Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tentativă de fraudă în numele Kaufland cu ”cadouri” la tombolă. Precizările companiei: Nu accesați linkurile, campania este falsă

Publicat

„Kaufland celebrează cea de-a 54-a aniversare de cadouri limitate la tombolă!” este mesajul otrăvit pe care l-au primit o mulțim de români.

Este o tentativă de fraudă care redirecționează utilizatorii către linkuri false, unde li se cer o serie de date care îi pot lăsa fără bani în conturi. 

Vezi și: Scrisoarea nigeriană, acum și pe WhatsApp. Te anunță că ai devenit bogat, înainte să rămâi sărac. Avertismentul autorităților

Numele şi logo-ul companiei Kaufland România sunt folosite în mod fraudulos în cadrul unei campanii online false, care urmăreşte inducerea în eroare a publicului, au anunțat joi reprezentanții companiei.

Kaufland România avertizează clienţii în legătură cu o tentativă de fraudă prin intermediul unei false oferte online sub forma: „Kaufland celebrează cea de-a 54-a aniversare de cadouri limitate la tombolă!”.

Concursul fals este reprezentat sub forma unui chestionar care îi invită pe cei ce îl accesează să răspundă la 4 întrebări despre Kaufland cu promisiunea că vor beneficia la final de un card cadou în valoare de 2000 de lei.

”Mesajul care circulă în mediul online “Kaufland celebrează cea de-a 54-a aniversare de cadouri limitate la tombolă! Prin chestionar, veţi avea şansa să obţineţi Un card cadou în valoarea de 2000 lei” redirecţionează utilizatorii către linkuri (…) care nu aparţin companiei noastre şi îi îndemnăm pe utilizatori să nu participe la astfel de concursuri şi să nu acceseze aceste link-uri” au transmis reprezentanții magazinului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Peştera Pojarul Poliţei, muzeul natural din Munții Apuseni. Imagini impresionante surprinse în subteran

Publicat

foto: A.S. SFINX
Foto: Asociația Speologică Sfinx

Peştera Pojarul Poliţei din Munții Apuseni, aflată pe teritoriul comunei Gârda de Sus din județul Alba, reprezintă un adevărat muzeu natural. Este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor.

Prezenţa masivă a argilei roşii pune în evidenţă cristalele de calcit alb, arborescente sau dispuse în plăci subţiri. Apar formaţiuni perlate, stalactite coralitice, sau sub formă de ciorchini, coloane, stalagmite, perdele sau cascade de montmilch cu microgururi peste tot. Peștera cu o lungime de 450 de metri este interesantă și ca forme de sculptare, și ca geneză, fiind rezultatul legării întâmplătoare a unor goluri formate independent.

Pentru protejarea ei, este închisă, fiind încadrată în categoria A, grupă în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și E. G. Racoviță sub numele de Peștera de la Pojarul Ghețarului (1929).

Explorarea întregii peșteri a fost făcută în anul 1949 de M. Șerban, I. Viehmann și Șt. Rotarides, iar ridicarea hărții, în 1955 de I. Viehmann, M. Bleahu și J. Dan. Este declarată monument al naturii și închisă cu o poartă de fier în 1952.

Localizare și cale de acces

Pojarul Poliţei este amplasată în Munţii Apuseni pe teritoriul comunei Gârda de Sus, nu departe de o altă peşteră celebră – Gheţarul de la Scărişoara. Peștera se află pe versantul sudic al Dealului Pojarului, spre Valea Poliței, la altitudinea de 1000 m. Se ajunge la ea urmând marcajul triunghi roșu, de la Cabana Scărișoara la Arieșeni. După bifurcația ce duce la Ghețar se merge până la o poiană mare, unde se părăsește marcajul și se urmează curba de nivel înapoi, la stânga, până la gura avenului.

Denumirea peşterii vine de la cuvântul ”pojar”, care pe lângă boala cunoscută din copilărie mai are şi sensul de incendiu, căldură mare, aici are înţelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliţa este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci Peştera Pojarul Poliţei este peştera situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui.

Descriere

Peștera Pojarul Poliţei este o peșteră fosilă, constituită din galerii strâmte dezvoltate pe diaclaze și dintr-o sală mare, la un nivel inferior, aparținând unui sistem de drenaj independent.

Gura reprezintă un aven format secundar. Intrarea are o formă triunghiulară, de 2,5 metri lățime și 2 metri înălțime. O verticală de 3 metri duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală.

Se coboară prin dreapta cu asigurare, căci câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 metri, ce necesită o scară. La baza rupturii se află o sală de 15 metri lungime, plină de bolovani și trunchiuri de pomi căzuți.

Din ea, la stânga, imediat sub locul prin care s-a coborât, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate.

Peștera este alcătuită din:

Sectorul vestic este constituit în principal din Sala Mare, la care se ajunge printr-o fereastră de acces din Sala Scării, după se coboară o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmtă de 12 m, pe care se coboară până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce formează un fel de boboci pe un fond de calcit roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în diversele ei nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subtiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir”), precum și formațiuni de mondmilch cu microgururi.

Sala Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte ascendente, la 8 m, sus terminându-se spre Sala Mare cu un fel de estrada de depuneri albe. În capătul nordic apare o galerie ascendentă mai putin ornată, cu multe prăbușiri și cu un aport masiv de argilă roșie.

În sfârșit, lângă peretele estic, cel pe unde am ajuns în sală, se află o imensă formațiune stalagmitică (Căpița) cu diametrul de 6 m și înălțimea de 8 m, care izolează în spatele ei un culoar scurt și o cămăruță extrem de concreționată. În ansamblu, Sala Mare este una dintre cele mai bogat, interesant și frumos concreționate goluri subterane din țară.

Sectorul estic începe din Sala Scării, unde în dreapta se află o parte coborâtă în care se adună apă sub forma unui lac. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înaltat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite și valuri acoperite draperii albe de mondmilch întărit, cu pereții încrustați cu cristale fibe-roșii, cu clustente și diaclaze cu cristalictite perlate.

Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, facând loc unei gropi de circa 8 m diametru și adâncă de 5 m, al cărui fund este ucupat de apă. Sala cu Gururi contrastează în mod izbitor cu splendoarea dinainte, având pereții goi, sfârtecați de coroziune, podeaua plină de namol și argilă moale. Dincolo de groapă se trece târâș printr-o poartă de numai 0,80 m înălțime într-o sala lipsită de concrețiuni. Apoi, pe sub o arcadă de rocă cu perforații – semn al curgerii sub presiune de odinioară – se trece în Sala Albă, în care se revărsa o splendidă cascada de mondmilch, cizelată extrem de fin în microgururi. Este Patul Zânei, în fața căruia se află un mare bloc prăbușit din tavan, asemănător unui animal înfundat în noroi, Cerberul. Pe sub arcada de stalactite de mondmilch alb se trece într-o nouă sală, care și ea are pe dreapta o scurgere de mondmilch în cascadă, lunga de 8 m, fasonată și ea de microgururi și care se continuă pe podea cu mondmilch cu gururi mai mari, de unde numele de Sala cu Bazine.

Câteva stalagmite perlate din extremitatea sălii anunță un nou aspect al peșterii. Faciesul dominant este cel de clusterite, adică de concretiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini și mase de o nemaipomenită bogăție. Pe parcursul a circa 30 m în această diaclază strâmtă și foarte înaltă s-au acumulat numeroase formațiuni de calcit. Galeria face apoi un cot brusc la stânga, unde podeaua dispare în adânc. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptită de peretele stâng sau coborând cu o scară și urcând pe partea cealaltă. Odată ajunși dincolo de prăpastie, galeria face un cot de 90 grade la dreapta și prezintă o denivelare de 2 m, care se urcă ușor. Ea marcheaza din nou o schimbare de facies, căci se trece acum în galerii cu pereții nuzi, foarte alterați, roșii, cu vine de calcit proeminente și cu cristalictite de talie mare, plasate în lungul fisurilor sau în zone cu aport de apă.

Coborând ușor, trecem în Galeria Excentricelor, din care se desprinde la stânga culoarul ascendent ce duce la etajul superior al peșterii. Galeria Excentricelor prezintă pe dreapta două cuiburi de concrețiuni excentrice. Alte excentrice se află în capătul galeriei.

Etajul superior este constituit în principal dintr-un culoar orientat spre nord, la care se ajunge mergând pe un fel de tobogan abrupt, puternic concreționat. Urcând pe numeroasele formațiuni existente se ajunge într-o galerie situată la circa 20 m mai sus față de galeria cu prăpastia și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, ele utilizând aceeași diaclază. Dealtfel, îndreptindu-ne spre sud ajungem deasupra unui abis în fundul căruia zărim bârna de peste Prăpastie.

Înaintând spre nord, se urcă pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, de unde un cot la stânga conduce în partea cea mai bogat ornamentată a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir” translucidă și cu alte formațiuni ce creează un peisaj de basm. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu mondmilch, un sorb al apelor ce se adună pe timp de infiltrații puternice.

Condiții de vizitare

Pentru conservarea perfectă a „muzeului natural” ce se găsește aici și pentru explorarea lui doar în interes științific, pestera Pojarul Poliței nu este amenajată turistic și nu este accesibilă vizitatorilor, fiind închisă cu o poartă metalică

informaţii extrase din Marcian Bleahu, Vasile Decu, Ştefan Negrea, Corneliu Pleşa, Ioan Povară, Iosif Viehmann – Peşteri din România – Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976

sursă imagini, video: Hans-Werner Ziegler, Ovidiu Băcioiu, Cosmin Berghean, Asociația Speologică Sfinx

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: La Aiud au început lucrările pentru implementarea unui transport public ecologic. Investiție de peste 61,9 milioane de lei

Publicat

La Aiud au demarat recent lucrările în cadrul proiectului „Transport public ecologic în municipiul Aiud”.

Potrivit reprezentanților Primăriei Aiud, pe strada Pandurilor din Măgina a fost deja efectuată săpătura în casetă și a început așezarea stratului de fundație pentru stabilizarea solului.

Pe strada Tudor Vladimirescu, în zona IAS, se lucrează la fundația viitorului depou al autobuzelor electrice.

Proiectul „Transport public ecologic în municipiul Aiud” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 4e, Obiectiv specific 3.2, apelul de proiecte nr. POR/2017/3/3.2/1/7 REGIUNI și are o valoare totală de 61.919.006,01 lei.

Lucrările vor include:

  • Construirea și utilarea cu echipamente tehnologice a depoului situat pe str. Tudor Vladimirescu;
  • Asfaltarea străzii Pandurilor din Măgina;
  • Sistem inteligent de transport (ITS);
  • Amenajarea punctelor de încărcare auto;
  • Amenajarea/modernizarea stațiilor pentru călători;
  • Amenajarea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice;
  • Amenajarea zone pietonale;
  • Amenajarea piste de biciclete;
  • Înființarea a trei puncte de bike-sharing și achiziționarea a 50 de biciclete.

De asemenea, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 16 autobuze electrice noi pentru transportul urban, respectiv furnizate, montate și puse în funcțiune 16 stații de încărcare lentă și 4 stații de încărcare rapidă.

sursa, foto: Facebook – Primăria municipiului Aiud

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

De la 1 ianuarie 2023, plafon de 33% pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Portițele prin care evită impozitarea

Publicat

anaf

De la 1 ianuarie 2023 va exista un plafon lunar de încadrare pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Statul impune o impozitare excesivă a veniturilor din salarii, dar lasă câteva ”portițe” legale pentru ca angajatorii să poată evita impozitele pe muncă.

Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenţii cu vârsta pâna la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

În urmă cu câteva zile, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Aceasta aduce mai multe modificări și completări Legii nr.227/2015 referitoare la Codul Fiscal.

Pentru anumite sume ori prestații suplimentare sau beneficii extrasalariale primite de angajați, Guvernul obligă firmele să se raporteze la un plafon lunar când aplică tratamentul aferent veniturilor neimpozabile.

Astfel, nu vor fi considerate impozabile anumite venituri ce vizează clauzele de mobilitate, vacanțele angajaților, abonamentele medicale, hrana sau cheltuielile generate de telemuncă dacă toate acestea se încadrează în 33% din salariul de bază.

Venituri care nu se impozitează în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază

Practic, în România, în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază, au fost definite mai multe venituri care nu se impozitează. Acestea sunt următoarele:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi.

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut, în anumite condiții.

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câstig salarial mediu brut.

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului sa nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoară activitati în regim de telemuncă pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate in regim de telemuncă.

La atingerea plafonului sunt luate în calcul, cumulat, veniturile de mai sus. De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a stabili ordinea în care veniturile de sus-menționate se includ în plafonul lunar de 33%.

Modificările din Codul Fiscal: Impozitarea veniturilor și alte contribuții

Impozitarea veniturilor din chirii : eliminarea cotei forfetare de 40% şi impozitarea la valoarea totală a chiriei, în cazul veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele realizate din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate in locuințe proprietate personala.

De asemenea, se reintroduce obligația înregistrării contractelor de închiriere la ANAF, precum şi a modificărilor intervenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului / producerea modificării.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal : se elimină plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil ;

impozitul pe venit se calculează  diferențiat, în funcție de perioada de deținere anterioară a bunurilor imobile, prin aplicarea unei cote de 3% pentru proprietățile imobiliare deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a unei cote de 1% pentru imobilele deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

Contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă persoana estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei fiscale.

Se modifică baza anuală de calcul, după cum urmează : acesta este venitul ales de contribuabil  care, însă, nu poate fi mai mic decât :

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă se estimează că se va obține venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară (pentru 2022 – 12 salarii minime), în vigoare la termenul de depunere a declarației fiscale

Se modifică baza anuală de calcul, astfel :

  • nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de  24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate a peste 24 de salarii minime brute.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO ȘTIREA TA: Pericol pentru șoferi pe DN 1, la Oiejdea, din cauza unor lucrări nesemnalizate

Publicat

Un cititor Alba24 ne-a semnalat sâmbătă seara faptul că pe drumul național DN 1, în zona localității Oiejdea, pe carosabil sunt mai multe lucrări nesemnalizate, care pun în pericol siguranța circulației rutiere. 

Pe imaginile transmise pe adresa redacției de cetățean se poate observa faptul că pe mai multe porțiuni ale drumului asfaltul a fost decopertat, iar în locul acestuia muncitorii au așternut balast.

„Regăsiți o filmare și imagini de pe E81, din dreptul localității Oiejdea, unde sunt lucrări la carosabil nesemnalizate.

Am făcut o sesizare și către IPJ Alba – Serviciul Rutier, în acest sens”, ne-a transmis cititorul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax