Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT VIDEO Guvernul a adoptat o Ordonanță pentru momentul ce urmează expirării stării de urgență. MĂSURI adoptate


Publicat

Vicepremierul Raluca Turcan, ministrul de Interne Marcel Vela și ministrul Economiei, Virgil Popesu, au prezentat, joi, după ședința de Guvern, măsuri adoptate pentru trecerea la starea de alertă.

Premierul Ludovic Orban spunea la începutul ședinței de guvern de joi că starea de alertă va fi declarată joi de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, organism a cărui conducere o va prelua personal. Parlamentul a adoptat miercuri legea privind starea de alertă, aducând modificări substanțiale proiectului Guvernului, însă aceasta intră în vigoare abia pe 18 mai.

Vezi AICI Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile

Printre măsurile adoptate în ședința de Guvern se numără prelungirea șomajului tehnic până la 1 iunie, acordarea de zile libere pentru părinți până la 12 iunie, posibilitatea acordării de consultații medicale la distanță. În plus, ONG-urile care achiziționează echipamente medicale vor fi scutite de TVA până la 1 septembrie. Vor fi recalculate salariile pentru aproape 70.000 de polițiști.

Prima ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență care, potrivit modificărilor adoptate, este condus de premierul Ludovic Orban va avea loc în această seară și urmează să stabilească măsurile valabile în timpul stării de alertă.

Principalele declarații 

Marcel Vela:

A fost adoptată OUG pentru modificarea unor acte normative privind managementul situațiilor de urgență. În 15 mai încetează starea de urgență.

Pericolul de răspândire a COVID există

Propunem modificarea unor acte normative precum OUG 21/2004 și OUG 1/2014

Definirea stării de alertă – răspunsul la o situație de urgență

Reglăm mecanismul de declarare, prelungire și încetare a stării de alertă. Sunt stabilite criteriile care trebuie analizate: amploarea, densitatea și infrastructura din zonă

Starea de alertă va fi gestionată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care va fi condus de premier și va avea 3 vicepreședinți: Raed Arafat, Marcel Vela și ministrul Lucrărilor Publice

În baza acestei OUG, în această seară se va convoca prima ședință în noua formulă a Comitetului Național pentru Situații de Urgență

Raluca Turcan:

A fost adoptată OUG pentru sprijinirea unor oameni și companii, pe o perioadă limitată de timp

Pentru protecție socială – prelungirea șomajului tehnic până la 1 iunie

Vrem să acordăm această formă de sprijin în paralel cu măsuri active, care să includă și suportarea unei părți din salariu

Va mai fi prelungită măsura de acordare de zile libere pentru părinți până pe 12 iunie 2020

Companiile cu mai mult de 50 de angajați, obligate să stabilească program individualizat de muncă

Prelungirea până la 31 mai a unor drepturi: concedii pentru creșterea copilului

Sănătate – se vor aloca sume suplimentare pentru decontarea cu prioritate a concediilor medicale pentru cei aflați în carantină și pentru cei cu COVID

Consultațiile medicale acordate de medici și în ambulatoriu vor putea fi acordate în continuare la distanță. Se va face decontarea fără folosirea cardului

Educație – transportul gratuit pentru elevi. Prin OUG am decis ca operatorii de transport să asigure transport gratuit al elevilor sub sancțiuni pierderii contractelor.

Licențele au fost prelungite, CJ-urile le preiau și au obligația să pună acestă condiție pentru transport gratuit

Domeniul fiscal – scutire de la TVA până la 1 septembrie pentru companii care achizitionează echipamente pentru COVID

Domeniul cultural – posibilitatea refolosirii biletelor deja cumpărate sau vochere pentru alte evenimente. Dacă într-un an nu se folosesc aceste bilete, se vor returna banii

Prelungirea termenului de eliberare a certificatelor de situații de urgență până la 31 mai, pentru sprijinirea angajatorilor

Va fi prelungită până la 15 iunie posibilitatea de solicitare a amânării ratelor

Virgil Popescu:

OUG prin care se creează posibilitatea ANRE de a reglementa prețul astfel încât să scadă și sunt optimist că vom avea o scădere de preț de 1-2% pe terifele reglementate

Derogări pentru investițiile noi în energie electrică

GUVERNUL  ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile

Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivel global, în care, potrivit datelor publicate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, mai mult de 4 milioane de persoane au fost infectate și peste 290 de mii au decedat, precum și declararea „Pandemiei“ de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020,

Luând în considerare experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia și care au vizat acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socioeconomice neesențiale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi putut avea efectul scontat,

În contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, inclusiv de instituire a unor stări excepționale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției,

Având în vedere contagiozitatea extrem de înaltă a virusului care nu poate fi ținută sub control în lipsa unor măsuri de protecție pentru întreaga populație, proporționale cu gradul riscului asociat evidențiat de nivelul de manifestare al acestui virus la un moment dat,

Înțelegând că protejarea vieții, în principal, și a sănătății în subsidiar, ca drepturi fundamentale ale omului necesită, în context pandemic, asumarea unor măsuri, inclusiv normative, a căror aplicare să fie realizată fără echivoc, în timp real și în scop pozitiv, fără a aduce atingere în substanța drepturilor și libertăților fundamentale,

Având în vedere deciziile europene privind protecția civilă, în plus față de cele emise în context pandemic, potrivit cărora se constată creșterea semnificativă a numărului și gravității situațiilor de urgență naturale și a celor provocate de om în ultimii ani și dat fiind că situațiile de urgență viitoare pot atinge cote extreme și un grad mai ridicat de complexitate, cu consecințe extinse și pe termen mai lung, ca rezultat al schimbărilor climatice și a interacțiunii potențiale între mai multe pericole naturale și tehnologice,

Având în vedere și faptul că, pe fondul constatării pe teritoriul național, în mod concret, în ultima perioadă de timp, a unor manifestări climaterice violente, cu un grad ridicat de imprevizibilitate, care pun în pericol viața și integritatea fizică a populației și care diminuează capacitatea de răspuns instituțional prin raportare la timpul de reacție foarte scurt, devine tot mai importantă o abordare integrată a managementului situațiilor de urgență, care să maximizeze capacitățile operative ale tuturor instituțiilor responsabilizate, inclusiv la nivel decizional, și să înlăture pe cât posibil efecte negative,

Luând în considerare în special necesitatea simplificării mecanismului de luare a deciziilor și de eficientizare a structurii de coordonare integrată, cu precădere a Departamentului pentru Situații de Urgență, în cazul situațiilor de urgență curente și a celor de amploare și de intensitate deosebite sau al dezastrelor cu impact deosebit de grav, produse pe teritoriul național – obiective care au în vedere inclusiv concluziile observatorilor interni și internaționali, participanți la exercițiile „SEISM 2018” și „EU MODEX 2018”,

Având în vedere imperativul eficientizării unor activități la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în domeniul aviației, în sensul eficientizării activității de coordonare integrată a Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, din perspectiva componentei aeromedicale,

Ținând cont de necesitatea prevederii unor structuri organizatorice și funcționale care să permită îndeplinirea tuturor atribuțiilor specifice din competența Departamentului pentru Situații de Urgență, în concordanță cu rolul și locul acestei structuri în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență,

Având în vedere intrarea în vigoarea a Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.764/2008 și necesitatea întăririi rolului de autoritate pe segmentul supravegherii pieței mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor,

În vederea asigurării cadrului legal necesar notificării la Comisia Europeană a Centrului Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă ca organism de evaluare a constanței performanței produselor pentru construcții și stabilirea personalității juridice pentru alte unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență,

Întrucât neadoptarea măsurilor propuse poate genera consecințe negative grave asupra fluxului informațional-decizional, constând în aceea că, de la data producerii situației de urgență și până la desfășurarea acțiunii de răspuns, este necesară desfășurarea mai multor activități de informare a factorului decizional, de luare a deciziei și de punere în aplicare a acesteia, activități care sunt asigurate din punct de vedere organizațional de structuri specializate asupra cărora se exercită o relație de coordonare, astfel că inexistența acestor structuri specializate și a coordonării lor integrate are impact direct în privința asigurării măsurilor de protecție a populației și al eficienței managementului situațiilor de urgență și al consecințelor dezastrelor,

Ținând cont de faptul că urgența reglementării rezultă din aceea că în data de 15 mai 2020 încetează efectele Decretului prezidențial nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgență pe teritoriul național, în timp ce obiectivul pentru care acesta a fost instituit, de refacere a stării de normalitate provizorie, trebuie urmărit în continuare, dat fiind că pericolul de răspândire a COVID-19 subzistă,

Înțelegând că aceasta este o situație extraordinară, dat fiind că, în continuare, viața și sănătatea populației sunt grav amenințate, datele statistice prezentând evoluții în acest sens, datorită caracterului imprevizibil al evoluției răspândirii COVID-19, În considerarea faptului că elementele sus-menționate vizează interesul public și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

ART. I. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 4 februarie 2014, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul I, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se înființează Departamentul pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Departamentul, structură operațională, fără personalitate juridică, cu atribuții de:

a) coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență, în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum și în cadrul structurilor SMURD și serviciilor publice de ambulanță, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;

b) elaborare, coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătății și ale celorlalte instituții sau structuri cu atribuții în domeniu;

c) coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic, precum și a activităților de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență, în colaborare cu structurile specializate cu atribuții în domeniu.”

2. La articolul I, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(11) – (13), cu următorul cuprins:

„(11) Departamentul asigură monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională, implementarea proiectelor cu finanțare externă în domeniul situațiilor de urgență, protecției civile și al cooperării civil-militare, pentru care Departamentul sau structurile din coordonare au calitatea de beneficiari, precum și implementarea managementului calității în cadrul structurilor din subordonare/coordonare și coordonare operațională.

(12) Departamentul asigură, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor, potrivit domeniilor de competență ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională.

(13) Procedura de elaborare, coordonare și evaluare metodologică precum și evaluare a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, se stabilește prin ordin comun a ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății. ”

3. La articolul I, partea introductivă a alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, coordonează:”

4. La articolul I alineatul (3), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) Inspectoratul General de Aviație, cu excepția misiunilor de ordine publică care sunt coordonate de către secretarul de stat pentru ordine publică ”. 

5. La articolul I, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Departamentul coordonează operațional serviciile de ambulanță județene, respectiv Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, UPU/CPU, serviciile publice Salvamont și Salvaspeo și activitățile de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență.”

6. La articolul I, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin.(41) și (42), cu următorul cuprins:

„(41) Departamentul, Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România și Corpul Român Salvaspeo elaborează și emit proceduri operaționale comune în domeniul coordonării operaționale și metodologice precum și a evaluării formării profesionale.

(42) Departamentul colaborează cu Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România, cu Corpul Român Salvaspeo și cu asociațiile de căutare-salvare canină în domeniul situațiilor de urgență în vederea coordonării metodologice și evaluării activității de formare profesională și de educație continuă, precum și a exercițiilor la nivel național, regional sau transfrontalier în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic.”

7. La articolul I, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) În exercitarea atribuțiilor, Departamentul folosește personal încadrat în condițiile legii, inclusiv prin detașare, din cadrul Ministerului Sănătății, precum și din alte instituții publice, după caz.”

8. La articolul I, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins: „(51) În vederea realizării atribuțiilor specifice, Departamentul are în componență structuri funcționale înființate prin ordin al ministrului afacerilor interne.”

9. La articolul I, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) În exercitarea atribuțiilor, Departamentul colaborează cu celelalte ministere, autorități și instituții din cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.” ART. II. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera f) se abrogă.

2. La articolul 2, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins: „n) coordonarea operațională – totalitatea măsurilor dispuse și a acțiunilor desfășurate de către factorii de decizie premergător și pe timpul gestionării unei situații de urgență, în vederea organizării intervenției și utilizării capabilităților disponibile întro concepție unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.”

3. La articolul 4 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) declararea stării de alertă;”

4. La articolul 4, alineatele (2)-(6) se abrogă. 5. După articolul 4, se introduc șase noi articole, art.41-46, cu următorul cuprins: „Art. 41. – Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.

Art. 42. – (1) Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.

(4) În aplicarea alin. (1) – (3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:

a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului București, județean sau național;

b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;

c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns; d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Art. 43. – (1) Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. (2) Comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ ori la nivelul întregului județ, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului București.

(3) Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul primministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe ori la nivel național, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.

(4) Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 41 de către grupurile de suport tehnico – științific constituite pe tipuri de risc.

Art. 44. – La declararea stării de alertă și pe durata acesteia comitetele pentru situații de urgență hotărăsc aplicarea, în condițiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Art. 45. – Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind: a) baza legală; b) perioada stării de alertă; c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Art. 46. – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 41.

6. La articolul 6, după litera a) se introduce o nouă literă, lit.a1), cu următorul cuprins: „a1) Departamentul pentru Situații de Urgență;”
 
7. La articolul 7, alineatul (1), litera a1) se modifică și va avea următorul cuprins: „a1) Comitetul național pentru situații de urgență.”

8. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.”

9. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează Comitetul național pentru situații de urgență, denumit în continuare Comitetul național, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte.

(2) Comitetul Național are trei vicepreședinți, după cum urmează:

a) ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne;

b) ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice;

c) șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Comitetul Național este un organism interinstituțional format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, în funcție de tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

(4) În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului Național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.

(5) Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național.”

10. La articolul 81, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins:

„(6) Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, au calitatea de membri ai Comitetului Național.

(7) Organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

11. La articolul 15, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor – cu excepția municipiului București -, orașelor, sectoarelor municipiului București și comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgență, denumite în continuare centre operative.

(2) La Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.”

12. Articolul 151 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art.151

(1) – Atunci când comandantul acțiunii este șeful Departamentului pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operațională a situațiilor de urgență la nivel național se realizează prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției, care asigură suportul decizional pentru Comandantul acțiunii la nivel național și pentru Comitetul Național.

(2) Organizarea, funcționarea și componența Centrul național de coordonare și conducere a intervenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

13. La articolul 20, literele a) și c) se abrogă.

14. La articolul 20, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins: „o) propune Guvernului spre aprobare, Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență / la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

15. La articolul 20, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: „f) hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României.”

16. La articolul 22, litera c) se abrogă.

17. La articolul 23, litera c) se abrogă.

18. La articolul 24, litera c) se abrogă.

19. După articolul 24, se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

„Art. 241 – Departamentul pentru Situații de Urgență îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență;

b) informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României și a președintelui României, după caz, asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență sau a producerii situațiilor de urgență;

c) monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională;

d) coordonarea activităților, la nivel național, în domeniul rezilienței comunităților;

e) integrarea acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență;

f) implementarea proiectelor cu finanțare externă în domeniul situațiilor de urgență, protecției civile și al cooperării civil-militare;

g) implementarea managementului calității în sistemul național de urgență;

h) coordonarea metodologică și evaluarea activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătății;

i) colaborarea cu instituțiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice și evaluării activităților de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic;

j) coordonarea activităților de acordare, solicitare și/sau primire a asistentei / sprijinului internațional în cazul situațiilor de urgență de amploare;

k) elaborarea și supunerea spre aprobarea organismelor competente strategia națională de dezvoltare a Sistemului National de Management al Situațiilor de Urgență;

l) coordonarea activității metodologice de formare în unitățile de învățământ din cadrul structurilor aflate în coordonare;

m) comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competență ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională.”

20. La articolul 25, litera o) se modifică și va avea următorul cuprins: „o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență la nivel național.”

21. La articolul 31, alineatele (1) și (2) se abrogă.

22. La articolul 35, alineatul (2) se abrogă.

23. Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 42. – (1) Hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării. (2) Hotărârile prevăzute la alin.

(1) se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alerta.

(3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.”

ART. III. – Ordonanța Guvernului nr.88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată prin Legea nr.363/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, care este ajutat de un prim-adjunct și doi adjuncți, numiți prin ordin al ministrului afacerilor interne.”

2. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În subordinea Inspectoratului funcționează instituții de învățământ, studii și experimentări, unități și subunități specializate, baze, ateliere și depozite de asigurare tehnica, logistica și de reparații.

(2) In structura serviciilor de urgență profesioniste sau a unităților prevăzute la alin. (1) pot funcționa unități de cazare a personalului și a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.

(3) Unitățile prevăzute la alin.(1), care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 187 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot dobândi personalitate juridică prin ordin al ministrului afacerilor interne.”

ART. IV. – Articolul 7 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 7. – (1) Coordonarea în domeniul protecției civile se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență.

(2) Controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate în domeniul protecției civile se asigură, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la nivel local, de către inspectoratele județene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov.”

ART. V. – În cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea „Comitetul național pentru situații speciale de urgență” și acronimul „CNSSU” se înlocuiesc cu denumirea „Comitetul național pentru situații de urgență” și, respectiv, cu acronimul „CNSU”.

ART. VI. – Ordinul ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății privind stabilirea procedurii de elaborare, coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, prevăzut la art. I alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2014, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanță de urgență, se emite în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

ART. VII. – (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ministrul afacerilor interne, precum și conducătorii ministerelor, autorităților și instituțiilor publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, modifică și/sau completează ori propun Guvernului spre aprobare, după caz, actele normative subsecvente emise în aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, potrivit modificărilor și completărilor aduse prin prezenta ordonanță de urgență. (2) Până la intrarea în vigoare a modificărilor și/sau completărilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile actelor normative subsecvente emise anterior, în măsura în care nu contravin Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență.

ART. VIII. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă

PRIM – MINISTRU

Ludovic Orban

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Sâmbăta morților / Moșii de vară 2020. Obiceiuri şi credinţe populare la sărbătoarea din ajunul Rusaliilor

Publicat

mosii de vara

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă, iar momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară”.

Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor, zi denumită și ”Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Regulile din sălile de fitness. Primele deschise ar putea fi spațiile cu aparate de forță

Publicat

Ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe a declarat, vineri, că data la care se vor redeschide sălile de fitness va fi stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, iar într-o primă fază se va analiza posibilitatea redeschiderii doar a zonelor unde se folosesc aparatele de forță.

„Deschiderea sălilor de fitness este un subiect de impact. În ultima lună, pe această temă, am purtat multe discuții atât reprezentanții acestei industrii, cât și cu cei din INSP și Ministerul Sănătății. Nu vă ascund faptul că în acest moment lucrăm la niște norme care să definească cadrul în care se pot relua activitățile în săli și de asemenea nu vă ascund faptul că sunt îngrijorat de numărul de cazuri raportat ieri (n.r. joi).

Dacă nu se va dovedi că este o creștere a numărului de cazuri, după anumite reguli vom avea posibilitatea să stabilim deschiderea sălilor de fitness. În momentuld e față sunt sute de mii de români care așteaptă acest lucru”, a declarat Ionuț Stroe la Digi24.

*Cum se vor desfășura antrenamentele

Potrivit ministrului, masca pe față în regim de efort fizic este un lucru care nu se va impune ca normă. În schimb, normele care vor trebui să fie respectate țin de un triaj epidemiologic, de o termometrizare a persoanelor la intrarea în sală.

”Accesul se va face doar în baza unei programări prealabile, numărul persoanelor trebuie să fie limitat la capacitatea sălii și atenție, suprafața sălii se împarte la cei 7 metri pătrați menționați de noi în Ordin, astfel încât să putem afla numărul maxim de persoane care pot folosi aparatele în același timp. Organizarea spațiului de pregătire sportivă trebuie făcută astfel încât să se mențină distanțarea fizică. Dezinfectarea aparatelor trebuie făcută după fiecare utilizare.

Analizăm într-o primă fază să se redeschidă doar spațiile de aparate de forță, dar nu și cele care sunt folosite pentru regim colectiv, cu clase. Administratorul sălii va dispune aceste norme, el va decide cum își organizează activitatea, cum va satisface interesul tuturor clienților, nu vom impune o limită la resursa timp”, a spus ministrul Stroe.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Documente necesare pentru plata de la stat a unei părți din salariu. Modelul, publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Ordinul președintelui ANOFM privind modelul documentelor ce trebuie completate de către angajator pentru a putea beneficia de plata, de la stat, a unui procent din salariu, pentru cei care se întorc la muncă din șomajul tehnic, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Este vorba despre:

*cererea care trebuie semnată și datată de reprezentantul legal;
*declarația pe propria răspundere
*lista persoanelor care beneficiază de această sumă.

Plata de către stat a unui procent din salariu pentru cei care se întorc din șomajul tehnic a fost stabilită prin Ordonanța de Urgență 92/2020, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Practic, statul (prin fondurile europene) susține 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea 6/2020, adică nu mai mult de 2.253 lei. Practic, statul decontează acea parte din salariu, pe o durată de trei luni.

Angajatorii trebuie, însă, să mențină contractele de muncă până la data de 31 decembrie 2020. Excepție fac lucrătorii sezonieri.

Sursa: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO:14 premii obținute de cursanții Școlii de Arte și Meșteșuguri din Alba Iulia, la concursuri online de interpretare muzicală

Publicat

Cursanții Școlii de Arte și Meșteșuguri din cadrul Centrului de Cultură ”Augustin Bena” au câștigat, în luna mai, 14 premii importante la concursuri online de interpretare muzicală vocală și instrumentală, potrivit reprezentanților CJ Alba.

Cele mai multe distincții au fost câștigate la Concursul Internațional online de Interpretare Vocală și Instrumentală „The Sound of Music” Oradea, desfășurat în perioada 23 – 24 mai 2020. „The Sound of Music” este un concurs dedicat atât amatorilor cât și profesioniștilor, iar printre participanți s-au aflat și 13 cursanți ai Școlii de Arte și Meșteșuguri din cadrul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”, de la clasele: Canto muzică-ușoară – prof. coordonator Marinela Popa, Instrumente de suflat – prof. coordonator Nicolae Vancu, Chitară (clasa externă din Cugir) – prof. coordonator Silviu Oprișiu, Pian – prof. coordonator Oana Cîrstea și Orgă electronică – prof. coordonator Ovidiu Tăran. În urma jurizării, cursanții din Alba au obținut următoarele premii:

SECȚIUNEA – MUZICĂ UȘOARĂ :

PREMIUL DE EXCELENȚĂ:

Patricia Vodă – 15 ani (anul II de studiu)

PREMIUL I:

Eliana Burde – 14 ani (an III de studiu)

Georgiana Claudia Zbutea – 16 ani ( anul IV de studiu)

Moțoc Diana – 28 ani (anul I de studiu)

PREMIUL II:

Ciama Isabela – 12 ani – (anul IV de studiu)

Iris Lasc – 10 ani (anul III de studiu)

Maria Imbre – 13 ani (anul II de studiu)

Alexandra Sălcudean – (anul I de studiu)

SECȚIUNEA -MUZICĂ INSTRUMENTALĂ – CHITARĂ:

PREMIUL DE EXCELENȚĂ:

Petrișor Rareș – 12 ani (anul III de studiu)

SECȚIUNEA: MUZICĂ TRADIȚIONALĂ – INSTRUMENTE:

PREMIUL I:

Balea Alex Nicolae – 13 ani (anul V de studiu)

SECȚIUNEA: MUZICĂ CULTĂ – PIAN:

PREMIUL I:

Alexandru Suciu – 9 ani ( anul III de studiu)

Valeriu Ursu – 8 ani (anul II de studiu)

SECȚIUNEA MUZICĂ CULTĂ – ORGĂ ELECTRONICĂ:

PREMIUL I:

Dragoș Popa – 14 ani ( anul I de studiu)

Un alt premiu important a fost adus în județul Alba de Maria Raluca Imbre, în vârstă de 13 ani. Aceasta a câștigat Premiul I la Concursul online Internațional de interpretare vocală și instrumentală ”Muzica ne poate uni”, eveniment care a reunit aproximativ 1.000 de concurenți. Concursul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Pecica, Casa de Cultură „Doru Ioan Petescu” Pecica, Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr” și Palatul Copiilor Arad – Clubul Copiilor Pecica.

Sursa foto: CJ Alba

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate