Sondaj: Încrederea românilor, în creștere pentru Bolojan și Simion. Anticipatele, agreate de o treime dintre cetățeni

O treime dintre români (33,2%) consideră că alegerile anticipate reprezintă cea mai bună rezolvare a crizei politice care se prelungește de aproape două luni, potrivit barometrului de opinie Poll/Int, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) și citat de Agerpres.

Sondajul mai arată că interesul pentru participarea la vot este în creștere: 54,9% dintre respondenți spun, în luna iulie, că este foarte probabil să meargă la urne, față de 48% în aprilie.

Ce alte soluții iau în calcul românii pentru rezolvarea crizei politice

Alte variante agreate de intervievați sunt:

• refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR (11,4%);
• un guvern tehnocrat (11,3%);
• un guvern PSD-AUR (6,8%);
• alternanță la guvernare, între PSD și PNL-USR-UDMR (5,7%);
• guvern minoritar PNL-USR, votat de AUR (4%);
• guvern minoritar PSD, votat de AUR (3,7%).

Publicitate

Aproape un sfert dintre respondenți (23,8%) nu au avut un răspuns clar la această întrebare.

Câți sunt de acord cu numele vehiculate pentru funcția de premier

Cât despre numele vehiculate pentru funcția de premier, majoritatea respondenților (56,1%) nu este de acord cu niciuna dintre variantele discutate public.

Dintre cei care au optat pentru un nume, 11,6% l-ar agrea pe Sorin Grindeanu, 8,7% pe Siegfried Mureșan, 2,6% pe Adrian Veștea și 1,6% pe Eugen Tomac, în timp ce 19,7% au declarat că nu știu.

Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare

Barometrul a măsurat și intenția de vot, în ipoteza organizării de alegeri parlamentare.

Fără a lua în calcul nehotărâții, pe cei care declară că nu ar vota sau pe cei care nu au răspuns, distribuția voturilor arată astfel:

• AUR – 36,4%
• PNL – 22,4%
• PSD – 17,9%
• USR – 10,5%
• UDMR – 4,9%
• S.O.S. România – 2,9%
• SENS – 1,9%
• POT și PMP – câte 1,3%
• REPER – 0,6%

Cum a evoluat încrederea în principalii lideri politici

Criza politică pare să fi influențat și percepția publicului asupra liderilor politici.

Potrivit barometrului, încrederea în premierul interimar Ilie Bolojan a crescut de la 21,8% la 29,5%, cea în liderul USR, Dominic Fritz, a urcat de la 13,4% la 20,1%, iar încrederea în liderul AUR, George Simion, a urcat de la 31,3% la 35%.

În schimb, încrederea în președintele Nicușor Dan a rămas constantă, la 24,2%, iar cea în liderul PSD, Sorin Grindeanu, a crescut nesemnificativ, cu 0,2 puncte procentuale, de la 13,9% la 14,1%.

Clasamentul liderilor politici cu cea mai mare încredere din partea populației este condus, în acest moment, de:

• George Simion (35%),
• Ilie Bolojan (29,5%),
• Nicușor Dan (24,2%),
• Dominic Fritz (20,1%),
• Oana Gheorghiu (17,7%).

Cine este considerat responsabil pentru prelungirea crizei

Întrebați cine poartă principala responsabilitate pentru criza politică din ultimele luni, respondenții au indicat, în cea mai mare proporție, PSD (21,7%), urmat de răspunsul „toți în mod egal” (21,4%).

Premierul interimar Ilie Bolojan este considerat responsabil de 15,7% dintre respondenți, iar președintele Nicușor Dan, de 14,8%. AUR este menționat de 4,4%, PNL de 2,7%, USR de 1,5%, iar UDMR de 0,6%. În același timp, 7,4% dintre respondenți spun că nu au urmărit știrile legate de acest subiect, iar 9,7% nu au avut un răspuns.

Referitor la rolul președintelui Nicușor Dan în gestionarea crizei, opiniile sunt împărțite: 33,7% consideră că șeful statului „nu a avut un plan” și doar a reacționat la evenimente, 19% îl văd „mai degrabă neutru”, susținând că a mediat între partide, 14,3% cred că a fost „părtinitor” în favoarea PSD, iar 14,2% consideră că a favorizat PNL și pe Ilie Bolojan. 18,7% dintre respondenți nu au avut un răspuns.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 30 iunie - 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane de peste 18 ani, eroarea statistică la nivel național fiind de 2,8%.

AEP: Pentru alegeri anticipate ar trebui scurtate termenele, însă Guvernul nu poate adopta OUG

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, susține că întregul calendar electoral ar trebui scurtat în cazul în care ar fi convocate alegeri anticipate, dar că Guvernul nu ar putea adopta ordonanța de urgență necesară în acest sens.

În cadrul unei conferințe de presă susținute marți la sediul AEP, Țuțuianu a subliniat că, potrivit articolul 89 coroborat cu articolul 63 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul, consecința fiind convocarea alegerilor anticipate, care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni.

„Legea 208/2015, care este actul normativ de bază, a fost gândită pentru alegeri la termen. Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale, au fost gândite pornind de la ideea unui scrutin care are loc în mod normal la termen. Un asemenea calendar, ca cel prevăzut de Legea 208/2015, astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegere anticipate, pentru că, pe de o parte, ar trebui să scurtăm foarte mult termenele”, a precizat Țuțuianu, citat de Agerpres.

El a menționat că scurtarea termenelor implică adoptarea unui act normativ, însă Parlamentul nu lucrează în prezent, iar Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență. Totodată, ar fi necesare cel puțin cinci hotărâri de guvern.

„Cu alte cuvinte, ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanța și ar trebuit să avem cinci hotărâri de guvern. Și ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparența actelor normative respective. Mai sunt și alte aspecte. Legea electorală este o lege organică. Ca urmare, procedura de modificare, de completare, trebuie să aibă în vedere acest lucru”, a explicat Țuțuianu.

Potrivit președintelui AEP, constituirea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare ar trebui făcută în termene 'mult mai scurte', ceea ce ridică problema accesului la justiție și a capacității instanțelor de a soluționa eventuale contestații într-un termen foarte scurt.

'Termenul de strângere de semnături ar trebui foarte mult restrâns, sau poate ar trebui să prevedem că la anticipate ar trebui strânse mai puține semnături, pentru că altfel se pune problema că împiedici exercitarea drepturilor electorale, iar o problemă importantă privește secțiile de votare din străinătate. MAE n-ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secții', a spus el.

Țuțuianu a atras atenția și asupra faptului că ar trebui redus timpul necesar înscrierii pentru vot prin corespondență, iar acest lucru ar putea afecta respectarea drepturilor electorale.

„Aș vrea conchid spunând că timpul redus poate afecta pregătirea corespunzătoare a scrutinului electoral, că se pune în discuție stabilitatea legislației electorale prin raportare la standardele Comisiei de la Veneția, că se pune în discuție protecția efectivă a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales și, de asemenea, avem probleme cu partea finală, adică organizarea unor alegeri corecte și libere, care să permită accesul neîngrădit al candidaților și cetățenilor la exercițiul dreptului de vot”, a subliniat Țuțuianu.