Connect with us
Publicitate

Eveniment

VIDEO: Una dintre cele mai mari vile romane din provincia Dacia, descoperită la Alba Iulia. Alimenta cu mâncare castrul roman

Publicat

O vilă romană de mari dimensiuni este scoasă la suprafață de arheologi, pe un teren din cartierul Oarda de Jos, din Alba Iulia. Este vorba despre o vilă romană de tipul ”villa rustica”. 

Este o așeazare care se afla în afara castrului roman de la Apulum, o vilă care avea și un teren agricol de aproximativ 2,3 hectare de pământ. 

Vilele de acest tip erau foarte importante pentru așezările romane din provincia Dacia deoarece ofereau grânele și materia primă pentru hrănirea armatei.

Așezarea descoperită de arheologi este una complexă și a aparținut unui latifundiar roman.


Cercetările arheologice au început încă din 2018, când prima dată cu ajutorul tehnologiei moderne s-au efectuat mai multe studii și s-a delimitat zona de săpături.

Apoi a început campania de săpături propriu zisă care va continua și în anii următori.

Miercuri, 9 august, reprezentații Muzeului de Istorie din Alba Iulia au organizat o conferință de presă la situl arhologic pentru a detalia ceea ce au descoperit în urma săpăturilor din acest an.

Ce au descoperit arheologii

Arheologii au descoperit casa latifundiarului roman dar și locuințele sclavilor care lucrau pe terenurile agricole deținute de acesta.

De asemenea într-o margine a zonei cercetate arhologii au descoperit și mai multe ateliere de olărit sau de prelucrare a fierului.

În timpul săpăturilor arheologii au putut stabili că acest tip de ”vila rustica” este una dintre cele mai mari din provincia romană Dacia.


Vila în cauza oferea o serie de materii prime precum grâne, dar și produse de origine animală, carne, lapte sau ouă, către castrul roman de la Apulum.

Cui a aparținut vila

S-a putut stabili foarte ușor că locația a aparținut unei persoane foarte bogate, datorită amforelor de vin de import, marmurei de import din Nordul Africii și a resturilor de tencuială pictată.

Se preconizează că vila a avut și băi proprii. Prin acest proiect, arheologii, istoricii și antropologii, încearcă să facă lumină în ceea ce privește viața romană din mediul rural și legăturile cu capitala Romei din Dacia.

În afară de vestigiile și complexele romane, pe aceeași arie au fost identificate urme de locuire aparținând perioadei celtice din a doua vârstă a fierului, precum și epocii dacice.

Cercetările arhologice vor continua și în anii următori pe șantierul de la Oarda de Jos.

Ce spun arheologii despre complexul de la Oarda de Jos

Cercetările sunt realizate în cadrul unui proiect internațional finanțat de University of British Columbia din Vancouver (Canada) și de Consiliul Județean Alba. Partenerii universității canadiene sunt Academia Română, filiala Cluj prin Institutul de Arheologie și Istoria Artei și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

De asemenea, instituții asociate proiectului sunt Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Muzeul Banatului Timișoara.

Lucrările de pe șantierul arheologic de la Oarde de Jos sunt efectuate de un grup de specialiști de la instituțiile menționate, precum și de studenți canadieni și români.

Directorii proiectului sunt dr. Matthew McCarty de la universitatea canadiană, dr. Mariana Egri și dr. Aurel Rustoiu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Cercetarea acestui important sit arheologic a început în anul 2018, iar săpăturile au continuat an de an, chiar și în condițiile pandemiei, rezultatele neîntârziind să apară de sub pământ.

Această villa rustica, în fapt un ansamblu de exploatație agricolă complexă, ocupă o suprafață de aproape 2 ha. cuprinzând o clădire rezidențială aparținând unui latifundiar important al comunității de la Apulum, un corp de clădiri destinate personalului care deservea villa, mai multe hambare, depozite, grajduri și anexe gospodărești. În afară de vestigiile și complexele romane, pe aceeași arie au fost identificate urme de locuire aparținând perioadei de sfârșit a epocii bronzului, primei vârste a fierului, perioadei celtice din a doua vârstă a fierului, precum și epocii dacice.

Pe baza săpăturilor arheologice, dar și a studiilor interdisciplinare complexe (analize palinologice, paleozoologice, paleobotanice etc.), astăzi se poate preciza mai clar succesiunea locuirilor rurale din situl arheologic de la Oarda de Jos.

Astfel, primii oameni care s-au așezat pe terasa naturală de pe malul drept al râului Sebeș, nu departe de confluența sa cu Mureșul, au fost cei de la sfârșitul epocii bronzului, cândva între anii 1200-1100 î. de Hr., urmați apoi de alții pe la începutul primului mileniu al erei precreștine. Aceștia trăiaua în sate destul de mari ca suprafață, întinse pe câteva hectare, exploatând resursele agricole din teritoriul înconjurător, care este fertil până astăzi.

Mai târziu, prin sec. IV-III î. de Hr., pe același loc s-au așezat celții, urmați apoi de daci în sec. II  – I î. de Hr. Toți aceștia și-au ridicat, rând pe rând, sate ale căror complexe de locuire (case, anexe gospodărești etc.) așteaptă încă să fie dezvelite de către arheologi.

Vestigiile sesizate până acum nu fac decât să indice o dată în plus importanța agricolă a zonei înainte de sosirea romanilor.

Tocmai datorită terenurilor fertile, a apropierii de cursurile de apă importante (Mureșul și Sebeșul) și a imediatei vecinătăți cu orașele romane de la Apulum, întreaga arie în discuție a devenit de mare interes pentru romani. Astfel că vestigiile cele mai numeroase și construcțiile monumentale din piatră aparțin tocmai epocii romane.

Săpăturile de anul acesta s-au concentrat în trei sectoare diferite. Două dintre ele au urmărit dezvelirea unor părți ale clădirii principale, iar al treilea sector a avut în vedere cercetarea unui depozit de mari dimensiuni.

Villa, una dintre cele mai mari cunoascute până acum pe teritoriul României, a fost ridicată curând după crearea Provinciei Dacia. Clădirea principală avea numeroase încăperi cu roluri și funcționalități diferite: bucătărie, dormitoare, sufragerii, băi etc., inclusiv o curte interioară pavată probabil cu dale de gresie.

Săpăturile de anul acesta au permis identificarea unor încăperi aflate la intrarea în imensul edificiu, precum și a altor compartimente cu rol rezidențial.

Fundațiile clădirii erau realizate din piatră de râu legată cu mortar, pe care se ridicau ziduri din cărămzi, iar acoperișul era din țiglă.

Pereții interiori au fost tencuiți și pictați, după cum o demonstrează fragmentele descoperite în săpături. Casa, ca de altfel întreaga fermă, era alimentată cu apă curentă captată dintr-un izvor aflat nu departe spre răsărit și dirijată prin conducte confecționate din ceramică.

Au fost dscoperite fragmente ale unor astfel de conducte. Ele demonstrează standardele înalte de viață ale locuitorilor villei de la Oarde de Jos.

În ceea ce privește depozitul, au fost dezvelite o parte dintre fundațiile realizate din piatră legată cu mortar, având eleveția din lemn lipit cu lut. El conținea numeroase fragmente de amfore pentru uleiuri și vinuri, precum și chiupuri pentru cereale.

În ansamblu, săpăturile de anul acesta confirmă importanța vilei și a producției sale agricole pentru aprovizionarea populației orașului Apulum și a unităților militare.

Investigațiile vor contiuna în anii următori pentru rezolvarea tuturor problemelor istorice și arheologice legate de rolul jucat în economia Daciei romane și a orașului Apulum de aceste complexe de exploatație agricolă intensivă de tip vila rustica. Un alt obiectiv al cercetărilor care se vor derula în anii viitori este constituit de clarificarea caracterului așezărilor celtice și dacice din aceeași zonă și a rolului lor în economia agricolă a epocilor respective.

 

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate