Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 10 MAI, ZIUA REGALITĂȚII. Istoria Monarhiei în România, de la sosirea prinţului Carol în Bucureşti, în 1866


Publicat

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

10 Mai este marcată în România ca zi de sărbătoare națională, potrivit Legii nr. 103/2015, publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015.

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

incoronare_bun

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României.

La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.

Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

incoronare 3

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei.

Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

sursa: agerpres, realitatea.net

sursă foto: rfi.ro, realitateaTV.net, istorie-pe-scurt.ro

sursă video: Youtube Nicu Neag



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA IULIA Ruinele primei biserici bizantine din Transilvania, clasate ca monument istoric, la 9 ani după ce au fost descoperite

Publicat

Ruinele celei mai vechi biserici din țară, îngropate sub platoul din fața Catedralei Romano-Catolice ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia au primit regim juridic de monument istoric. Ordinul de clasare a fost publicat în monitorul oficial, în urmă cu câteva zile.

Este vorba despre o biserică de secol X-XI, de influență bizantină, clasată în categoria I – arheologie, grupa A.

Biserica nu poate însă fi văzută, deoarece ruinele ei au fost reîngropate la scurt timp după descoperirea lor accidentală.

Totul a început în 2011, cu săpăturile pentru înlocuirea conductei de apă potabilă în interiorul Cetății Alba Carolina. Atunci a ieșit la suprafață una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani, cea mai veche biserică din Transilvania, de influență bizantină, ridicată în jurul anului 950.

Cercetătorii au găsit atunci și câteva sute de morminte, peste 100 de monede, majoritatea din secolul XIV, cea mai veche datând de la sfârşitul secolului XI, obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint.

La scurt timp după ce a fost dezgropată, biserica, aflată exact în fața Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia (ea însăși veche de aproximativ 1.000 de ani), a fost îngropată la loc.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, trimis la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în cetate, în ultimul secol.

”Este o biserică bizantină, după planuri. Hierotheus a fost trimis aici de la Constantinopolului, probabil pentru creștinarea localnicilor”spune directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, care explică și de ce a fost îngropată la loc: lipsa de finanțare la momentul respectiv pentru punerea ei în valoare a dus la decizia autorităților locale și naționale de a o conserva în pământ.

La momentul respectiv s-a spus că Biserica Romano-Catolică, proprietara terenului, nu ar fi de acord cu punerea bisericii bizantine în valoare. Deși nu există nici o declarație oficială din partea reprezentanților acesteia în acest sens, speculațiile pe acest subiect continuă și astăzi, la 9 ani după descoperire.

Gabriel Rustoiu spune că ruinele sunt într-o stare relativ bună, deși a fost parțial afectată involuntar de  constructorii austrieci ai cetății care au luat pământ din câteva gropi fără să știe că acolo a fost o biserică.

În plus, în Evul Mediu, o parte din piatra existentă în zona cetății a fost folosită pentru construcții civile, fiind la îndemână.

”Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X. Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine.

Descoperirea de la Alba Iulia din anul 2011 confirmă importanţa acestei localităţi (probabil nucleu al unei formaţiuni politice locale), nu doar pentru autohtoni, ci şi pentru marile puteri care îşi disputau în epocă controlul regiunii: Ţaratul bulgar (aşezare şi necropolă din secolele IX-X), Imperiul bizantin (construirea bisericii, misiunea de creştinare şi de instituţionalizare) şi statul maghiar al regelui Ştefan (cucerirea centrului de putere, transferarea aici a sediului Episcopiei de rit roman a Transilvaniei) Controlul politic, militar şi religios asupra Albei Iulia trebuie să fi asigurat dominarea unui teritoriu important pe Valea Mureşului. (…)

Proporţiile monumentale ale clădirii ne permit să credem că era destinată unei comunităţi creştine importante din punct de vedere numeric, în care trebuie să vedem populaţia locală creştină, dar şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe traseul dobândirii credinţei în Hristos.(…)

Cu adevărat importantă este certitudinea, dată de această descoperire, că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încercând să menţină în sfera sa de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari”, susţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

CALENDARUL sesiunii speciale de EVALUARE NAȚIONALĂ 2020, anunțat de minister. Probele încep în 29 iunie

Publicat

Ministerul Educației a anunțat marți calendarul oficial al sesiunii speciale de Evaluare Națională 2020, ce va fi organizată pentru elevii care nu se pot prezenta la probele din 15 iunie, din cauza unor probleme medicale.

La această sesiune specială vor participa doar absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină sau cei care nu au participat în prima sesiune din alte motive medicale, a precizat ministerul.

Vezi EVALUARE NAȚIONALĂ 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

Calendarul sesiunii speciale a Evaluării Naționale (EN VIII):

22-26 iunie: înscrierea candidaților

29 iunie: Limba și literatura română

30 iunie: Matematică

1 iulie: Limba și literatura maternă

2 iulie: afișarea rezultatelor (ora 12:00)

2 iulie: depunerea contestațiilor (între orele 14:00 – 19:00)

4 iulie: afișarea rezultatelor finale (după ora 12:00)

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

OFICIAL: Sesiune specială de BACALAUREAT 2020, din 6 iulie. CALENDAR

Publicat

Ministerul Educației  a anunțat marți că a fost aprobată organizarea sesiunii speciale de Bacalaureat 2020, pentru elevii care au temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină sau cei care nu au participat în prima sesiune din alte motive medicale.

Probele scrise încep în 6 iulie.

Vezi BACALAUREAT 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Detalii despre examen, pentru elevii de clasa a XII-a

CALENDAR BACALAUREAT 2020 – sesiune specială:

29 iunie – 3 iulie: înscrierea candidaților

6 iulie: Limba și literatura română – proba E a) – proba scrisă

7 iulie: proba obligatorie a profilului – proba E c) – proba scrisă

8 iulie: proba la alegere a profilului și a specializării – proba E d) – proba scrisă

9 iulie: Limba și literatura maternă – proba E b) – proba scrisă

10 iulie: afișarea rezultatelor (ora 12:00)

10 iulie: depunerea contestațiilor (între orele 14:00 – 19:00)

12 iulie: afișarea rezultatelor finale (după ora 12:00)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

OFICIAL: Mall-urile se deschid din 15 iunie. Ce se întâmplă cu cinematografele și spațiile de joacă

Publicat

parcare alba mall

Data de 15 iunie rămâne ”bătută în cuie” pentru deschiderea mall-urilor din țară, dacă numărul de cazuri de coronavirus rămâne într-un trend descendent. 

Decizia a fost luată de autorități după o întâlnire pe care ministul Virgil Popescu a avut-o cu premierul Ludovic Orban și cu membri ai Asociației Investitorilor de Real Estate din România.

Momentan nu a fost luată în calcul și redeschiderea cinematografelor și a spațiilor de joacă pentru copii din mall-uri, din 15 iunie.

„Alături de premierul Ludovic Orban am avut astăzi o întâlnire cu membri ai Asociației Investitorilor de Real Estate din România. Aceștia ne-au prezentat problemele cu care s-au confruntat în această perioadă de criză. Drept urmare, în urma discuțiilor avute am stabilit, că în cazul în care situația epidemiologică ne va arăta că numărul persoanelor infectate scade, vom deschide mall-urile cu data de 15 iunie.

Însă, pentru moment, nu luăm în calcul ca din data de 15 iunie să fie deschise cinematografele și locurile de joacă, din interior. Ușor, ușor se vor da măsuri de relaxare, pentru a ajuta la revitalizarea economiei, pentru ca viața să revină la normalitate”, a anunțat ministrul Virgil Popescu, citat de digi24.ro.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate