Connect with us

ACTUALITATE

Tradiţii şi obiceiuri de IGNAT: Semnificaţii religioase şi credinţe populare. De ce se taie porcul în această zi

avatar

Publicat

în

sfantul ignatiePe 20 decembrie este Sărbătoarea Ignatului, cunoscută în popor şi ca „tăierea porcului”. În religia creștin-ortodoxă, în această zi mai este prăznuit şi Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaș al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei și ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan.

Ignatul, în denumirea populară, se mai numeşte și Ignatul porcilor, căci în această zi se sacrifică porcii pentru a pregăti bucatele care vor ajunge pe masa de Crăciun. Această tradiţie de sacrificare a porcului în ziua de Ignat este o practică din vremuri foarte vechi, care dăinuie în datinile românilor. Conform tradiţiei, pe data de 20 decembrie, mulţi români, mai ales din mediul rural, sacrifică porcul pentru masa de Crăciun și celelalte sărbători care urmează până la Sfântul Ion. 

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului amintește de jertfele de animale practicate de popoarele vechi în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este cel de la cumpăna dintre vechiul an și cel nou se miza pe funcția regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se încheie, o nouă viață se naște, aceea a noului an.

În credința vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinității întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci.

Obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consumă la cumpăna dintre ani. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial Anul Nou în lumea romană, începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii.

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuţile sacrificiului. Totodată, locul ales pentru tăierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită sau cu apă neîncepută, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Se spune că în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi. În unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului.

Bărbaţii sunt cei care se ocupă de sacrificarea animalului, iar tradiţia cere ca acela care taie porcul să fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie să meargă la Biserică, să se spovedească, părintele iertându-i şi păcatul uciderii porcului. În unele regiuni chiar şi gospodăria este sfinţită înainte de sacrificare. Se spune că femeile nu au voie să participe la tăierea porcului nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaţilor, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată.

Se obişnuieşte ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un ţol peste porc şi să se suie pe el cei mici, să se veselească, pentru ca porcul să fie mâncat cu poftă. Tot atunci se ia băşica porcului şi se pun grăunţe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face băşica, atâta veselie şi bucurie va fi în casă.

În zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toţi membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie şi joacă. De cu seară, oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie — pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.

După tranșarea și sortarea cărnii, gospodina casei pregătește o masă, numita tradițional „Pomana porcului”, pentru toți oamenii care au ajutat la tăierea porcului.
Astfel, într-un ceaun mare de tuci, se prăjesc, din porcul proaspat sacrificat, bucățile de carne tăiate din toate părțile porcului: bucăți de mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă.

Odată cu friptura, gospodina face și o mamaligă mare, cât să ajungă la toți mesenii și, în mijlocul mesei, pune și un castron cu murături. De obicei, masa se așează afară, în fața casei, după ce au fost șterse și curățate toate urmele sacrificiului. Se manancă în picioare și, alături de mâncare se bea țuică tradițională sau țuică de cazan.

Tradiții și superstiții

În ziua de Ignat nu este îngăduită, mai ales pentru femei, nici o munca, și mai cu seamă în casă, deoarece se crede că este o  primejdie pentru boală și alte supărări, printre care ar fi și aceea că porcii ar rupe cămășile întinse pe gard, la uscare .

Prin unele părți, lucrul, adică munca este îngăduită, însă numai după ce femeia a văzut sânge de orice soi de vietate, ori sânge de porc negru. Dacă nu văd gospodinele sânge, prind o găină neagră, îi împung creasta cu un ac, ca să-i dea sângele, să-l vadă și apoi se apucă de lucrul de care au nevoie.

Legenda spune că în noaptea dinaintea tăierii porcului, vrăjitoarele umblă să ia belşugul casei, de aceea se presară mei şi sare împrejurul ei, al hambarelor şi al curţii. Se spune că ziua de Ignat este aceeaşi cu ziua zeităţii solare celebrate în antichitate, care moare pentru a renaşte peste câteva zile, pentru care se fac sacrificii animaliere. Sărbătoarea Ignatului este considerată vechea sărbătoare a zeului hindus Shiva, zeul soarelui.

În ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază și îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toți membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineața la păsări.

În seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada și se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii. Se spune că în această noapte vrăjitoarele umblă să ia belșugul casei, de aceea se presară mei și sare împrejurul casei, al hambarelor și al curții.

Între Ignat și Crăciun, femeile nu trebuie să toarcă, ele pisează grâu ca să aibă până la Crăciun. Din ele se fac un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos”, cu miere și nuci, pe care le mănâncă în ajunul Crăciunului.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN 2016. Urări de Sărbători pentru cei dragi. 150 de Mesaje de Crăciun. SMS pentru rude, colegi, șefi sau prieteni

Sărbătoarea trebuie ținută cu sfințenie de femeile însărcinate, pentru a naște prunci întregi la trup și minte.

Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui și se duce la biserică de Bobotează, să fie sfințită de preot. Apoi poate fi folosită de cei care au dureri de picioare sau junghiuri. Tot cu untură de porc negru tăiat la Ignat era uns trupul celui bănuit că ar putea ajunge strigoi. De asemenea, ea se folosește și pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor și vițeilor.

De asemenea, ea se folosește și pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor și vițeilor. Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor, în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant în vrăji și farmece.

Dacă în inima porcului se găsește mult sânge ”înghețat”, este semn că stăpânul va avea noroc la bani. Splina porcului este cea care indică durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că va fi o iarnă grea, cu multă zăpadă, iar dacă este subțire, arată că va fi iarna săracă în omăt, iar anul nou nu va fi îmbelșugat.

În anumite zone le țării este obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc și să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceștia să crească rumeni și sănătoși. Fetele din casă ședeau deoparte și, când cei care lucrau la tăiatul porcului nu erau atenți, furau sânge și se stropeau pe frunte ori își desenau dorințele: o inimă pentru iubire, o cruce pentru curățenie sufletească sau un pom pentru a fi roditoare.

Tradiţii din alte ţări

În alte ţări, tăierea porcului nu este o tradiţie şi nu este ţinută la acelaşi rang înalt în preparatele culinare de Crăciun. În Anglia, Franţa şi Germania sunt onorate gâsca şi curcanul, în Italia – orezul cu pui, în Spania – un preparat asemănător cu nuga (turron). Doar în ţările scandinave, pe lângă carnea de ren şi de miel, este adusă la masă şi costiţă afumată de porc. În Rusia, borşul este la mare cinste. Însă, nicăieri în emisfera nordică nu se acordă atâta importanţă porcului, ca animal de sacrificiu, şi pare să nu existe tradiţii atât de vechi cu privire la masa de Crăciun ca în România. Toate aceste tradiţii româneşti, cu tăierea porcului şi pregătirile pentru a avea o masă de Crăciun îmbelşugată, se simt mai cu ardoare de cei care locuiesc sau au rude în sate.

sursa: realitatea.net, crestinortodox.ro

ACTUALITATE

ORA de IARNĂ 2017: Ceasurile se dau înapoi cu o oră, săptămâna viitoare

avatar

Publicat

în

Săptămâna viitoare, ora oficială se schimbă, ceasurile fiind date înapoi cu o oră. Se face trecerea la ora de iarnă.

Modificarea va fi în noaptea dintre 28 și 29 octombrie 2017 (ultima duminică din luna octombrie). Ora 4.00 a dimineţii de 29 octombrie 2017 devine ora 3.00. Vom dormi mai mult, iar duminica viitoare va fi cea mai lungă zi din an.

Odată cu modificarea orei, diferența față de timpul universal (GMT) va fi de două ore. În restul anului, diferența orară față de ora meridianului Greenwich (GMT) este de trei ore.

România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie 2018, când România va trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de timpul universal (UTC) va fi de trei ore.

Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.

De ce se schimbă ora

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră, vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

România a instaurat acest sistem al orei de vară în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

Cum ne poate afecta

Adaptarea la ora de iarnă nu este prea uşoară, spun psihologii. Schimbarea creează senzaţia de oboseală şi irascibilitate, accentuează stările de depresie sau creşte stresul şi anxietatea din cauza întunericului şi a frigului. Persoanele cărora le place rutina sunt cele mai stresate, pentru că trecerea la ora de iarnă le dă peste cap obiceiurile zilnice.

Pentru a contracara efectele trecerii la ora de iarnă, medicii recomandă ca în următoarele săptămâni somnul să înceapă cu o oră mai devreme.

sursă: digi24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Investiţie de peste 7 milioane lei, la Sebeş, pentru modernizarea unor străzi din oraş

avatar

Publicat

în

Peste 7 milioane de lei vor fi investite la Sebeş, pentru modernizarea a opt străzi din municipiu. Lucrările vor fi la carosabilul rutier şi trotuare.

Documentaţiile tehnice au fost prezentate vineri, în dezbatere publică.

Intervenţiile sunt planificate pentru următoarele străzi, în zona de sud-est a Sebeșului: strada Orizontului, strada Zorii Noi, strada Câmpului, strada Macului, strada Izvorului, strada Luncii și strada Cloșca. Acestea însumează o lungime de 2.092 metri.

De asemenea, a fost prezentată și documentația aferentă străzii Depozitelor, în lungime de 257 metri. Acum, strada este asfaltată pe primii aproximativ 100 de metri, iar pe restul de 157 metri, sistemul rutier este compus dintr-o pietruire degradată. Valoarea investiției: peste 2 milioane de lei.

Informaţiile au fost făcute publice de către primarul Dorin Nistor.

sursa: Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum se calculează pensia. Explicaţii pentru beneficiari, de la Casa de Pensii

avatar

Publicat

în

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Potrivit Casei de Pensii, în cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre contribuţia datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale de lucru.

Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut comunicat.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează: a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţia in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.; b) 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţiile in care persoana : a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani; a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar. c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile in care persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.

Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială. Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii; c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile tarifare de incadrare se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul: a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983: – 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; – 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; – 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; – 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992: – 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; – 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; – 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; – 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; – 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani. Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare. Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la Normele metodologice.

Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfăşurat activitatea, cu indicarea datei de începere şi de încetare a acesteia; d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat. Adeverinţele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a Legii 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978; b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986. La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi mai sus, realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. În situaţia în care indicatorii prevăzuţi mai sus , realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an. Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. Prevederile referitoare la majorarea valorii punctului de pensie se aplică începând cu 01.01.2012.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe

ACTUALITATE

VACANŢĂ pentru elevii din clasele primare şi preşcolari, din 28 octombrie. Noutăţi de anul viitor

avatar

Publicat

în

De sâmbăta viitoare, 28 octombrie, elevii din clasele primare şi preşcolarii intră într-o vacanţă de o săptămână, prima din acest an şcolar. Vor reveni la şcoală şi grădiniţă, pe 6 noiembrie.

Pentru ceilalţi elevi, următoarea vacanţă este cea de iarnă, ce începe în 23 decembrie. Vor reîncepe cursurile abia anul viitor, în 14 ianuarie.

Reamintim că anul şcolar 2017-2018 are 35 de săptămâni de școală. Față de anul școlar trecut, Ministerul Educatiei a stabilit și câteva noutăți. Astfel, absolvenții de liceu vor susține probele orale ale examenului de Bacalaureat, în timpul semestrului al II-lea, în luna februarie, iar profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaților la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

Dincolo de noutăți, multe dintre probleme rămân aceleași: profesori slab pregătiți, programe școlare învechite și necorelate cu piața muncii, iar unii elevi nu au avut toate manualele pe bănci.

Structura anului școlar 2017-2018:

Semestrul I (11 septembrie 2017 – 2 februarie 2018)

Vacanţă preşcolari şi elevi clase primare: 28 octombrie – 5 noiembrie

Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018

Vacanța intersemestrială: 3 – 11 februarie 2018

Semestrul al II-lea (12 februarie 2018 – 15 iunie 2018)

Vacanța de primăvară: 31 martie – 10 aprilie 2018

Vacanța de vară: 16 iunie – 9 septembrie 2018

Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.

Programul național „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poate fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018 pe baza unei planificări ce rămâne la decizia școlilor. Desfășurarea programului „Școala altfel” nu coincide cu perioada alocată susținerii tezelor semestriale.

Noutăți:

– probele orale ale examenului de Bacalaureat se vor desfășura în februarie, în timpul anului școlar.

Citește și SCHIMBĂRI la BACALAUREAT 2018: Probele orale pentru prima sesiune vor avea loc în februarie, iar examenele scrise încep în 25 iunie. Vezi CALENDARUL

– lucrările examenelor naționale vor fi corectate online, acasă sau în centrul de corectare, de către profesori, potrivit Ministerul Educației Naționale.

Citește și Schimbări majore la examenele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională: Lucrările scrise, corectate online

CALENDAR Bacalaureat 2018

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2018 (iunie – iulie):

29 ianuarie – 2 februarie: înscrierea candidaților

25 mai – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a / a XIII-a

12-13 februarie – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

14-15 februarie: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

16, 19-20 februarie: evaluarea competențelor digitale – proba D

21-22 februarie: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională – proba C

25 iunie: limba și literatura română – proba Ea) – proba scrisă

26 iunie: limba și literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

27 iunie: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă

28 iunie: proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă

4 iulie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

5-8 iulie: rezolvarea contestațiilor

9 iulie: afișarea rezultatelor finale

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2018 (august – septembrie) are următoarea structură:

10 – 13 iulie: înscrierea candidaților

27 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe

20 august: limba și literatura română – proba Ea) – proba scrisă

21 august: limba și literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

22 august: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă

23 august: proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă

24 și 27 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

29-30 august: evaluarea competențelor digitale – proba D

30-31 august: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională -proba C

1 septembrie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

2 – 5 septembrie: rezolvarea contestațiilor

6 septembrie: afișarea rezultatelor finale.

CALENDAR Evaluarea Națională 2018

11 iunie 2018 – prima proba scrisă limba și literatura română

13 iunie – proba scrisă la matematică

14 iunie – proba la limba și literatura maternă

19 iunie (până la ora 12:00) – Afișarea primelor rezultate. Subsecvent, în aceeași zi, intervalul orar 14:00 – 19:00 este rezervat înregistrării contestațiilor.

20 – 22 iunie – soluționarea contestațiilor.

23 iunie – afișarea rezultatelor finale.

Înscrierea absolventilor clasei a VIII-a în vederea participării la Evaluarea Națională se face în perioada 4 – 8 iunie 2018. Conform ordinului de ministru privind structura anului școlar 2017 – 2018, cursurile școlare pentru clasa a VIII-a se vor finaliza vineri, 8 iunie 2018.

sursă: hotnews.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

O nouă PROBĂ OBLIGATORIE la BACALAUREAT. Care sunt propunerile

avatar

Publicat

în

O propunere legislativă vizează introducerea unei probe sportive obligatorii la Bacalaureat şi creşterea numărului de ore de sport în fiecare ciclu de învăţământ. A fost iniţiată consultare publică la nivel naţional, pe această temă.

Proiectul este demarat de secretarul Comisiei pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor, Mihaela Huncă. Se referă la „creşterea numărului de ore de educaţie fizică şi sport în fiecare ciclu de învăţământ şi introducerea probei practice de evaluare a competenţelor motrice ca disciplină obligatorie a examenului de bacalaureat, în vederea dezvoltării sportului de masă”.

Într-un comunicat, precizează că, în noua abordare legislativă se prevede majorarea timpului alocat activităţilor sportive la nivelul învăţământului preuniversitar şi universitar, precum şi diversificarea acestora pentru toţi copiii şi tinerii din România care urmează o formă de învăţământ.

Iniţiativa legislativă are în vedere promovarea unei strategii pentru dezvoltarea sportului de masă şi pentru a determina tinerii să se implice în activităţi sportive, se arată în comunicatul citat, unde se menţionează, de asemenea, şi faptul că majorarea numărului de ore de sport la toate nivelurile de învăţământ din România va contribui la creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă.

La consultări sunt invitaţi sportivi de performanţă, membrii Comitetului Executiv al COSR, preşedinţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai organizaţiilor de părinţi şi elevi, ai asociaţiilor şi fundaţiilor care promovează activităţile sportive, profesori universitari şi specialişti în diferite ramuri sportive, conducerile Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Evenimentul este organizat, potrivit sursei citate, cu sprijinul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi va avea loc luni, 23 octombrie 2017, începând cu ora 17.00, în Amfiteatrul din sediul central al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: Profesori din Croaţia, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, în vizită la şcoala din Sîncel

avatar

Publicat

în

Şcoala Gimnazială „Ion Pop Reteganul” Sîncel a găzduit, în perioada 16 – 18 octombrie, ultima întâlnire transnaţională din cadrul proiectului Erasmus+, derulat pe parcursul a 2 ani, 2015 – 2017.

Un grup de 11 profesori de la şcoli din Croaţia, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia s-au familiarizat cu tradițiile, obiceiurile şi arhitectura românească locală în cadrul parteneriatului strategic şcolar “United through cultural and natural diversity – learning through research” (Uniţi prin diversitate culturală şi naturală – învăţare prin cercetare)”.

Obiectivul întâlnirii a avut în vedere finalizarea proiectului, concentrându-se pe analiza tuturor rezultatelor şi produselor realizate pe parcusul a celor doi ani de proiect, urmărind toate cele 7 teme de cercetare care au făcut obiectul parteneriatului nostru, şi anume: obiecte de lemn şi ceramică, legende, costume populare, mâncare tradiţională, muzică şi dans tradiţional, arhitectura de lemn şi tradiţii şi obiceiuri locale. Prin intermediul acestui proiect s-a dorit descoperirea prin intermediul cercetării a zonei/ regiunii din care face parte fiecare şcoală parteneră.

Partenerii străini au avut ocazia să intre în contact cu rezultatele muncii din proiect, participând la ateliere de lucru pentru facilitarea unei mai bune cunoașteri a culturii românești; de asemenea, s-au familiarizat cu tradițiile, obiceiurile şi arhitectura românească locală şi au învățat cum să învețe „in situ”, experimentând istoria şi cultura românească, dezvoltându-şi totodată şi abilitățile de comunicare în limba engleză.

Acest parteneriat european, al treilea desfăşurat în şcoala din Sîncel, s-a derulat cu succes, beneficiind de implicarea activă a cadrelor didactice, a elevilor şcolii şi a autorităţilor locale; a adus nu numai îmbunătăţirea cunoştinţelor privind propria cultură şi a celorlalte ţări partenere, dar şi dezvoltarea unor abilităţi noi de învăţare şi cercetare şi nu în ultimul rând, legarea unor prietenii şi crearea unor punţi de comunicare între diverse culturi europene.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vârsta de pensionare pentru medici va putea crește, din lipsă de personal medical. Proiect

avatar

Publicat

în

De la 65 de ani, cât este stabilită în prezent, vârsta de pensionare pentru medicii bărbați și femei va putea ajunge până la 67 de ani, potrivit unui proiect de lege care-și așteaptă votul în Camera Deputaților.

Cei care vor vrea să obțină derogare să mai lucreze în spitalele de stat și peste această vârstă vor trebui să aducă o asigurare profesională însă. Același proiect mai prevede și creșterea indemnizațiilor pentru unii angajați din casele de asigurări de sănătate, scrie avocatnet.ro.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănăţii a fost adoptat deja de senatori anul trecut, iar acum se află la Camera Deputaților în dezbatere, unde a primit o serie de amendamente în cadrul comisiilor de specialitate și unde va fi votat într-un viitor apropiat.

Motivația din spatele majorării vârstei de pensionare este lipsa de personal medical din România, potrivit comentariilor din proiect.

Unul dintre aceste amendamente se referă la majorarea vârstei de pensionare pentru medici, indiferent de sex, de la 65 de ani, cât este acum, la 67 de ani. Totuși, e nevoie ca amendamentul să treacă de vot în plenul Camerei Deputaților, care este Camera decizională aici, pentru a se aplica. Apoi, proiectul va trebui aprobat și de șeful statului, urmând să fie publicat în Monitorul Oficial.

sursa: realitatea.net, avocatnet.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deţinuţii care au executat pedepse în condiţii necorespunzătoare ar putea primi despăgubiri

avatar

Publicat

în

Deţinuţii care au executat integral pedepsele în condiţii necorespunzătoare înainte de intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu ar putea primi despăgubiri între 5 şi 8 euro, pentru fiecare zi din această perioadă.

“S-au adunat la CEDO procese de ordinul miilor. Curtea Europeană le-a suspendat, a pronunţat decizia opririi şi noi trebuie să le dăm despăgubiri şi lor. Dacă mai sunt încă în penitenciar, unii primesc aceste şase zile la 30 de zile. Poate că alţii au executat integral pedeapsa, au plecat acasă, dar au proces pe rol şi spuneam că lor n-ai cum să le mai dai şase zile că sunt acasă, liberi. Şi atunci le dai despăgubiri în echivalent bănesc”, a precizat Tudorel Toader.

Vezi şi 30 de deţinuţi eliberaţi din Penitenciarul Aiud pe baza recursului compensatoriu. Urmează alţi 45

S-a referit la exemple din alte ţări privind aceste despăgubiri.

“Cuantumul nu îl stabilesc eu. Eu pot să va dau două repere – (…) Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare şi Curtea Europeană a considerat că sunt despăgubiri echitabile şi unele, şi altele. Probabil tot în zona această vom fi şi noi, evident în zona pe care o va decide Guvernul că proiect de lege, Parlamentul că decident. Există o decizie a CE care spune că statul nu se poate prevala de lipsa fondurilor pentru a justifică neplata obligaţiilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Prin urmare, statul trebuie să-şi îndeplinească această obligaţie. Dacă suma totală va fi prea mare, statul are posibilitatea să eşaloneze plata despăgubirilor”, a spus Toader.

surse: hotnews.ro, agerpres.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Epidemia de RUJEOLĂ: Peste 9.600 de îmbolnăviri şi un nou deces, în ţară. Situaţia din Alba

avatar

Publicat

în

A fost înregistrat încă un deces din cauza rujeolei, în România. O femeie în vârstă de 39 de ani din judeţul Braşov şi-a pierdut viaţa. În total, au fost 35 de decese, în epidemia de rujeolă, până acum. În judeţul Alba, nu a fost vreun asemenea caz, însă sunt înregistrate 187 de îmbolnăviri.

La nivel naţional, până la 20 octombrie, au fost raportate 9.670 de cazuri de rujeolă, cu 44 mai multe faţă de săptămâna trecută. Majoritatea cazurilor noi au fost în Cluj, Mureş şi Ilfov.

Decesele au fost înregistrate în Timiş (9 cazuri), Arad (6), Dolj (7), Cara-Severin (3) şi câte unul în Bihor, Braşov, Cluj, Călăraşi, Neamţ, Satu Mare, Vaslui, Galaţi, Mureş şi în Bucureşti.

Cel de-al 35-lea deces, cel din judeţul Braşov, a fost cauzat de meningoencefalita rujeolică, potrivit CNSCBT

Nr. crt / Nr cazuri confirmate rujeola de la începutul epidemiei / Nr. cazuri confirmate rujeolă raportate în săptămana 16 -20 octombrie 2017:

1 – Timiş – 1228 – 0

2 – Caras-Severin – 1112 – 0

3 – Arad – 1014 – 0

4 – Satu – Mare – 847 – 0

5 – Brasov – 754 – 1

6 – Dolj – 505 – 0

7 – Mures – 454 – 5

8 – Sibiu – 382 – 0

9 – Calarasi – 349 – 1

10 – Cluj – 334 – 10

11 – Bihor – 245 – 0

12 – Harghita – 236 – 0

13 – Hunedoara – 199 – 0

14 – Vaslui – 188 – 0

15 – Alba – 187 – 0

16 – Dambovita – 157 – 0

17 – Gorj – 157 – 0

18 – Mun – Bucuresti – 157 – 9

19 – Olt – 139 – 0

20 – Bistrita-Nasaud – 131 – 0

21 – Mehedinti – 117 – 0

22 – Teleorman – 115 – 0

23 – Salaj – 76 – 0

24 – Galati – 74 – 0

25 – Neamt – 79 – 6

26 – Iasi – 67 – 0

27 – Covasna – 66 – 1

28 – Ilfov – 58 – 4

29 – Suceava – 40 – 0

30 – Braila – 36 – 0

31 – Valcea – 31 – 1

32 – Giurgiu – 25 – 2

33 – Bacau – 21 – 0

34 – Arges – 21 – 1

Ialomita – 23 – 3

36 – Buzau – 13 – 0

37 – Botosani – 9 – 0

38 – Prahova – 8 – 0

39 – Vrancea – 7 – 0

40 – Constanta – 5 – 0

41 – Maramures – 4 – 0

Total – 9670 – 44

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

ANM: Prognoza METEO pe trei luni. Vremea până în ianuarie 2018. Cât de frig va fi la iarnă

avatar

Publicat

în

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prongoza de vreme pentru perioada noiembrie 2017 – ianuarie 2018. Sunt aşteptate precipitaţii abundente în noiembrie şi temperaturi mai mari în sud şi vest. Se răceşte vremea considerabil însă, în decembrie şi ianuarie, fiind posibile temperaturi minime sub 30 de grade.

Luna noiembrie: temperaturile medii se vor situa peste normalul climatologic în sud, sud-est și local în vest și vor fi apropiate de normal în restul regiunilor. Media multianuală a lunii este de 3,8 grade Celsius. Cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Moldovei și Transilvaniei (între zero și 4 grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate, de până la 8 grade Celsius, se vor consemna în Dobrogea.

Cantitățile totale de precipitații se vor situa, în general, în limite normale în cea mai mare parte a teritoriului. Acestea pot fi excedentare în majoritatea regiunilor ţării, cu excepţia unor areale restrânse din vest şi sud, unde vor fi apropiate de mediile multianuale.

În decembrie, temperaturile medii ale aerului vor fi cuprinse în limite apropiate de mediile multianuale, stabilite prin măsurători de specialitate, la -0,8 grade Celsius, în majoritatea regiunilor, local mai ridicate decât acestea în sud-estul țării. Temperaturile medii vor fi cuprinse între -4 și zero grade Celsius, în Moldova și Transilvania, respectiv între zero și 2 grade Celsius, în Dobrogea.

Precipitațiile totale vor fi local excedentare în regiunile centrale, estice și sud-sudice, și apropiate de mediile climatologice în restul teritoriului. Măsurătorile de specialitate au stabilit o normă medie lunară a precipitațiilor, pentru decembrie, de 44,8 l/mp, conform ANM.

În ianuarie 2018, temperatura medie lunară va avea valori sub media climatologică, local, în nordul şi centrul ţării şi apropiate de normal în celelalte regiuni. Media multianuală pentru această perioadă este de -2,1 grade Celsius. Potrivit prognozei, sunt aşteptate temperature mai scăzute în Maramureş şi Transilvania (-6, respective -4 grade Celsius, în medie) şi mai ridicate în sud, în jurul valorii de 0 grade Celsius.

Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, și au un grad de realizare de aproximativ 60%.

Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu, a declarat că temperaturile ar putea scădea sub minus 30 de grade Celsius în timpul nopţii, în luna ianuarie. De asemenea, valori foarte scăzute ar putea fi şi în decembrie.

surse: hotnews.ro, meteoromania.ro

Citește mai departe

Copyright © 2017 Alba24.ro powered by Independent Media & More