Ministerul Educației a publicat normele pentru masa de prânz asigurată de stat elevilor. Ce fel de mâncare vor primi elevii la şcoală

Ministerul Educației a publicat Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 72/2016 privind masa caldă pe care statul o va asigura elevilor, norme care detaliază ce fel de mâncare vor primi copiii, cine răspunde de conținutul și perisabilitatea ei, precum și ce trebuie să citească părinții pe etichetele aplicate acestor produse. Printre cele 50 de unități de învățământ din țară în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar se numără și Școala Gimnazială „Ioan Maiorescu” din Bucerdea Grânoasă.

OUG nr. 72/2016 prevede acordarea gratuită preşcolarilor şi elevilor din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite unităţi-pilot, a unui suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Printre cele 50 de unități se numără și Școala Gimnazială „Ioan Maiorescu” din Bucerdea Grânoasă (județul Alba).

Potrivit Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 72/2016, masa caldă la prânz va fi de trei categorii:

– masă caldă preparată în regim propriu (acolo unde există cantine cu aviz;

– masă caldă în regim catering (fără cantină, dar cu spațiu de servire special amenajat);

– pachet alimentar, acolo unde unitatea de învățământ nu poate asigura niciuna din primele două categorii.

Pentru copiii care au regim alimentar deosebit sau sunt de o altă religie și nu vor să servească masa, părinții fac cerere și aduc și documente doveditoare, în cazurile medicale.

Normele metodologice cuprind și sarcinile fiecărei instituții, pe acest lanț:

– fiecare școală va ține evidența produselor consumate, tipul fiecăruia, cantitatea/porție, numărul porțiilor și numărul zilelor de școală, precum și evidența copiilor;

– furnizorul va păstra 3 ani documentele comerciale și tehnice ale produselor distribuite, pentru a le pune la dispoziția autorităților atunci când sunt cerute;

– autoritatea contractantă va centraliza cantittea de produse consumate per categorie de produs.

Proiectul prevede ca data limită pentru consum să fie în ziua respectivă pentru mesele calde și cel mult 24 de ore pentru produsele ambalate tip sandviciuri. Pentru depozitarea în școli, se vor amenaja spații special, care îndeplinesc criteriile igienico-sanitare prevăzute de lege.

Etichetele produselor pentru copii trebuie să conțină, obligatoriu:

– denumirea produsului (de exemplu: sandvici cu șuncă și roșii, sandvici cu unt cașcaval și salată etc.);

– lista ingredientelor;

– substanțe care provoacă alergii sau intoleranțe;

– cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente: șuncă x%; cașcaval y% etc;

– cantitatea netă;

– data de consum, sub forma: “Expiră la data de …”, cu înscrierea necodificată a zilei, lunii şi anului;

– condiţii de depozitare;

– denumirea şi adresa responsabilului cu informarea consumatorilor;

– o declarație nutriţională (valoare energetică, grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine , sare, în această ordine).

Pentru masa caldă, la școală va fi afișat meniul, care va conține denumirea produsului, ingredientele componente şi substanțele care provoacă alergii sau intoleranțe.

Ministerul Educației publică și principiile care trebuie avute în vedere în cazurile de alimentație a copiilor:

– nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust;

– uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară;

– ceapa pregatită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușește cu apă;

– sarea utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv;

– evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);

– evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);

– nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;

– se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;

– interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere);

– mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzatoare, conform legislației în vigoare;

– unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Proiectul Hotărârii de Guvern prin care vor fi aprobate aceste norme metodologice va fi supus analizei în ședința următoare a Executivului.

sursa: legestart.ro, edu.ro