Contacteaza-ne si pe

ADMINISTRATIE

VIDEO: Palatul Cultural din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

avatar

Publicat

palat cultural blajPalatul Cultural din Blaj a câştigat premiul UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”. „Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”, a fost motivaţia juriului pentru acest premiu.

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat miercuri câştigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/ Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Culturii Blaj_1 interiorAnul acesta au fost premiate două exemple din România: Palatul Cultural din Blaj, în categoria „Conservare”, şi Zoltán Kallós, în categoria „Serviciu dedicat”, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European.

Cei 29 de laureaţi din 18 ţări sunt recunoscuţi pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate şi educaţie, formare şi sensibilizare. Juriul, format din experţi independenţi, a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizaţii şi persoane fizice din 39 de ţări din Europa.

Palatul Cultural din Blaj a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La aproape patru ani de la debutul lucrărilor, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba.

Spaţii luminoase, cu accente contemporane şi nuanţe subtile vor putea găzdui spectacole de teatru, balet, operă, expoziţii şi alte evenimente culturale. Recepția tehică a lucrărilor va avea loc în 15 februarie, iar marea deschidere în 20 septembrie.

palatul cultural blajPalatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecție a monumentelor istorice de importanță națională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezența regelui Carol al II-lea și a întregului guvern și a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică.

Tot aici au funcționat, pe rând, Muzeul de Istorie și Etnografie, Biblioteca Orașenească și Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloșca și Crișan” din Blaj).

După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporție de 40%. Mai rămăseseră doar pereții exteriori și o parte din încăperile de la primul etaj.

 

Primăria Blaj: Proiectul de reabilitare al Palatului Cultural, o realizare excepţională pentru patrimoniul cultural, recunoscută de Comisia Europeană şi Europa Nostra

Palatul CulturalAdministraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni minime şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Aceasta constituie un precedent naţional şi reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane.

Aceasta este concluzia care a stat la baza acordării Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017 pentru proiectul Blajului – PALATUL CULTURAL, de către Comisia Europeană şi Federaţia Pan-Europeană a organizaţiilor din domeniul patrimoniului Europa Nostra, al cărui preşedinte este tenorul Placido Domingo, transmite Primăria Blaj.

Vezi VIDEO: Palatul Culturii din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

În spatele acestui premiu, cu o rezonanţă deosebită pentru România şi Transilvania, dar mai ales pentru Alba şi Blaj, stă povestea dramatică a acestei clădiri, munca în echipă a unor oameni, instituţii sau companii care au crezut şi au ales să contribuie la dezvoltarea destinului european al Blajului.

Citeşte şi Palatul Cultural de la Blaj, redeschis la 81 de ani de la inaugurarea din`36. Casa Regală și Guvernul, invitați la evenimentul din 20 septembrie

Palatul Cultural din Blaj, proiectat de arhitectul Victor Smigelschi, a fost inaugurat în septembrie 1936 cu ocazia serbărilor jubiliare ale Asociaţiunii ASTRA de la Blaj şi a înscăunării Mitropolitului Blajului, Alexandru Nicolescu, în prezenţa Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a Majestăţii Sale Regele Mihai, la acea dată, Mare Voievod de Alba Iulia şi a Guvernului României, de atunci, condus de Gheorghe Tătărăscu.

La acea dată Palatul Cultural din Blaj era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Transilvania, scena lui găzduind cele mai cunoscute reprezentaţii teatrale şi muzicale ale vremii. Spaţiul generos al clădirii a adăpostit în încăperile sale, începând cu anul 1939, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Blajului, Biblioteca Orăşenească şi Cinematograful „Nicolae Bălcescu”.

Destinul luminos al acestei clădiri a suferit o turnură dramatică în perioada comunistă, la fel ca întreaga societate românească. La 3 martie 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România şi după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, proprietarul iniţial al imobilului, clădirea trece în proprietatea statului român şi se va numi Ateneul Popular ”Horea, Cloşca şi Crişan”. Activitatea culturală se diminuează în mod dramatic, singura funcţiune rămânând aceea de cinematograf şi de Centru de Radioficare.

După 1989, Palatul Cultural a fost retrocedat de către statul român Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice, însă perioada dramatică din destinul acestei clădiri nu s-a sfârşit odată cu căderea comunismului şi, în decembrie 1995, un incendiu puternic distruge aproape în totalitate imobilul. Se părea că acest incendiu devastator a pecetluit definitiv soarta Palatului Cultural, care timp de 16 ani a rămas o ruină în centrul istoric al Blajului.

În anul 2011, Primăria Municipiului Blaj în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba au hotărât să repună în valoare tradiţia istorică şi culturală a Blajului, iar primul obiectiv major al acestui parteneriat a fost reabilitarea Centrului Istoric şi implicit a Palatului Cultural.

Acest proiect major de repunere în valoare a istoriei Blajului s-a bucurat şi de susţinerea Bisericii Greco-Catolice din Blaj, care cedat clădirea, în condiţii avantajoase, Municipiului Blaj în ideea restaurării imediate a Palatului Cultural. Având în vedere starea avansată de degradare în care se găsea imobilul, municipalitatea alături de Consiliul Judeţean Alba au demarat lucrările de reabilitare.

Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui Concurs de soluţii pentru  proiectarea reabilitării Palatului Cultural, procedură de succes care a condus  la alegerea celei mai bune soluţii de proiectare şi în final la obţinerea celei mai înalte distincţii europene oferite pentru conservarea patrimoniului cultural. Ideea arhitectului Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca a fost declarată câştigătoare şi de aici s-a trecut la faza de proiectare. Această idee de proiectare a fost premiată iniţial in România de revista Arhitectura, însă, la acea dată, nimeni nu anticipa marele succes european.

Arhitectul şi iniţiatorii proiectului de reabilitare au dorit ca vizitatorii şi participanţii la manifestările găzduite de Palatul Cultural să-şi amintească de trauma prin care a trecut acest imobil şi de aceea întregul ansamblu, ca un remember, face referire la incendiul din decembrie 1995, dar şi la cele mai importante momente din existenţa acestuia. Măreţia, decăderea şi renaşterea acestui edificiu pare similară cu destinul Blajului.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Punerea în funcţiune a Palatului Cultural coincide cu perioada de renaştere economică şi culturală a Blajului, care a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre cele mai frumoase urbe din ţară.

La acest succes s-a ajuns şi datorită faptului că municipalitatea a înţeles că dezvoltarea economică durabilă trebuie să ţină cont de beneficiile multiple ale patrimoniului cultural şi istoric al comunităţii. Această idee a stat şi la baza parteneriatului de succes între Municipiul Blaj şi Judetul Alba, o idee care s-a concretizat într-un model de bună practică pentru dezvoltarea comunităţilor locale, mai transmite administraţia locală.

Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017, obţinut de proiectul Palatului Cultural, confirmă drumul european al Blajului, viabilitatea marilor proiecte iniţiate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi mai ales rolul important al patrimoniului cultural în viaţa socială a unei comunităţi.

„Acest premiu este rodul excelentului parteneriat dintre Municipiul Blaj, Judeţul Alba, echipa de arhitecţi condusă de arhitectul Vlad Rusu şi antreprenorul lucrării, fiind o realizare excepţională pentru Proiectul „Blajul european”, a declarat primarul Municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ECONOMIE

FOTO: S-au desemnat câștigătorii concursului „Vin de casă din must de la Jidvei” la Castelul Bethlen-Haller

avatar

Publicat

jidvei concurs vin de casa

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă a găzduit, sâmbătă, 21 aprilie 2018, cea de-a treia ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”. Concursul s-a adresat micilor producători de vin de casă care au achiziționat minimum 250 de kg de must de la Jidvei în campania desfășurată în perioada august-octombrie 2017.

Participanții s-au înscris în concurs accesând site-ul www.mustdejidvei.ro și au trimis probele de vin din soiurile Sauvignon Blanc, Fetească Regală cu Muscat Ottonel sau Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, până la data de 13 aprilie 2018. Toate probele trimise și acceptate în concurs au fost jurizate de către 30 de degustători, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (A.D.A.R.) și degustători amatori.

Participanții care au trimis probe în concurs au avut posibilitatea să ia parte la procesul de jurizare, analizând după standardele A.D.A.R. toate probele înscrise în concurs. Această jurizare are ca scop educarea, încurajarea și creșterea implicării participanților în timpul concursului.
Pentru a face parte din comisia de jurizare, participanții au achitat o taxă de înscriere de 200 de lei.

Banii strânși din taxele de înscriere în comisia de jurizare vor fi donați, alături de o contribuție din partea companiei Jidvei în valoare de 4.000 de lei, către Asociația Non-Guvernamentală Maria Beatrice, susținând astfel construirea primului centru pediatric din Alba Iulia pentru recuperare post-traumatică și post-recuperatorie. Construcția va avea un sistem integrat și complet de recuperare ce include bazine de apă cu specific terapeutic pentru copii, terapie asistată de animale și terapie în natură, prin amenajarea unui parc de joacă dedicat.

În ceea ce privește evaluarea calității vinurilor, aceasta s-a realizat prin metoda scării de 100 de puncte, prin completarea „Fișei de degustare comună O.I.V. – U.I.O.E. pentru utilizare la concursuri internaționale – Vinuri liniștite”. Premiile acordate în cadrul jurizării A.D.A.R. constau în produse de vinificație, în funcție de valoarea premiului câștigat: Locul I – 3.000 lei, Locul II – 2.000 lei, Locul III – 1.000 lei.

Câștigătorii acestei ediții sunt următorii:
• Locul I – Titus Lucian Șerban pentru cupajul Fetească Regală cu Muscat Ottonel;
• Locul II – Vergiliu Burtea pentru soiul Sauvignon Blanc;
• Locul III –Horațiu Romulus Muth pentru cupajul Sauvignon Blanc și Fetească Regală cu Muscat Ottonel;

• Premiul pentru cel mai bun degustător oferit celui care a fost cel mai aproape de evaluarea degustătorilor profesioniști –  Adrian Rus;

• Premiul de recunoaștere acordat celor care își identifică propriile vinuri înscrise în concurs –  Ioan Corbean,  Lucian Atzberger,  Anton Palencsar,  Adrian Lung și Ioan Marius Stroie.

De asemenea, s-au acordat premii participanților la concurs care au făcut parte din Comisia de jurizare. Premiile constau în participarea la cursuri de degustători autorizați susținute de reprezentanți ai A.D.A.R.

Concursul „Vin de casă din must de la Jidvei”, al cărui număr de participanți a crescut semnificativ cu fiecare ediție, reprezintă pentru noi un capitol important din cartea tradițiilor poporului român, la care an de an adăugăm o nouă pagină. Cei care duc aceste tradiții mai departe, micii producători de vinuri de casă au avut prilejul, și de această dată, să schimbe informații, aprecieri și experiență, atât între ei, cât și cu experți ai companiei Jidvei.

Despre Jidvei

Grupul Jidvei (www.jidvei.ro) este cel mai mare producător de vin din România, având 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu. De asemenea, Grupul Jidvei este cel mai bine integrat producător de vinuri.

Jidvei produce vinuri cu denumire de origine controlată de pe Valea Târnavelor. În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea „JIDVEI” se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată de cele peste 300 de medalii obținute în ultimii ani în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Apărării Naţionale: Analizăm măsuri care să atragă rezerviștii spre Armata Română

avatar

Publicat

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, consideră că programul de atragere a rezerviştilor a fost sub aşteptări în 2017, astfel că se vor lua o serie de măsuri pentru a creşte numărul celor interesaţi să devină militari, în special tineri, între acestea fiind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din unităţile militare şi creşterea atractivităţii şcolilor de profil.

VEZI: Peste 2.000 de posturi libere în Armată. Se caută medici, juriști, psihologi, biologi și speciliști IT

”Şi anul acesta derulăm programul pentru rezerviştii voluntari, trebuie să recunosc că anul trecut nu am obţinut cel mai mare succes, sau nu succesul la care noi ne-am aşteptat pentru acest proiect, dar continuăm şi am încercat să îmbunătăţim condiţiile prin care să putem atrage rezerviştii voluntari către Armata Română. În momentul de faţă suntem în analiză cu alte măsuri care să atragă spre Armata Română corpul rezerviştilor. Ne preocupă atragerea nu doar a rezerviştilor, ci şi a tinerilor, pentru care am deschis larg porţile colegiilor militare”, a spus ministrul.

Fifor a anunţat că din toamnă se redeschide “după un număr bun de ani” Colegiul Militar Constanţa, respectiv colegiul de marină.

“Pe de altă parte, în învăţământul universitar am mărit foarte mult numărul de locuri anul acesta, pentru că dorim să lărgim baza de selecţie pentru viitorii ofiţeri, ofiţeri medici, suntem preocupaţi să formăm un corp militar de elită, perfect adaptat la noile provocări la care este supusă Armata Română”, a spus Fifor.

“Pe de altă parte, în învăţământul universitar am mărit foarte mult numărul de locuri anul acesta, pentru că dorim să lărgim baza de selecţie pentru viitorii ofiţeri, ofiţeri medici, suntem preocupaţi să formăm un corp militar de elită, perfect adaptat la noile provocări la care este supusă Armata Română”, a spus Fifor.

Referitor la măsurile ce vor fi luate, ministrul a declarat că acestea se referă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru militarii români, ”lucru care este transpus prin investiţii majore în unităţile militare, în trehnica de luptă, în tot ceea ce înseamnă înzestrarea”.   “Avem 33 până la 40 la sută din buget bani destinaţi strict pentru înzestrare. Sunt şi măsuri care ţin de cariera militară, de statutul militarului român, de îmbunătăţirea clităţii veţii militarului român”, a declarat Fifor.

Întrebat dacă s-a gândit să se orienteze către zonele cu mulţi asistaţi sociali pentru atragerea tinerilor în armată, ministrul a spus că programul e deschis tuturor cetăţenilor.   “Nu punem piedici nimănui, oricine poate să acceseze programul (…) Este un număr foarte mare de ani în care într-un fel legătura dintre Armata Română şi societate poate că a fost cumva slăbită”, a declarat ministrul.

Mihai Fifor a fost prezent la Arad pentru a participa la acţiuni dedicate sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre Române, una dintre acestea fiind o ceremonie la Monumentul Ostaşului Român, situat în Piaţa Avram Iancu.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

DOCUMENTAR: ALBA IULIA – Cealaltă Capitală a României. Un veritabil ghid video al Cetății Alba Carolina

avatar

Publicat

Alba Iulia drona

„Alba Iulia, un oraș mic din mijlocul Transilvaniei. Alba Iulia, un loc unde respiri aerul istoriei la fiecare pas” așa începe un documentar realizat de videograful Cătălin Cădan, din fonduri proprii, despre Cealaltă Capitală. ”L-am făcut pentru că iubesc Alba Iulia și consider că noi toți nu avem decât de câștigat dacă arătam lumii frumusețea acestui oraș încărcat de istorie”- spune Cătălin. Povestea orașului este relatată de actorul Filp Anton, vocea de la radio care anunța pe vremuri cotele apelor Dunării, o voce pe care o recunoști dintr-o mie.

Documentarul a fost realizat din propria inițiativă din dorința de a oferi oamenilor informații „picante” din istoria orașului în care s-a născut România. Toate costurile producției au fost suportate din buzunarul propriu.

„Aici s-au petrecut unele dintre cele mai importante evenimente care au transformat orașul într-un simbol al unității naționale” ne spune Anton Filip care povestește despre porțile cetății, obelisc și alte monumente din Cetate.

„Urmele istoriei le vezi bine conservate în Cetatea Alba Carolina care este de drept una dintre cele mai mari și frumoase cetăți din Europa. Asta o simți imediat ce ai intrat pe una dintre cele șapte porți ale fortificației. Cea mai mare și mai impunătoare dintre porți este Poarta a III-a cu fațadele ei decorate bogat. Deasupra acesteia se află statuia ecvestră a lui Carol a VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia a fost ridicată cetatea. În soclul statuii se afla celula unde se presupune că a fost închis Horea, principalul conducător al răscoalei țărănești din 1784-1785” povestește Anton Filip.

Istoria Obeliscului este de asemenea relatată în documentar dar și momentul intrării lui Mihai Viteazul în Cetate.

„La Alba Iulia, Mihai Viteazul a realizat și prima unire. Mulți dintre cei care vizitează cetatea fac încă o mare confuzie crezând că în această cetate a intrat Mihai Viteazul. De fapt  în vremea aceea era o altă cetate peste care în secolul al XVIII-lea a fost construită actuala fortificație”.

Documentarul se încheie cu o invitație la Alba Iulia. „Toate motivele să vizitați Cealaltă Capitală a Românie”. Producția video mai are nevoie de câteva mici corecții, varianta finală urmând să să fie publicată în curând.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Trafic îngreunat pe A1 pe sensul Sibiu-Sebeş după ce o cisternă cu vin s-a răsturnat pe carosabil

avatar

Publicat

Circulaţia rutieră pe sensul către Sebeş al autostrăzii A1 Sibiu – Sebeş se desfăşoară îngreunat (pe o singură bandă) la km 254, în zona localităţii Ocna Sibiului (în judeţul Sibiu), după ce o cisternă încărcată cu vin s-a răsturnat pe carosabil, informează centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române .

Şoferul acesteia a fost transportat la spital.

UPDATE: Traficul a fost reluat.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Mașină suspendată pe scuarul de pe Calea Moților din Alba Iulia după ce a luat-o singură la vale

avatar

Publicat

Un șofer a ajuns cu mașina pe scuarul care desparte sensurile de mers de pe Calea Moților din Alba Iulia. Incidentul s-a petrecut sâmbătă în jurul orei 16.00. Potrivit IPJ, mașina a fost lăsată neasigurată în pantă și a pornit singură.

În acest moment se caută proprietarul care cel mai probabil va fi amendat pentru punerea în pericol a circulației rutiere. Din fericire la acea oră nu au existat mașini sau oameni pe stradă, deci nu au existat persoane rănite

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate