Eveniment
7 august 2025 – Zi de doliu național în România. Reguli și interdicții pentru instituții și populație

Guvernul a declarat ziua de 7 august 2025 ca zi de doliu național, în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Drapelul va fi coborât în bernă, iar programele media și culturale vor fi adaptate. Iată care sunt regulile și interdicțiile aplicabile populației.
Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani
Ion Iliescu, fost președinte al României, a murit marți, 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani. Anunțul oficial a fost făcut de Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde fostul șef al statului era internat de aproape două luni.
7 august – Zi de doliu național. Decizia Guvernului
Guvernul României a anunțat, în ședință extraordinară desfășurată marți seara, că joi, 7 august 2025, va fi zi de doliu național în întreaga țară, în semn de omagiu adus fostului președinte al României.
Sicriul cu trupul fostului președinte al României, Ion Iliescu, va fi depus în Sala Unirii.
Reguli și obligații în ziua de doliu național
Conform legislației în vigoare, în ziua de doliu se aplică următoarele reguli obligatorii:
1.Drapelul României în bernă
- Obligatoriu la toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale;
- La sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale;
- La instituțiile de învățământ, cultură și la misiunile diplomatice ale României;
- La punctele de trecere a frontierei, aeroporturi, gări, porturi și autogări;
- Pe navele și ambarcațiunile care navighează sub pavilion românesc;
- Persoanele fizice care arborează drapelul acasă trebuie să îl coboare în bernă.
2. Restricții pentru radio, TV și cultură
- Programele de televiziune și radio vor fi adaptate corespunzător;
- Activitățile culturale (evenimente, spectacole, concerte) vor fi reduse sau anulate, în semn de respect.
Programul ceremoniilor
Programul ceremoniilor stabilite de Guvern în cadrul funeraliilor de stat este următorul:
- 09:30 – 10:30 aduc omagii foști Președinți ai României, membrii Parlamentului României, membrii Guvernului României
- 10:30 – 11:30 aduc omagii reprezentanții instituțiilor statului, centrale și locale, reprezentanții Cultelor;
- 11:30 – 12:30 aduc omagii reprezentanții Corpului Diplomatic și ai Organizațiilor Internaționale.
- 12:30 pauză pentru pregătirea Sălii Unirii
- 13:00 – 18:00 acces pentru publicul general pe la intrarea Leu a Palatului Cotroceni. Cei care vor să depună flori și lumânări o vor face într-un spațiu amenajat special în exterior, în parcare. Nu se intră cu flori și lumânări în Palatul Cotroceni, se va trece prin filtru de securitate.
- 18:00 se închide accesul pentru publicul general
- 18:30 prezentare condoleanțe de către foști colaboratori și apropiați
- 19:00 ceremonie religioasă – se citesc „Stâlpii” în prezența familiei, apropiaților, foști colaboratori apropiați
- 20:00 se oprește procesiunea, rămâne de gardă Brigada 30 Gardă Mihai Viteazul
Înmormântarea va avea loc joi, 7 august, la Cimitirul Ghencea 3.
Cortegiul funerar va părăsi Palatul Cotroceni pentru a se îndrepta către Cimitirul Ghencea 3, unde se va desfășura ceremonia militară de înmormântare. Ceremonia de plecare de la Palatul Cotroceni va începe la ora 10.00. Înhumarea va avea loc doar în prezența familiei și persoanelor apropiate
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Toni
miercuri, 06.08.2025 at 14:33
Motto:
„Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci 13 ani de temniţă pentru un popor de idioţi! De asta numai eu am fost în stare.”
(Petre Ţuţea – Declaraţie făcută după alegerile din 20 mai 1990)
După Revolutia din decembrie 1989, poporul român nu a avut o mână bună în alegerea conducătorilor. Totul a început din acel 20 mai 1990 în „Duminica orbului” când au avut loc primele alegeri considerate libere, iar Ion Iliescu, a castigat alegerile prezidentiale cu 85 la sută din voturi si FSN cu 67,02 la sută, ceea ce a permis neocomunistilor să conducă România timp de 6 ani, intârziind reformele economice si sociale atât de necesare in acele vremuri, reforme de care au beneficiat tări precum Polonia, Cehia sau Ungaria.
Ion Iliescu se considera pe sine un „om sărac si cinstit” dar în timpul cât a condus România a lăsat să se dezvolte o adevărată caracatită a coruptiei.
De altfel, Petre Ţuţea spunea despre Revolutia din Decembrie’ 89 urmatoarele: „Ce s-a petrecut în decembrie ’89 n-a fost o revoluţie, ci o restauraţie: geniul politic al poporului român a atestat reaşezarea în ordinea naturală. Asta s-a întîmplat atunci: o restauratio magna. Fără să ignor jertfele de la Timişoara, mă opresc la manifestaţia din faţa Comitetului Central, cînd mulţimea a huiduit tiranul. Atunci s-a întîmplat unfenomen fundamental: reintrarea în ordinea naturală a poporului român.”