interpretare mizerabilă”.

PUZ cu o greșeală, postat pe site-ul primăriei

Pe site-ul primăriei, la categoria consultare publică, PUZ-ul postat conține o greșeală, un lot fiind trecut ca având o suprafață de peste 41.000 de metri pătrați.

Până la ora publicării articolului, greșeala nu a fost remediată.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT rutier la Alba Iulia. O femeie din Sebeș a ajuns la spital după ce două mașini s-au lovit, pe strada Calea Moților

Publicat

Un accident rutier s-a produs marți după-amiaza în municipiul Alba Iulia, în zona Kaufland. O femeie din Sebeș a ajuns la spital după ce două mașini s-au lovit, într-o intersecție. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 25 ianuarie 2022, în jurul orei 17.30, la intersecția străzilor Calea Moților cu Bayonne, un bărbat de 33 de ani, din Alba Iulia, în timp ce conducea un autoturism, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de o femeie, de 32 de ani, din Sebeș.

În urma accidentului, conducătoarea auto a suferit leziuni corporale ușoare și a fost transportată la spital.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

PERCHEZIȚII la două femei din Alba Iulia care au colindat o bătrână din Teiuș. Cum au lăsat-o fără bani și aurul din casă

Publicat

politie mascati

O tânără de 26 de ani și o femeie în vârstă de 68 de ani din Alba Iulia au fost identificate de polițiști fiind suspecte într-un furt comis în luna decembrie a anului 2021. 

Mai exact, cele două ar fi mers la o femeie de 75 de ani din Teiuș și i-au zis că vor să o colinde. În realitate, femeia le-a primit pe cele două în casă, și acestea i-au furat peste 2000 de lei și bijuterii de aur în greutate de aproape 90 de grame. 

Potrivit IPJ Alba, din primele cercetări, în seara zilei 6 decembrie 2021, cele două s-ar fi deplasat la domiciliul unei femei, de 75 de ani, din Teiuș, pretextând că o vor colinda.

Vârstnica le-ar fi primit în locuință, iar într-un moment de neatenție a acesteia, cele două femei i-ar fi sustras suma de 2.560 de lei și mai multe bijuterii din aur, cu o greutate de aproximativ 90 de grame.

Pe numele lor, poliţiştii au întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar miercuri, 26 ianuarie, cu sprijinul polițiștilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale au  efectuat o percheziție domiciliară, pe raza municipiului Alba Iulia.

Cercetările sunt continuate, pentru stabilirea întregii activități infracționale a celor două și recuperarea prejudiciului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate