Câți urși sunt în România, comparativ cu alte țări din Europa. Cât a crescut numărul acestor animale sălbatice, în ultimii ani

Câți urși sunt în România, comparativ cu alte țări din Europa: situația alarmantă, considerată de autorități, privind prezența și comportamentul urșilor în România aduce în atenție estimările privind numărul acestor animale în țară și în alte zone din Europa. Cifrele sunt luate în considerare la stabilirea măsurilor pentru gestionarea situației.

Cea mai recentă estimare privind numărul urșilor în România a fost prezentată de Ministerul Mediului, în aprilie 2025. Atunci au fost prezentate rezultatele studiului realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Conform analizelor realizate la peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe, realizatorii studiului estimează că în România trăiesc între 10.419 și 12.770 de exemplare de urs brun. Studiul are la bază ADN-ul recoltării de la nivel național, anunța atunci ministerul.

Însă și actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, menționează că în prezent ”România poate gestiona 3.500 – 4.000 de urși”.

Vânătoarea de urs, cu excepția cotelor aprobate la nivel național, a fost interzisă din 2016. S-a înregistrat astfel o creștere semnificativă a numărului de urși în țară. În plus, specialiștii observă modificări de comportament. Pe lângă faptul că aceste animale nu mai evită zonele locuite, ci se apropie în căutare de hrană, sunt și greu de alungat. Dincolo de regula de păstrare a biodiversității și protejare a animalelor sălbatice, rămâne problema gravă de apărare împotriva atacurilor de urs.

Măsuri luate în calcul de autorități

În prezent, autoritățile locale, în comisii mixte, pot lua măsuri de îndepărtare, relocare și în cele din urmă, eutanasiere a urșilor ce pun în pericol vieți omenești sau proprietăți. Procedura este însă în mai multe etape și uneori nu permite răspuns destul de rapid în cazuri urgente.

Ministrul Mediului spune că primăriile ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie în intervenții, cu respectarea avizelor de specialitate.

”Există situații dramatice în comunități, cu copii în pericol și animale ucise. E nevoie de măsuri rapide, dar și de protejarea biodiversității”, a punctat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, obiectivul este protejarea vieții umane, menținerea biodiversității și implementarea unor măsuri de prevenție eficiente.

Ea a subliniat că, în cazul comunităților cu ferme afectate de atacurile urșilor, soluțiile prioritare sunt gardurile electrice și sistemele de protecție pentru care statul trebuie să sprijine financiar.

Populația de urși în alte țări din Europa

Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană, cea mai mare populație de urși este în România. În 2018 erau circa 7000 de urși, în anii următori numărul a crescut la 9000, pentru ca în 2024-2025 să fie estimate cifrele de aproape 13.000 de exemplare, de către autoritățile române.

Comparativ, la nivelul anilor 2017-2023, numărul de urși în alte țări din Europa era estimat la:

• Suedia: circa 3000
• Finlanda: circa 2.200
• Slovacia: 2000
• Slovenia: 1000
• Estonia: 1000
• Bosnia-Herțegovina: 1000
• Croația: 1000
• Grecia: 600
• Bulgaria: 460
• Macedonia de Nord: 350
• Spania: 300
• Polonia: 200
• Norvegia: 180
• Serbia: 180
• Italia: 100

În alte țări europene, numărul exemplarelor era sub 100. În Belgia, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Turcia, nu au fost înregistrați urși. Situația este similară în Germania și Elveția. În Portugalia, un singur urs a fost semnalat, în zona de graniță cu Spania, în 2019. În Austria, erau doar 4 urși, ce ar fi provenit transfrontalier, din alte țări vecine.

În total, în Europa erau aproximativ 20.000 de urși, distribuiți pe 1,2 milioane de kmp, în creștere cu 4,6% față de 2016.

Explicații ale specialiștilor

Specialiștii au dat explicații despre situațiile în care urșii ajung în localități și zone agricole. Dincolo de căutarea de hrană, este luat în calcul și comportamentul în habitatul natura.

”Pentru a-și promova genele, omoară puii acestor femele pentru a se împerechea cu acestea. Este și o metodă de autoreglare a populației de urs. Aceste ursoaice, pentru a-și proteja puii, dispar din habitatul natural, pleacă.

Și atunci, se duc spre spațiile agricole, spre intravilanul localității, unde găsesc hrană, tocmai pentru a evita spațiile unde densitatea masculilor e mare”, a spus, în aprilie, profesorul universitar Ovidiu Ionescu, de la Universitatea „Transilvania”, din Brașov, citat de antena3.ro.

Planuri pentru următoarea perioadă

Ministerul Mediului a anunțat, în primăvară, că până la finalul anului 2025 se va aproba prin act normativ zonarea națională și planul de monitorizare genetică.

Zonarea națională a managementului populației de urs brun împarte teritoriul în patru categorii distincte:

• zone cheie pentru conservare
• zone de management al conflictelor (sau zonele de risc)
• zone de management durabil
• zone marginale.

Această clasificare este rezultatul unei analize complexe ce a integrat date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole, turistice, apelurile la 112 și chiar istoricul pagubelor produse de urși.

În funcție de zona în care trăiesc, urșii vor beneficia de un management diferențiat: de la conservare strictă, la măsuri de prevenire și intervenție în zonele de conflict. Pentru prima dată, România va avea un instrument digital, cu acoperire națională, care va permite luarea de decizii rapide și informate, în timp real.

Proiectul pentru plan național de acțiune

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în calitate de beneficiar, derulează în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, proiectul “Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.

Proiectul va contribui la creșterea capacității instituționale a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru îmbunătățirea managementului speciei de urs brun la nivel național prin:

• aplicația mobilă Android/iOS pentru colectarea și inventarierea probelor genetice colectate din teren;
• 400 de persoane instruite în vederea colectării probelor genetice din teren;
• 3 câini dresați în vederea localizării probelor genetice;
• echipamente de analiză pentru genetică animală achiziționate și funcționale;
• 1140 de sisteme de garduri electrice pentru protecția animalelor domestice, culturilor agricole și a bunurilor materiale, achiziționate și livrate către gestionarii de fonduri cinegetice, instalate în județele din regiunea lanțului Carpatic, în zone în care este cunoscută prezența speciei de urs brun;
• 150 de sisteme foto/video de monitorizare a sistemelor de garduri electrice, achiziționate și instalate în teren;
• 10 cuști de transport pentru urși;
• 10 truse de tranchilizare, achiziționate și livrate către Gărzile Forestiere Regionale.