Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

SUPERSTIŢIILE ROMÂNILOR: Oglinda spartă, steaua căzătoare, ploaia în ziua nunții, ziua de 13 sau pana ascunsă în perna iubitului


Publicat

Mersul pe sub o scară, spargerea unei oglinzi sau vărsarea de sare sunt adesea asociate cu semnificaţii cu un efect negativ. Superstiţia poate fi considerată „o credinţă sau o practică” păstrată chiar dacă unele cunoştinţe sau fapte dovedesc că aceste convingeri nu sunt adevărate. Multe superstiţii fac referire la noroc sau ghinion.

Cât de superstiţioşi suntem, în vremurile în care trăim? Mai ţinem cont că se spune că nu e bine să te întorci din drum sau dacă visezi ceva anume poate avea o semnificaţie?

Vezi și HOROSCOP 2022: Previziunile anului, pentru fiecare zodie în parte. Ce spun astrele despre relații, sănătate, profesie și bani

Desigur, opţiunea este a fiecăruia, dar ar fi interesant de aflat, poate, că superstiţiile au apărut cu secole în urmă, în principal pentru că nu existau explicaţii pentru anumite fenomene sau că au făcut obiectul unor studii ale comportamentului uman.

Uneori luate în considerare, alteori sursă de amuzament, prejudecăţile la români sau la alte popoare sunt parte din evoluţia lor, de-a lungul timpului.

Vezi și Horoscop chinezesc 2022: Anul Tigrului de Apă – anul conflictelor și al faptelor îndrăznețe. Metalul și culorile care aduc noroc

Un studiu IRES arată, de exemplu, că românii nu se consideră superstiţioşi, dar majoritatea cred că există deochi, blesteme sau cred în horoscop şi că visele au semnificaţii.

Cele mai importante superstiţii ale românilor :

Peste trei sferturi dintre români cred că există minuni (76%), 65% cred că există deochi, 55% cred în existenţa blestemelor, 52% în cea a demonilor, iar 46% în ce a duhurilor rele. Doar 19% cred în existenţa fantomelor şi tot 19% cred în existenţa vrăjitoarelor care pot prevedea viitorul, iar 4% recunosc că au apelat la acestea.

Aproape jumătate dintre români (49%) cred în vise premonitorii, iar 44% susţin că au avut acest tip de vise. În cazul a 81% dintre persoanele care au declarat că au avut vise premonitorii, acestea s-au şi îndeplinit.

Aproape o treime (29%) recunosc că au un număr norocos. 7 şi 13 (!) sunt numerele norocoase preferate de cei mai mulţi dintre români.

61% dintre români urmăresc horoscopul, însă 69% dintre respondenţi nu cred în capacitatea horoscopului de a anticipa evenimentele.

46% dintre români cred în sfârşitul lumii, dar 64% cred în judecata de apoi

64% dintre români se consideră norocoşi, însă doar 17% spun despre ei înşişi că sunt superstiţioşi.

Exemple de superstiţii sau prejudecăţi:

Ghinion

oglinda sparta pisica neagraDacă treci pe sub o scară, vei avea ghinion

Dacă spargi o oglindă, vei avea 7 ani ghinion

Pisica neagră care ţi-a tăiat calea poate fi semn de ghinion

Numărul 13 poartă ghinion

Aduce ghinion dacă îi urezi unui pescar noroc, baftă sau spor la pescuit.

Aduce ghinion să aprinzi trei ţigări cu acelaşi chibrit.

Un steag nu trebuie să atingă niciodată pământul. Aduce ghinion.

Nu trebuie să deschizi umbrela în interiorul casei. Ar atrage ghinion.

Aduce ghinion să cumperi o maşină în ziua de 30 a unei luni.

Aduce ghinion să ai maşină de culoare verde.

E semn rău dacă vântul ţi-a dărâmat gardul.

Aduce ghinion să te târăşti pe sub un gard sau să dai mâna cu cineva peste gard.

E semn rău dacă râzi înainte de micul dejun.

Aduce ghinion să primeşti sau să dăruieşti perle (doar dacă ţi le cumperi pentru tine). Dacă le primeşti cadou, da un bănuţ pentru ele.

E ghinion dacă navighezi pe o navă verde, într-o zi de vineri sau să urci pe o navă cu piciorul stâng înainte.

