Tichetele de vacanță revin din 2022 pentru bugetari. Veste bună și pentru angajații firmelor private. Ce valoare au voucherele

Sistate pentru anul 2021, voucherele de vacanță revin de anul viitor, potrivit programului de guvernare. De tichetele de vacanță vor putea beneficia de anul viitor pe lângă bugetari și angajații firmelor private, iar statul va acoperi contravaloarea acestora.

În program nu a mai fost menționat și faptul că utilizarea voucherelor de vacanță va fi limitată pentru pensiuni agroturistice și stațiuni balneare și că nu vor mai putea fi folosite și la plata sejururilor pe litoral.

Citește și Bugetarii primesc tichete de vacanță până în 2026. Care va fi valoarea voucherelor anul viitor. Proiectul, lansat în dezbatere

“Stimularea circulației turistice interne prin acordarea de tichete de vacanță, începând cu anul 2022, pentru salariații din sectorul bugetar și acoperirea contravalorii tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural și balnear; valoarea tichetelor de vacanță va fi de 1450 lei”, se arată în document.

Tot la capitolul turism, politicienii au inclus și un Program pentru Digitalizarea turismului, care presupune digitalizarea sistemului de evidență a turiștilor în România, cu respectarea normelor GDPR, pentru a dezvolta baza de date care să permită o mai bună țintire a promovării de țară pe categoriile/țările de interes, potrivit documentului.

Noii guvernanți vor un program în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Programul de guvernare arată că se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maxim 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

„Turismul este un factor important pentru creşterea şi dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai acerbă la nivel mondial iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă şi de calitate, mizând pe avantajele ei competitive.

Potenţialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de Organizaţii de Management al Destinaţiilor, la fel cum avem nevoie de promovare internă şi externă.

Pandemia COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc”, se menţionează în document.

Sursa citată semnalează că turismul a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum şi a unei crize sociale şi de urgenţă economică pe fondul izbucnirii pandemiei Sars-Cov-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulaţiei turistice, cât şi în activitatea redusă a profesioniştilor şi operatorilor economici de profil, iar îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România.

Complementar, Coaliţia de guvernare îşi propune dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent şi pentru aceasta va sprijini ecoturismul şi managementul adecvat al destinaţiilor de turism şi industriile culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.

Obiectivele pentru dezvoltarea turismului vizează:

• dezvoltarea destinaţiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat şi cel public la nivel de destinaţie, în vederea creşterii calităţii şi performanţei managementului destinaţiilor turistice din România;
• creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului;
• reducerea sezonalităţii, creşterea duratei medii a sejurului şi a gradului de fidelizare a turiştilor; dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunităţi de dezvoltare şi stimularea creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale;
• realizarea de investiţii în turism;

simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului, inclusiv pentru cele de tipul economiei colaborative; asigurarea atât a protecţiei turiştilor cât şi a operatorilor economici din industria de turism în situaţia unei crize;

digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului; sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului.

În acest sens, se are în vedere actualizarea cadrului legal privind dezvoltarea Organizaţiilor de Management ale Destinaţiilor (OMD) care să:

• reglementeze forma de organizare şi finanţare a acestora în scopul asigurării de bugete proprii din taxe specifice la nivelul destinaţiilor şi din programe naţionale de finanţare, managementul participativ în cadrul acestora şi profesionalizarea managementului de destinaţie printr-un parteneriat între mediul public şi cel privat,
• derulelze acţiuni de marketing atât în format tradiţional cât şi în mediul online, care să contribuie la creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România la nivel naţional şi internaţional,
• identifice nişe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ şi sprijinirea celor care au potenţial dar nu sunt încă recunoscute şi susţinute prin politici publice în prezent,
• actualizarea cadrului legal pentru continuarea şi finanţarea programului de investiţii în turism şi formularea şi adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare şi promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale precum şi implementarea planurilor de acţiune aferente.

Alte direcţii de acţiune pentru dezvoltarea turismului:

• actualizarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licenţiere şi omologare în domeniul turismului, inclusiv în domeniul economiei colaborative, prin adaptarea acestuia la cerinţele actuale;
• elaborarea unui plan de gestionare a crizelor în domeniul turismului; înfiinţarea unei scheme de ajutor pentru operatorii economici care activează în domeniul balneoclimateric precum şi a celor afectaţi de actuala criză sanitară;
• adoptarea cadrului legal pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului; actualizarea legislaţiei specifice plajelor; dezvoltarea de programe şi proiecte în vederea promovării traseelor turistice; r
• ealizarea unui sistem informatic de evidenţă a activităţii de turism din România; eliminarea neconcordanţelor legislative în cazul staţiunilor balneare şi turistice;
• dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învăţământului dual şi formarea profesională continuă de personal calificat;
• implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului; crearea unui mediul fiscal prielnic dezvoltării şi sprijinirii mediului antreprenorial în domeniul turismului.

Documentul include un program în 10 ani pentru modernizarea a 31 de staţiuni balneare, urmând să se finanţeze 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Sursa: agerpres, programul de guvernare