Misterele din jurul nașterii și morții lui Mihai Eminescu. Unde și când s-a născut poetul și ce teorii circulă despre moartea sa

Poate cel mai cunoscut poet de limbă română, Mihai Eminescu, adună în jurul său, paradoxal, o mulțime de controverse, chiar și la cei 170 de ani câți au trecut de la nașterea sa.

Poetul ne-a lăsat în amintire pentru totdeauna cele mai sensibile și îndrăgite versuri, dar și multe mistere în jurul biografiei sale. Unul dintre acestea este chiar locul și data nașterii sale, sărbătorită acum oficial pe 15 ianuarie.  

Citește și 15 ianuarie 2021: 171 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste

Unde și când s-a născut de fapt Mihai Eminescu. Despre data și locul nașterii sale s-au discutat atâtea, deoarece există mai multe ipoteze.

Pe 31 martie 1889, Mihai Chințescu spunea la Ateneul Român faptul că Eminescu s-a născut într-un sat din Moldova, Soleni.

Mai târziu, într-un registru al membrilor Junimii, chiar Eminescu a notat ca și loc al nașterii orașul Botoșani, iar ca dată a fost trecută 20 decembrie 1840.

Însă, în registrul școlii primare, Eminescu a fost consemnat pe data de 5 decembrie 1850, iar în documentele gimnaziului din Cernăuți, a fost trecută data de 14 decembrie 1849.

Toate aceste ipoteze dispar atunci când, sora poetului, Aglae Drogli, a susținut printr-o scrisoare către Titu Maiorescu, faptul că Mihai Eminescu s-a născut pe 20 decembrie 1849, în Ipotești.

Au apărut iar discuții, deoarece fratele poetului, Matei, a spus că Eminescu s-ar fi născut pe 8 noiembrie 1848, în Dumbrăveni.

Contrar tuturor acestor informații, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate și declarate pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani.

Acesta și-a petrecut copilăria în Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi.

Mai târziu, fratele a susținut că a găsit o psaltire veche unde tatăl poetului notase:

• „Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cincisprezece minute evropienești, s-a născut fiul nostru Mihai”.

Numele său era de fapt Mihai Eminovici, fiindu-i schimbat în Eminescu de Iosif Vulcan.

Moartea și teoriile conspirației. Există o teorie a conspirației,care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu.

Această ipoteză susține că îmbolnăvirea sa psihică ar fi fost deliberată prin aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, conducând în final la moartea poetului.

În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”. Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu:

• „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Diverse personalități, cum ar fi Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu „au avut gânduri protectoare pentru poet”, iar A. C. Cuza chiar a susținut că acesta nu a fost nebun.

Există surse conform cărora Eminescu, datorită poziției luate prin intermediul ziarului Timpul și a deranjării personalităților politice ale vremii, ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei. Iar în acest caz, Theodor Codreanu afirmă că Eminescu „avea conștiința sechestrării sale ilegale” și că suporta „condiția de deținut politic”.

În această situație, Titu Maiorescu, plecat la Viena, îi trimite o scrisoare prin care într-un final Eminescu este trimis la Iași, dar care este considerată „manevrarea sa până la moarte”.

• În acest context, A. C. Cuza, un admirator al marelui poet, afirmă: „Eminescu a fost un om pe deplin sănătos, un sfânt dezbrăcat de orice interes egoist […] un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul”.

Din cauza tratamentului aplicat de doctorul Alexandru Șuțu, Eminescu moare pe 15 iunie 1889 intoxicat cu mercur.

De remarcat că George Călinescu a susținut diagnosticul de sifilis într-o carte din 1932.

Grupul de autori ai volumului Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor a susținut că Eminescu a fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv (sau puseu de manie psihotică).

• Eugen Simion s-a referit la ipoteza asasinării, cu ocazia lansării volumului: „Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot”.