TRADIȚIILE lunii noiembrie. Sărbători, superstiții și obiceiuri de ”vinar”. Când începe Postul Crăciunului

”Brumar” sau ”vinar” cum e numită în tradiţia populară, luna noiembrie vine cu temperaturi mai scăzute, cu nopţi mai lungi (de 14 ore) şi cu zile scurte (de doar zece ore – partea de zi iluminată de Soare).

Denumirea lunii noiembrie (lat. november) derivă de la cuvântul „novem” care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.

În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, mai complicat, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.

Tradiții și superstiții

Luna noiembrie este numită în popor şi „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

Prima săptămână a lunii noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie). În Transilvania, se făcea ”turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii separaţi de oi). Dacă turta cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.

Vezi și MESAJE de Sfinţii Arhangheli MIHAIL și GAVRIL. Felicitări și urări pentru oameni dragi. Colegi, rude, prieteni

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil 

Cunoscuţi drept conducătorii oştilor de îngeri, aceştia sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Se spune că fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”.

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”.

Vezi 8 noiembrie: Sfinţii Arhangheli MIHAIL şi GAVRIIL. Tradiţii şi superstiţii despre sărbătoarea îngerilor

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții.

Pentru ca atât Sfântul Mihail, cât și Sfântul Gavriil sunt văzuți ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, în credința populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de Apoi. Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.

Totodată, Arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității. Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

A doua săptămână este marcată de Lăsata Secului (14 noiembrie) pentru Postul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc.

Vezi și Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului

Postul Crăciunului va fi în perioada 15 noiembrie – 24 decembrie.

A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna. Săptămâna se încheie cu sărbătoarea religioasă Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.

21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului

Luna noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie), cel care îngheaţă apa şi coase răul. În noaptea Sfântului Andrei – 30 noiembrie – românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine, conform volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu, Editura Pro, 2000).

sursă: Agerpres