UPDATE WWF: Ministerul Mediului propune împușcarea a aproape 1.700 de animale sălbatice strict protejate de lege

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este acuzat de organizația nonguvernamentală World Wide Fund (WWF) România că a propus împușcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate de lege. Ordinul de ministru se află în dezbatere publică până la finalul lunii septembrie.

WWF amintește că, fără să fie cauzate pagube create de aceste specii, autoritățile deja stabilesc cote privind împușcarea a 68 de râși și 474 de pisici sălbatice. „Autoritățile nu propun nicio alternativă la vânătoare, cum ar fi implementarea de măsuri de prevenire a conflictelor cu animalele sălbatice, câini la stână, garduri electrice, repelente etc. Nici măcar sistemul de compensații, existent în acest moment, nu funcționează eficient”, se arată în comunicatul WWF România.

ONG-ul mai spune că Ministul Mediului ignoră studiile sale și că a acceptat ca unică soluție împușcarea a 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice.

„Cotele sunt propuse în condițiile în care ministerul acceptă parțial argumentarea celor care au făcut studiul – un colectiv al facultății Transilvania din Brașov, adică doar pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Același studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deși nu se oferă vreo explicație în acest sens. Mai mult, deși 6 din 9 experți din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea și au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate”, precizează WWF România, adăugând că „un sistem de raportare și administrare în care vânătorii numără, gestionează, împușcă și fac profit de pe urma animalelor sălbatice va genera erori grave, având în vedere că toate pârghiile de control se concentrează în mâna celor care au și un interes direct”.

De asemenea, organizația mai susține că – potrivit observațiilor din teren – estimările gestionarilor de fonduri cinegetice sunt mult supraevaluate.

„În anul 2014, WWF-România și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) au arătat că rata de creștere cu 10% a ursului brun în Maramureș este neobișnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, țara cu cea mai spectaculoasă creștere a populației de urs brun în ultimii ani – 4.7%. Observația cifrelor oficiale din județele Vrancea și Harghita ne-au indicat cifre de creștere cu 50% mai mari decât oriunde în lume, deși calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părți al Europei”, mai arată ONG-ul.

În ceea ce privește pagube pe care aceste animale sălbatice le-ar fi făcut. În studiul autorităților, sunt raportate pagube de 66.779 de lei în cazul lupului și 783.018 de lei în cazul ursului, pentru pisica sălbatică și râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii.

„Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleași specii – un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro – motivația din spatele acestui ordin devine cel puțin îndoielnică”, subliniază ONG-ul.

WWF România recomandă Ministerului Mediului să revizuiască cotele, în condițiile în care ursul, lupul, râsul și pisica sălbatică sunt protejate prin lege, nu doar la nivel național, ci european, prin directiva Habitate.

„Deși această lege prevede clar că aprobarea cotelor de derogare se poate face doar dacă sunt prezentate soluții alternative, studiul prezintă vânătoarea ca unica soluție de reducere a pagubelor”, subliniază organizația nonguvernamentală.

Ordinul de ministru se află în dezbatere publică până la finalul lunii septembrie și poate fi accesat aici.

UPDATE: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor face următoarele precizări:

“- Ordinul este supus dezbaterii publice, prin urmare, prin însuși rolul unei astfel de proces deschis și transparent orice opinie sau observație face ca întregul demers să capete consistență și să conducă spre un act îmbunătățit și public.

– Ordinul la care mass-media face referire este unul care este emis an de an, din 2007 încoace, în conformitate cu Directiva Habitate a Uniunii Europene. Anul trecut de exemplu, prin Ordin au fost acordate 540 de derogări pentru exemplarele de urs, 598 pentru exemplarele de lup și 496 pentru exemplarele de pisică sălbatică. Exemplul poate continua și cu derogările stabilite pentru anul 2014-2015: 550 (urs), 520 (lup) și 440 (pisică sălbatică).

– Ceea ce este cu totul nou în acest an, este faptul că pentru prima dată Ministerul Mediului a pus în consultare publică un astfel de ordin, în spiritul transparenței ca formă de a guverna.

– Actul spus dezbaterii deschise este susținut de un studiu anual de evaluare a efectivelor populațiilor de carnivore mari din România realizat printr-un acord cu ICAS

Brașov, Universitatea Transilvania Brașov și Fundația Carpați – prin măsurători în teren, evaluarea zonelor vulnerabile la carnivorele mari și alți indicatori care vizează siguranța cetățenilor, starea de conservare a speciilor dar și echilibrul acestora.

– În plus, tot în premieră, Ministerul Mediului a organizat un grup de lucru care să analizeze studiul ICAS și să formuleze observații și propuneri pe marginea acestuia.

– Atât ordinul cât și observațiile grupului de lucru au fost înaintate, conform procedurii, Academiei Române ca cel mai înalt for de știință și cercetare fundamentală.

– În final, precizăm că Directiva Habitate permite tuturor țărilor UE, derogări în scopul prevenirii unor pagube importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, fermelor, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor şi altor bunuri, fie în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau în scop de cercetare ştiinţifică şi educaţie etc.

Ministerul Mediului prin demersurile sale de constituire a grupului de lucru, implicare a mediului academic și consultare a publicului larg dorește să se asigure că măsurile derogatorii nu sunt în detrimentul menținerii speciilor.

Această dezbatere este și un prilej de identificare a posibilelor alternative acceptabile precum dezvoltarea de programe prin AFM pentru susținerea comunităților vulnerabile la carnivore mari (finanțarea gardurilor electrice), dezvoltarea unor baze genetice care să furnizeze informații mult mai precise, elaborarea de planuri naționale pentru speciile de carnivore mari, finanțarea unor studii cu aplicabilitate pe o perioadă mai mare de timp care să reflecte mai exact o analiză între sporul natural și cotele de recoltare astfel încât menținerea speciilor să fie într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor de dezvoltare.”

sursa: digi24.ro, wwf.ro, mmediu.ro