Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Documentarul „Iarna transilvană”, de Dumitru Budrala, filmul care ne amintește cum era Crăciunul înainte de pandemie


Publicat

Atunci când multe tradiții se pierd, filmul documentar devine o mărturie esențială peste timp. Este și cazul filmului „Iarna transilvană”, realizat de regizorul Dumitru Budrala, care descrie câteva obiceiuri, ceremonii și ritualuri specifice sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou.

Importanța acestui film documentar este cu atât mai mare cu cât, în acest an, tradițiile nu pot fi respectate din cauza restricțiilor pandemiei de Covid-19.

Filmul lui Dumitru Budrala este un martor atent la tradițiile de Crăciun întâlnite la comunitățile pastorale din sudul Transilvaniei. Camera de filmat urmărește până la detaliu ceea ce obișnuiau oamenii să facă în această perioadă, de la tăiatul porcului în ziua de Ignat la colindele cetelor de feciori și împodobitul cailor și boilor pentru marea horă din ziua de Crăciun.

„Ritualurile și cântecele străvechi ale comunităților carpatine se aseamănă cu cele ale lumii antice. Deși au rezistat atâtor sute și chiar mii de ani și s-au transmis până în zilele noastre, există astăzi foarte mulți oameni care locuiesc în orașe, la bloc, și care nici nu își imaginează că astfel de obiceiuri sunt încă respectate în multe localități din mediul rural”, spune regizorul Dumitru Budrala.

Minute bune din film le sunt dedicate cetelor de feciori ai satului care se organizează încă din ziua de Sf. Nicolae, cu vătaf, cârciumar și tot alaiul pentru a colinda, la fiecare casă din sat, cât e noaptea de Ajun de lungă. „În Noaptea de Ajun e bine să nu dormi, ci să cânți, să te înveselești, că atunci și morții se bucură și ei”, spune unul dintre naratorii filmului, care descrie își amintește cum era pe vremea în care era el însuși fecior.

Citește și: MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

De altfel, regizorul Dumitru Budrala a ales să filmeze oameni autentici, cu mâinile bătătorite de muncă, care știu să se bucure de fiecare moment al acestor zile de sărbătoare. Din tradițiile și obiceiurile întâlnite în comunitățile pastorale din sudul Transilvaniei nu lipsesc idilicele drumuri pe ulițele satului în sănii trase de cai, împodobitul boilor, al cailor și al feciorilor, care își leagă clopoței în jurul gambelor și spectaculoasa horă care are loc de Crăciun, în centrul satului.

Un loc aparte în rândul credințelor populare din perioada Crăciunului îl au la credințele păgâne despre vrăji despre oameni care „leagă” oile să nu mai dea lapte și animalele domestice care cad bolnave din senin și mor de deochi sau pentru că au fost blestemate în această perioadă. Și cum fiecare problemă are și o rezolvare, oamenii de la poalele munților știu rețete de deochi (pentru oameni și cai) și au convingerea că „un popă bun” poate citi din carte astfel încât orice blestem să dispară și lucrurile să reintre pe făgașul normal.

Vezi și: MESAJE DE ANUL NOU 2021: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2020

Filmul documentar „Iarnă transilvană”, deși a fost făcut în anul 1996, sau poate tocmai de aceea, este o mărturie autentică a tradițiilor care s-au păstrat în mediul rural, dar care sunt din ce în ce mai puțin răspândite. Iar restricțiile cauzate de pandemia de Covid-19 au făcut ca anul acesta o parte din obiceiuri să nu mai poată fi practicate, pentru prima oară din antichitate încoace.

Cine este Dumitru Budrală

Dumitru Budrala este regizor, producător, fotograf și director de imagine. Filmele sale au fost prezentate și premiate la festivaluri de film din întreaga lume.

Dumitru Budrala deține un doctorat în antropologie vizuală, ceea ce explică perspectiva sa asupra lumii, care e cel puțin dublă: privirea a cineastului și înțelegerea cercetătorului-antropolog.

Fotografiile documentar-antropologice semnate de Dumitru Budrala au făcut ocolul lumii în diverse expoziții internaționale și au fost publicate în albume de fotografie.

În 1991, Dumitru Budrala a lansat proiectul cultural Astra Film, devenit între timp unul dintre cele mai importante centre de film de non-ficțiune din Europa, despre care regretatul antropolog Vintilă Mihăilescu spunea că este un loc dedicat; redescoperirii firescului, o lecție de a privi lumea.

Dumitru Budrala este directorul fondator al Festivalului internațional al filmului de non-ficțiune de la Sibiu, ASTRA FILM FESTIVAL, pe care l-a înființat în 1993. De-a lungul a aproape trei decenii de existență, la Astra Film Festival au venit filme și personalități care au marcat cinematografia mondială de non-ficțiune.