E semn rău să schimbi numele unei nave sau dacă sticlă de şampanie cu care este botezată o navă nu se sparge.

Nu e bine să te întorci din drum. Ai putea avea ghinion.

Noroc

Dacă vezi o stea căzătoare, aceasta îţi va aduce noroc

Dacă plouă în ziua nunţii, vei fi spălat cu noroc

Dacă spuneţi acelaşi cuvânt în acelaşi timp cu o altă persoană, puneţi-vă o dorinţă. Dacă nu o mai spuneţi nimănui, se va împlini.

E un semn norocos să întâlneşti un coșar. Pune-ţi o dorinţă când vezi unul, pentru că se va îndeplini.

Aduce noroc să muţi talismanul de noroc de la o maşină veche la o maşină nouă.

Aduce noroc la bani să cumperi o maşină de la un om bogat.

La pescuit, aduce noroc dacă arunci primul peşte prins înapoi în apă.

Dacă visezi un urs, are să dea norocul peste tine.

Bârfe sau pagube

Dacă îţi ard obrajii, se zice că vorbeşte cineva despre ţine

Dacă te mănâncă palmă dreaptă, dai bani. Dacă te mănâncă palmă stângă, înseamnă că primeşti bani

Nu e bine să laşi mâncare în farfurie pentru că vei avea parte de un soţ urât

Dacă verşi sare sau piper pe masă vei avea parte de ceartă

Alte superstiții

Spiritele rele nu te pot atinge atunci când eşti aşezat în interiorul unui cerc.

O pană de lebădă ascunsă în pernă iubitului asigură fidelitatea acestuia.

Dacă în timpul unei ceremonii se stinge o lumânare fără motiv, se spune că prin preajmă sunt spirite rele

Dacă un foarfece cade pe jos, iubitul ţi-a fost necredincios.

Că să arunci spiritele rele, trebuie să baţi de trei ori cu degetul în lemn.

Nu lăsa mătura lângă pat, altfel spiritele rele vor crede că e un băţ blestemat.

Dacă două persoane se şterg în acelaşi timp cu un prosop-unul la un capăt, altul la celălalt capăt-se spune că acele persoane se vor întâlni pe lumea cealaltă.

E bine că marinarii de pe un vas să fie tatuaţi.

E semn bun dacă întâlneşti pe drum o persoană cu găleata plină şi e semn rău dacă găleata e goală.

E semn rău să aduci toporul în casă.

E semn rău să cadă picături de ulei dintr-o lampă.

E semn rău să strănuţi în noaptea de Anul Nou, să strănuţi spre stânga sau înainte de a merge la culcare.

E semn bun să găseşti un ac îndoit.
Să nu mănânci mămăliga lipită pe ceaun. Rişti să vină necazurile către tine

Cine fură vreo găină sau altă pasăre de curte, pe lumea cealaltă va fi pedepsit să le numere toţi fulgii. Când termină, vine o pală de vânt şi trebuie să se apuce iar de numărat.

Dacă lemnele cu care ai făcut focul ţiuie şi şuieră, este semn că te vei certa cu cineva

Când tinerii merg la cununie şi pe drum viitoarea mireasă se împiedică de ceva,  este semn sigur că nu mai este fecioară.

Când îţi ţiuie urechile, te înjură sau te vorbeşte de rău cineva

Când la masă se varsă vinul din pahar, este semn de veselie.

Dacă te sună cineva la telefon în timp ce mănânci, te iubeşte soacra.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Rabla Clasic și Rabla Plus, pregătite de start. Schimbările programului din 2022. Sumele maxime la care ajung bonusurile

Publicat

În februarie se dă startul Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022, programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus pe 2022 vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 7.500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Expoziție de obiecte, legate de Mica Unire

Publicat

Luni, 24 ianuarie 2022, ora 12.30, la Sala Unirii va fi vernisată expoziția ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Vor fi expuse o serie de obiecte legate atât de Unirea de la 24 ianuarie 1859, dar de domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Reformele domnitorului ori crearea unor instituții au fost marcate prin baterea unor monede sau medalii, care să susțină proiectul unionist și de modernizare al Principatelor Române. S-a apelat în acest sens la ateliere de gravură celebre din Franța (Stern, Farochon, Caque) ori locale (Șaraga din Iași, Carniol din București), precizează organizatorii.

În patrimoniul muzeului albaiulian au intrat câteva astfel de piese care amintesc înființarea azilului de orfani de către Elena Cuza (1862), inaugurarea Manufacturii de Arme din Dealul Spirii (1863), medaliile postume care marcau decesul lui Alexandru Ioan Cuza (1873), un an de la moarte (1874) ori cele jubiliare legate de împlinirea a 40 de ani de la abdicare (1906) sau 50 de ani de la Unirea principatelor (1909). Interesant că ultimele piese au fost corelate cu domnia lui Carol I, cei doi fiind reprezentați împreună pe avers și revers.

Acestor monede comemorative li se adaugă câteva vase de porțelan sau sticlă care poartă monograma Principatelor Unite, dar și o litografie contemporană cu reprezentarea familiei Cuza. Este o piesă de popularizare, care, asemenea icoanelor tipărite pe hârtie, era frecvent întâlnită în casele locuitorilor obișnuiți din mediul urban și rural.

Reformele lui Cuza și povestirile larg răspândite legate de domnitorul cel drept și bun cu cei săraci și-au găsi ecou nu doar în imagini litografiate, ci și în literatura scrisă. O piesă de teatru prezentată de elevi la serbările școlare, intitulată Cuza-Vodă, a fost cea scrisă de Eufrosina O. Mironescu și tipărită în 1925 la celebra editură a Librăriei Socec&Co, un exemplar al cărții fiind expus și cu această ocazie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”. Documentar prezentat de Centrul de Cultură Alba

Publicat

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba prezintă luni, 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, documentarul „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție subordonată Consiliului Județean Alba, și Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași prezintă, luni, 24 ianuarie 2022, o producție documentară unică în spațiul cultural românesc: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Citește AICI: 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Producție documentară unică în spațiul cultural românesc

Proiectul este dedicat Unirii Principatelor Române și este un film documentar care dezvăluie într-un mod plăcut Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași, două monumente arhitecturale cu importanță deosebită în istoria României.

Prezentarea filmului va avea loc luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00, pe paginile de Facebook ale instituțiilor implicate în proiect.

Coloana sonoră a acestui documentar este formată din suite românești interpretate de Orchestra Română de Folclor. Aceasta este prima orchestră de uniune națională și a fost înființată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, în anul 2021, în cadrul unui amplu proiect de promovare a zilei naționale și a patrimoniului cultural imaterial pe plan internațional. La acea dată, concertul „Alba unește România”, susținut de orchestră în Palatul Cultural din Blaj, a fost distribuit către misiunile diplomatice ale României din 33 de țări.

Orchestra Română de Folclor reunește artiști din toate zonele istorice ale României

Orchestra Română de Folclor își are nucleul la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, fiind constituită din artiști instrumentiști profesioniști din toate zonele istorice ale României. Orchestra ia parte la proiectele de importanță națională și internațională ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Inițiatorul și dirijorul Orchestrei Române de Folclor este Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” și discipol al maestrului Gheorghe Zamfir.

„Sărbătorim în acest an Unirea Principatelor Române printr-un proiect unic în spațiul cultural românesc. Orchestra Română de Folclor, prima orchestră de uniune națională, se va afla pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-o îmbinare de muzică și imagini. Este un film documentar care, pe ritmurile unor suite românești, dezvăluie publicului Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași. Vă oferim cu drag acest nou proiect cultural și sperăm să fie pe gustul tuturor celor care iubesc cultura, muzica și istoria românilor”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Mica Unire

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 24 ianuarie 1859 este momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române Unite, fiind actul istoric ce a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ACCIDENT GRAV pe DN1 la intrare în Aiud dinspre Turda. O mașină a intrat într-un cap de pod și s-a răsturnat. Trafic BLOCAT

Publicat

Trei persoane au fost rănite, una dintre acestea grav, după ce o mașină s-a lovit de un cap de pod și s-a răsturnat, vineri seara, pe DN1 Unirea (Turda) – Aiud.

Potrivit IPJ Alba, accidentul s-a petrecut la intrare în Aiud.

Traficul rutier este blocat în zona accidentului.

Revenim cu amănunte.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate