Ziua Europeană a Protecției Datelor: Peste 14.000 de furturi de identitate înregistrate la Parchetele din România

Ziua Europeană a Protecției Datelor este sărbătorită marți de statele din Uniunea Europeană. Cu această ocazie, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS) – InfoCons a publicat un raport care arată că 14.123 de cauze care au ca obiect falsul privind identitatea au fost înregistrate la Parchetele din România, în perioada 2007-2013. Din acestea, doar 5.116 au fost soluţionate, potrivit unui studiu.

În același studiu se mai arată că, în decurs de 9 ani (2005 – 2014), în cadrul instanţelor de judecată, s-au înregistrat 1.170 de cazuri la nivel naţional, având ca obiect falsul privind identitatea, după cum urmează: la Curtea de Apel au fost înregistrate 120 de dosare, 144 la Tribunal, iar la Judecătorii, 897 dosare.

Judeţul Arad a înregistrat cele mai multe acţiuni introduse în instanţă, având ca obiect falsul privind identitatea, si anume 515 cazuri, în timp ce la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad au fost înregistrate 2245 de cauze cu acest obiect. Judeţul Alba se află în categoria zonelor unde au fost înregistrate mai puţine astfel de cazuri.

Studiul a fost realizat de ANPCPPS – Infocons în ianuarie 2014, în cadrul unui proiect european.

Protecția vieții private a persoanelor fizice și legătura lor cu autoritățile publice, a fost asigurată de adoptarea, la 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenţiei nr. 108 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.

Ziua Europeană a Protecţiei Datelor își dorește să pună accent pe importanţa protecţiei datelor cetățenilor europeni, condiție obligatorie pentru asigurarea unui echilibru între viaţa privată şi libera circulaţie a datelor personale.

În cadrul proiectului Me is Mine a fost realizat, pe baza unui chestionar complex, un studiu având ca scop colectarea de date cu privire la furtul de identitate. Studiul a acoperit un eşantion de diverse categorii de vârstă, de la 13 ani la peste 55 ani. Categoria cea mai numeroasă a fost cea cuprinsă între 43-48 de ani. Informaţiile rezultate din studiu au relevat faptul că 32,6% dintre intervievaţi au primit informaţii despre furtul de identitate de pe internet, în timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociaţie de consumatori. De asemenea, 30,6% dintre românii care au răspuns chestionarului au primit informaţii despre furtul de identitate din partea băncilor sau instituţiilor financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit aceste informaţii din partea rudelor şi prietenilor.

Tipurile de furt de identitate cunoscute:

– skimming – clonarea cardului la utilizare (cunoscut de 64,2% dintre cei chestionaţi)

– phishing (57%)

– spam (57,5%)

– furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%)

– trashing – materiale printate care au fost aruncate, fără a fi distruse şi care conţin date personale şi bancare (25,8%).

Intervievatii au declarat că au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate după cum urmează: 45,3%, prin solicitarea de informaţii personale în timpul navigării pe internet; 42.9% prin phishing – furt de date via e-mail; 38,5% spam; 38% prin telefon de la persoane necunoscute.

Ce fac românii pentru a preveni furtul de identitate:

53.6% dintre consumatori utilizeaza un software pentru protectia datelor pe computerul personal (antivirus / firewall), in timp ce 7% dintre intervievati sustin ca nu folosesc;

43.8% dintre consumatori acopera tastatura ATM-uri atunci cand efectueaza plati sau retrage numerar in timp ce 9.1%  sustin ca niciodata nu fac acest lucru;

10.1% dintre consumatori isi salveaza in calculator diverse parole in timp ce 53.3% au declarat ca nu fac acest lucru;

21.1% dintre romani isi verifica periodic extrasele de cont, in timp ce 4.3% declara ca nu fac acest lucru;

17.2% dintre romani au activat alertarea prin sms pentru fiecare retragere de numerar  si 54.7% sustin ca niciodata nu au activat acest serviciu;

39% dintre romani distrug documentele tiparite care contin date personale sau bancare, iar 12.2% declara ca niciodata nu le distrug inainte sa le arunce.

sursa: protectia-consumatorilor.ro, furtdeidentitate.ro