În 1993 – spune Dumitru Budrala – festivalul era un proiect mult prea inovator ca cineva să creadă în el. Era o provocare să facem Astra Film Festival, să inventăm un spaţiu dinamic de explorare şi experimentare a condiţiei umane prin cinematografia realităţii.

La fel de mare a fost provocarea să creştem festivalul şi să-l menţinem în viaţă mai bine de un sfert de secol. Această poveste a festivalului este în sine material copios pentru un excelent film documentar.
Astăzi, Astra Film Festival este recunsocut unanim ca unul dintre marile evenimente cinematografice ale Europei

Foto: Captura video – documentar



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Norma de hrană pentru polițiștii locali din Alba Iulia, la aprobat în Consiliul Local. Câți bani vor primi în 2021

Publicat

Consilierii locali din Alba Iulia au de aprobat, în ședința din 29 ianuarie, norma de hrană ce va fi acordată în bani în 2021. Sumele sunt aceleași ca anul trecut.

Norma de hrană se acordă ţinând cont de perioada aferentă zilelor calendaristice, calculată nominal pentru fiecare persoană în parte, prin înmulțirea valorii financiare zilnice a normei de hrană cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.

Pe timpul participării personalului poliției locale la orice curs de formare profesională, se suspendă acordarea normei de hrană

În toate situațiile de suspendare a raportului de serviciu sau a contractelor de muncă, inclusiv pe perioada concediilor medicale, se va suspenda alocarea normei de hrană.

Cât primesc polițiștii locali normă de hrană în 2021 :

Norma numărul 1 – 25 de lei pe zi – pentru angajaţi ai Direcţiei Poliţiei Locale – funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale şi personal contractual.

Norma numărul 6 – 32 lei pe zi pentru angajaţi ai Direcţiei Poliţiei Locale – funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local.

Norma numărul 12 B – 5 lei pe zi pentru cei care lucrează în ture sau schimburi.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Locuitorii orașelor mici au resimțit un nivel de anxietate mai ridicat în pandemie, față de cei din orașe mari sau de la sate

Publicat

Un nivel de anxietate mai ridicat în primul val al pandemiei a fost resimțit de locuitorii orașelor mici, comparativ cu cei de la sate sau din orașele mari.

Este concluzia unui studiu realizat de Memory Lab, echipă de studii științifice privind memoria, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din București.

Cu privire la nivelul mai ridicat de anxietate resimțit în orașele mici, autorii notează că nu există studii care să dovedească o relație clară între zonele urbane și problemele mentale, dar unele cercetări au indicat legături între locul unde trăiesc oamenii și numărul de cazuri de anxietate/depresie. Studiul face trimitere la faptul că zonele rurale oferă mai multe soluții pentru a face față stresului și prezintă un număr mai mic de cazuri de depresie, pe când zonele urbane medii și mari se remarcă prin cel mai scăzut nivel al șomajului și prin condiții economice și de trai mai bune. În aceste condiții, cele mai afectate zone, în izolarea cauzată de pandemie, au fost orașele mici, potrivit edupedu.ro.

Studiul arată că nu a fost diferență mare între bărbați și femei, deși unele studii internaționale au indicat că, în general, anxietatea se resimte mai puternic în rândul femeilor. Autorii notează că lipsa unor date relevante poate fi cauzată de faptul că cei mai mulți participanți la studiu sunt femei, existând un dezechilibru, din acest punct de vedere, în eșantion.

Același studiu mai arată, între altele, că legăturile familiale nu sunt indicator al stării de anxietate, în pofida așteptărilor, deoarece rezultatele sugerează că familia nu este percepută ca un scut protector împotriva amenințării pandemice și, ca atare, legăturile familiale strânse nu au contribuit la o scădere a stării de anxietate.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Amplasarea radarelor pe drumurile din Alba, la acest sfârșit de săptămână. Unde îi așteaptă polițiștii pe șoferii nedisciplinați

Publicat

Poliţia Rutieră monitorizează traficul în judeţul Alba și în acest weekend. Oamenii legii atenționează șoferii să respecte regulile de circulație, ca să evite accidentele rutiere.

 Conducătorilor auto le este recomandat să ţină cont de limitele de viteză, să nu conducă obosiţi sau sub influenţa alcoolului şi să manifeste respect în trafic.

Amplasarea radarelor în perioada 23 -25 ianuarie 2021:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Sursa: IPJ Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ministrul Economiei promite ZERO TAXE pe salariul minim, din 2022. ”Românii fac salariul aproape jumi-juma cu statul”

Publicat

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim.

Vezi și Ministrul Economiei: Casele de marcat puse în funcțiune sunt deductibile din impozit. Măsura se aplică pe perioada 2018-2021

Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară.

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE

Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani.

Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite.

Citește și Ministrul Economiei: Introducem IMPOZIT ZERO pe salariul minim din agricultură. Măsura ar putea fi aplicată începând din 2021

Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

Claudiu Năsui: “Suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat.

Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui.

sursa: agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate