Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Palatul Cultural din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”


Publicat

palat

palat cultural blajPalatul Cultural din Blaj a câştigat premiul UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”. „Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”, a fost motivaţia juriului pentru acest premiu.

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat miercuri câştigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/ Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Culturii Blaj_1 interiorAnul acesta au fost premiate două exemple din România: Palatul Cultural din Blaj, în categoria „Conservare”, şi Zoltán Kallós, în categoria „Serviciu dedicat”, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European.

Cei 29 de laureaţi din 18 ţări sunt recunoscuţi pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate şi educaţie, formare şi sensibilizare. Juriul, format din experţi independenţi, a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizaţii şi persoane fizice din 39 de ţări din Europa.

Palatul Cultural din Blaj a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La aproape patru ani de la debutul lucrărilor, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba.

Spaţii luminoase, cu accente contemporane şi nuanţe subtile vor putea găzdui spectacole de teatru, balet, operă, expoziţii şi alte evenimente culturale. Recepția tehică a lucrărilor va avea loc în 15 februarie, iar marea deschidere în 20 septembrie.

palatul cultural blajPalatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecție a monumentelor istorice de importanță națională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezența regelui Carol al II-lea și a întregului guvern și a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică.

Tot aici au funcționat, pe rând, Muzeul de Istorie și Etnografie, Biblioteca Orașenească și Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloșca și Crișan” din Blaj).

După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporție de 40%. Mai rămăseseră doar pereții exteriori și o parte din încăperile de la primul etaj.

 

Primăria Blaj: Proiectul de reabilitare al Palatului Cultural, o realizare excepţională pentru patrimoniul cultural, recunoscută de Comisia Europeană şi Europa Nostra

Palatul CulturalAdministraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni minime şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Aceasta constituie un precedent naţional şi reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane.

Aceasta este concluzia care a stat la baza acordării Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017 pentru proiectul Blajului – PALATUL CULTURAL, de către Comisia Europeană şi Federaţia Pan-Europeană a organizaţiilor din domeniul patrimoniului Europa Nostra, al cărui preşedinte este tenorul Placido Domingo, transmite Primăria Blaj.

Vezi VIDEO: Palatul Culturii din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

În spatele acestui premiu, cu o rezonanţă deosebită pentru România şi Transilvania, dar mai ales pentru Alba şi Blaj, stă povestea dramatică a acestei clădiri, munca în echipă a unor oameni, instituţii sau companii care au crezut şi au ales să contribuie la dezvoltarea destinului european al Blajului.

Citeşte şi Palatul Cultural de la Blaj, redeschis la 81 de ani de la inaugurarea din`36. Casa Regală și Guvernul, invitați la evenimentul din 20 septembrie

Palatul Cultural din Blaj, proiectat de arhitectul Victor Smigelschi, a fost inaugurat în septembrie 1936 cu ocazia serbărilor jubiliare ale Asociaţiunii ASTRA de la Blaj şi a înscăunării Mitropolitului Blajului, Alexandru Nicolescu, în prezenţa Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a Majestăţii Sale Regele Mihai, la acea dată, Mare Voievod de Alba Iulia şi a Guvernului României, de atunci, condus de Gheorghe Tătărăscu.

La acea dată Palatul Cultural din Blaj era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Transilvania, scena lui găzduind cele mai cunoscute reprezentaţii teatrale şi muzicale ale vremii. Spaţiul generos al clădirii a adăpostit în încăperile sale, începând cu anul 1939, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Blajului, Biblioteca Orăşenească şi Cinematograful „Nicolae Bălcescu”.

Destinul luminos al acestei clădiri a suferit o turnură dramatică în perioada comunistă, la fel ca întreaga societate românească. La 3 martie 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România şi după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, proprietarul iniţial al imobilului, clădirea trece în proprietatea statului român şi se va numi Ateneul Popular ”Horea, Cloşca şi Crişan”. Activitatea culturală se diminuează în mod dramatic, singura funcţiune rămânând aceea de cinematograf şi de Centru de Radioficare.

După 1989, Palatul Cultural a fost retrocedat de către statul român Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice, însă perioada dramatică din destinul acestei clădiri nu s-a sfârşit odată cu căderea comunismului şi, în decembrie 1995, un incendiu puternic distruge aproape în totalitate imobilul. Se părea că acest incendiu devastator a pecetluit definitiv soarta Palatului Cultural, care timp de 16 ani a rămas o ruină în centrul istoric al Blajului.

În anul 2011, Primăria Municipiului Blaj în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba au hotărât să repună în valoare tradiţia istorică şi culturală a Blajului, iar primul obiectiv major al acestui parteneriat a fost reabilitarea Centrului Istoric şi implicit a Palatului Cultural.

Acest proiect major de repunere în valoare a istoriei Blajului s-a bucurat şi de susţinerea Bisericii Greco-Catolice din Blaj, care cedat clădirea, în condiţii avantajoase, Municipiului Blaj în ideea restaurării imediate a Palatului Cultural. Având în vedere starea avansată de degradare în care se găsea imobilul, municipalitatea alături de Consiliul Judeţean Alba au demarat lucrările de reabilitare.

Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui Concurs de soluţii pentru  proiectarea reabilitării Palatului Cultural, procedură de succes care a condus  la alegerea celei mai bune soluţii de proiectare şi în final la obţinerea celei mai înalte distincţii europene oferite pentru conservarea patrimoniului cultural. Ideea arhitectului Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca a fost declarată câştigătoare şi de aici s-a trecut la faza de proiectare. Această idee de proiectare a fost premiată iniţial in România de revista Arhitectura, însă, la acea dată, nimeni nu anticipa marele succes european.

Arhitectul şi iniţiatorii proiectului de reabilitare au dorit ca vizitatorii şi participanţii la manifestările găzduite de Palatul Cultural să-şi amintească de trauma prin care a trecut acest imobil şi de aceea întregul ansamblu, ca un remember, face referire la incendiul din decembrie 1995, dar şi la cele mai importante momente din existenţa acestuia. Măreţia, decăderea şi renaşterea acestui edificiu pare similară cu destinul Blajului.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Punerea în funcţiune a Palatului Cultural coincide cu perioada de renaştere economică şi culturală a Blajului, care a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre cele mai frumoase urbe din ţară.

La acest succes s-a ajuns şi datorită faptului că municipalitatea a înţeles că dezvoltarea economică durabilă trebuie să ţină cont de beneficiile multiple ale patrimoniului cultural şi istoric al comunităţii. Această idee a stat şi la baza parteneriatului de succes între Municipiul Blaj şi Judetul Alba, o idee care s-a concretizat într-un model de bună practică pentru dezvoltarea comunităţilor locale, mai transmite administraţia locală.

Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017, obţinut de proiectul Palatului Cultural, confirmă drumul european al Blajului, viabilitatea marilor proiecte iniţiate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi mai ales rolul important al patrimoniului cultural în viaţa socială a unei comunităţi.

„Acest premiu este rodul excelentului parteneriat dintre Municipiul Blaj, Judeţul Alba, echipa de arhitecţi condusă de arhitectul Vlad Rusu şi antreprenorul lucrării, fiind o realizare excepţională pentru Proiectul „Blajul european”, a declarat primarul Municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

25-26 septembrie: Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”, în Piața Cetății din Alba Iulia. ARTIȘTI și PROGRAM

Publicat

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” este reluat, după ce ediția de anul trecut a fost anulată din cauza pandemiei, iar timp de două zile, în perioada 25 – 26 septembrie, Alba Iulia redevine capitala muzicii folk.

Astfel, la sfârșitul acestei săptămâni, folkul românesc se mută cu întreg bagajul de muzică bună la Alba Iulia pentru cel mai important festival de folk din România. Evenimentul se desfășoară cu respectarea celor mai stricte măsuri de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2, iar intrarea va fi liberă.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” se va desfășura sâmbătă și duminică, 25 și 26 septembrie 2021, în Piața Cetății din municipiul Alba Iulia.

Fiecare zi va fi deschisă, la ora 11:00, la Framm’s, cu o „Cafea cu Folk” în cadrul căreia publicul se va putea întâlni cu interpreții invitați în festival.

Ulterior, în fiecare seară, vor urca pe scenă folkiști îndrăgiți precum Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Dinu Olărașu, Florin Săsărman, Sorin Minghiat, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Zoia Alecu, Vali Șerban și „Școala de Folk”.

Duminică, la Framm’s, este programată și lansarea discului vinyl „Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și cartea „Chitaristul” – Paul Prisada.

„În fiecare an, Alba Iulia devine capitala muzicii folk românești, iar cei mai îndrăgiți interpreți ai genului se mută în „Cealaltă Capitală” cu întreg bagajul de muzică bună. În acest an ne propunem să organizăm o ediție specială a festivalului, de o sensibilitate aparte, pentru dumneavoastră, publicul, dar și pentru artiștii județului și ai României, într-o perioadă dificilă din cauza pandemiei COVID-19. Atingerea acestui deziderat va fi posibilă doar cu sprijinul spectatorilor. Datorită susținerii Consiliului Județean Alba, căruia îi mulțumim pe această cale, anul acesta intrarea la festival va fi gratuită, însă facem un apel la responsabilitate, asumare și respect, în vederea respectării cu strictețe a măsurilor sanitare impuse de legislația în vigoare”, a spus managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, Alexandru Pal.

Spectatorii care doresc să participe la Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” vor trebui să știe că accesul în perimetrul de eveniment va fi deschis cu o oră înainte, astfel încât să se intre pe rând, respectând distanțarea fizică. La intrarea în zona de concert, fiecărui spectator i se va măsura temperatura cu termometre non-contact și nu se va permite accesul persoanelor simptomatice care prezintă tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală modificată sau a celor cu temperatura măsurată mai mare de 37,5 °C. Pe toată perioada concertelor, în perimetrul de eveniment, fiecare participant va trebui să poarte mască de protecție, în mod corespunzător. De asemenea, intrările în spațiul de eveniment vor fi dotate cu stații de dezinfectare pentru mâini, iar spectatorii vor fi obligați să se dezinfecteze în momentul accesului în spațiul respectiv. În spațiul de eveniment, poziționarea scaunelor destinate publicului nu vor suferi modificări, pentru a asigura distanțarea fizică de siguranță și se vor respecta culoarele de acces și ieșire, acestea fiind marcate în mod corespunzător.

Organizatorii recomandă publicului să participe la eveniment în mod organizat, prin acces în perimetrul de eveniment și cu respectarea măsurilor organizatorice și să NU aleagă participarea la eveniment indirect, cu scopul evitării măsurilor sanitare, în afara perimetrului.

Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine” este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena Alba”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia. Festivalul este, la fel ca multe alte evenimente culturale organizate în Alba, o marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba.

Program Festivalul Național de Muzică Folk „Ziua de Mâine”

Sâmbătă, 25 septembrie

– ora 11:00 – Cafeaua cu Folk la Framm`s

– ora 18:00 – Spectacol extraordinar – Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Dinu Olărașu, Florin Săsărman, Sorin Mihghiat – moment special „in memoriam Doru Stănculescu”

Duminică, 26 septembrie

– ora 11:00 – Cafeaua cu Folk la Framm`s

Lansare disc vinyl „Accent 40 – Cascadorii Anxietății” și cartea „Chitaristul” – Paul Prisada

– ora 18:00 – Spectacol extraordinar – Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Zoia Alecu, Vali Șerban și „Școala de Folk”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cod Galben de vreme rea pentru o parte a județului Alba: Rafale de vânt puternic. Până când este în vigoare atenționarea

Publicat

Parte din județul Alba este vizată vineri, 24 septembrie de o avertizare meteo de vreme rea. Meteorologii au emis joi o avertizare de tip Cod Galben, avertizare valabilă până vineri seara la ora 23.00.

În intervalul mai sus menționat la munte, la altitudini de peste 1700 m vântul va avea intensificări susținute cu rafale ce vor depăși 90 – 100 kilometri la oră.

Însă, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza avertizarea meteo.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sindicatul Europol: Niciun polițist nu a promovat probele de educație fizică și autoapărare, la selecția pentru instructori

Publicat

Niciunul dintre candidații la selecția pentru instructori ai structurilor de pregătire profesională, din cadrul inspectoratelor de poliție, nu a promovat proba de educație fizică și autoapărare.

Sindicatul Europol a prezentat rezultatele probelor la care au fost supuși polițiștii propuși să fie specialiști în instruirea altor colegi.

Potrivit sursei citate, rezultatele după probele susținute la școala de poliție din Câmpina au fost următoarele:

  • Conducere defensivă – doar 6 polițiști au promovat probele
  • Instrucția tragerii – doar 2 polițiști au promovat probele
  • Educație fizică și autoapărare – zero polițiști au promovat probele;
  • Tactică polițienească – doar 9 polițiști au promovat probele.

Sindicaliștii Europol susțin că ”în continuare, cel mai probabil, posturile rămase vacante vor fi scoase la concurs din sursă externă, cu toate că avem în sistem agenți de poliție care au rezultate de excepție obținute la nivelul unor competiții internaționale”, dar care, se pare, nu au fost printre cei propuși la această selecție.

Cât de grele au fost probele de selecție

Poliția Română anunțase, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că pentru verificarea aptitudinilor necesare, polițiștii au avut de susținut proba practică, eliminatorie în cadrul procedurii de avizare a polițiștilor instructori.

Verificarea a avut drept scop încadrarea posturilor de instructori, cu personal care să aibă abilitățile și pregătirea necesare îndeplinirii sarcinilor specifice.

Probele practice pentru fiecare specializare:

1. Pregătire sportivă și autoapărare – testarea calităților motrice ale candidaților și a procedeelor de autoapărare, adaptate nevoilor de verificare practică.

Pentru testarea calităților motrice, bărbații au avut de susținut următoarele probe: alergare de rezistență (1000m), menținut în atârnat, genuflexiuni, abdomene și flotări, iar femeile: alergare de rezistență (800 m), abdomene, viteză și săritura în lungime de pe loc.

2. Tragere cu armamentul din dotare – organizarea și executarea unor ședințe de tragere.

3. Conducere autovehicul în regim prioritar – susținerea unei probe de verificare a aptitudinilor, ce presupune parcurgerea unui traseu aplicativ și efectuarea unor manevre specifice, care fac parte din curriculumul de pregătire al instructorilor auto.

4. Tactică – rezolvarea unor situații tactice standard de ordine publică, care implică aplicarea uneia sau mai multor măsuri polițienești, potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare.

La toate cele 4 probe susținute, celor evaluați li s-a solicitat să explice tehnicile folosite, să contextualizeze măsurile luate, ținând cont de prevederile legislației în vigoare, astfel încât să se poată evalua capacitatea acestora, de a transmite informațiile profesionale, în procesul de pregătire, mai preciza Poliția Română.

Ocuparea posturilor vacante din cadrul structurilor teritoriale de pregătire profesională se face numai după obținerea unui aviz prealabil acordat de comisia constituită la nivelul Direcției Pregătire Profesională din cadrul Poliției Române.

Neacordarea avizului prealabil atrage imposibilitatea numirii în funcție sau modificării raporturilor de serviciu.

Posturile de execuție cu atribuții pe linia pregătirii în domeniul intervenției au în componență următoarele specializări:

  • pregătire în domeniul educației fizice și autoapărării
  • pregătire în domeniul instrucției tragerii
  • pregătire în domeniul tacticii polițienești
  • pregătire în domeniul conducerii auto în regim prioritar.

foto: captură video (prezentare selecție)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Eurostat: România are cei mai puţini posesori de maşini la mia de locuitori din Uniunea Europeană

Publicat

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat.

În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată.

Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme).

În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani.

Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate