Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

9 august: 420 de ani de la asasinarea lui Mihai Viteazul – primul unificator al românilor. Ucis de mercenari la Câmpia Turzii


Publicat

În 9 august se împlinesc 420 de ani de la uciderea domnitorului Mihai Viteazul -primul unificator al românilor.

Pe 9 august 1601, Mihai Viteazul, era ucis la Câmpia Turzii de mercenarii valoni din armata generalului Giorgio Basta, fostul său aliat.

Mihai Viteazul (născut la 1557 sau 1558), fiul lui Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinţi, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593).

În septembrie 1593 a devenit domn al Ţării Româneşti (1593-1601), cu sprijinul unor puternice familii boiereşti precum Buzeştii şi Cantacuzinii, precum şi al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory.

„Mihai Viteazul a ocupat tronul Ţării Româneşti în toamna anului 1953, într-un moment în care conjunctura internaţională părea favorabilă ridicării Ţărilor Române de pe panta prăbuşirii economice şi a pierderii fiinţei lor statale”, se arată în ampla lucrare „Istoria românilor”, apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

O parte a statelor europene se grupaseră, din iniţiativa papei Clement al VIII-lea, în „Liga Sfântă”.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, Ţările Române cunoşteau pe plan intern cea mai puternică creştere de până atunci a dependenţei lor faţă de Poarta otomană, autonomia internă fiind grav ştirbită, în timp ce pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia.

În plan intern, Mihai Viteazul a acţionat pentru întărirea autorităţii domneşti. S-a remarcat rapid ca un luptător pentru independenţă, dar şi pentru apărarea cauzei creştinătăţii, luând singur iniţiativa alăturării la ”Liga Sfântă”.

Politica sa antiotomană s-a concretizat în sistemul de alianţe politico-militare ale ţărilor române din 1594.

Războiul antiotoman a început la 13 noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor şi a negustorilor otomani prezenţi în Ţara Românească, după care, în perioada decembrie 1594- ianuarie 1595, luptele s-au extins spre Dunăre, la Giurgiu, Rusciuc ş.a. Mihai Viteazul şi-a organizat o armată proprie, de mercenari, alcătuită din poloni, secui, cazaci, sârbi etc., precum şi unităţi de călăraşi, ”roşii”, unităţi de ”dărăbanţi”, la care s-au adăugat voluntari de la sud de Dunăre.

Pentru a face faţă confruntărilor cu turcii, Mihai Viteazul a căutat să întărească alianţa cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. O delegaţie de 12 boieri munteni a plecat la 1 mai 1595 spre Alba Iulia pentru tratative în acest scop.

„La 20 mai a fost încheiat nu un simplu act de alianţă – cum voise domnul – , ci unul înjositor pentru Mihai Viteazul, care devenea din aliat un supus, un locţiitor al lui Sigismund Bathory în Ţara Românească, cu o autoritate scăzută şi faţă de marii boieri ai ţării, de al căror sfat trebuia să ţină seama în toate actele de guvernare”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001)

În august 1595, o mare oştire otomană condusă de marele vizir Sinan-paşa a trecut Dunărea la Giurgiu. După celebra bătălie de la Călugăreni (13/23 august 1595), în zona mlăştinoasă a Neajlovului, unde Mihai Viteazul a repurtat o strălucită victorie tactică asupra avangărzii otomane, domnul Ţării Româneşti a hotărât retragerea spre Bucureşti, apoi spre Târgovişte.

Armata otomană a ocupat Bucureştii şi Târgoviştea, dar în octombrie 1595 oştile unite din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au silit oştile otomane să se retragă. Tot în octombrie 1595 oastea turcă a suferit o grea înfrângere la Giurgiu, iar în noiembrie 1595 „teritoriul Ţării Româneşti cunoştea momentul eliberării de apăsătoarea dominaţie otomană”. („Istoria românilor”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

În 1596 au continuat luptele cu turcii în sudul Dunării, unde a avut loc o expediţie balcanică condusă de Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul.

La 30 mai/9 iunie 1598 a fost încheiat un tratat de alianţă între Ţara Românească şi Imperiul habsburgic.

Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a renunţat la tron în 1598, apoi din nou în 1599, în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Bathory. Ca atare, în Transilvania şi în Moldova, prin Andrei Bathory respectiv Ieremia Movilă, ambii duşmani ai lui Mihai Viteazul, se consolidase poziţia adepţilor unei politici favorabile alianţei cu turcii.

”Atât timp cât dincolo de Carpaţi – locul de refugiu în cazul invaziei otomane – era un principe ostil, domnia lui Mihai rămânea ameninţată, cu atât mai mult cu cât voievodul era confruntat cu opoziţia unor grupări boiereşti sprijinite de Polonia” aminteşte istoricul Florin Constantiniu în volumul ”O istorie sinceră a poporului român” (Editura ”Univers enciclopedic”, Bucureşti, 2002).

Înţelegând că aceste împrejurări făceau greu realizabile o alianţă creştină generală sau una mai restrânsă românească împotriva turcilor, Mihai Viteazul a luat iniţiativa înlăturării lui Andrei Bathory.

Oastea Ţării Româneşti a pătruns în Transilvania pe două direcţii: o parte a oastei, condusă de Mihai Viteazul, prin valea Buzăului şi a Teleajenului, iar cealaltă, condusă de banul Udrea, boierii Buzeşti şi de Baba Novac, pe Valea Oltului, spre Sibiu. Oastea Ţării Româneşti a înfrânt oastea lui Andrei Bathory în bătălia de la Şelimbăr, lângă Sibiu, la 18/28 octombrie 1599.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia

La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. 

27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.” Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul.

Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.

Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.

”Aceleaşi considerente de securitate – eliminarea lui Ieremia Movilă, care se manifestase ca duşman al lui Mihai – au determinat campania domnului muntean în Moldova, adusă şi ea sub autoritatea sa (1600)”, scrie istoricul Florin Constantiniu.

La sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai 1600, Mihai Viteazul a atacat Moldova din trei direcţii diferite, iar în zilele de 6-7 mai grosul oastei se afla la Bacău. La 26 mai 1600 Mihai Viteazul a reuşit să ocupe cetatea Sucevei.

Într-un hrisov emis la Iaşi la 27 mai 1600, afirmând noua realitate politică, Mihai Viteazul se intitula ”Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”.

Mihai Viteazul a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului românesc, pentru prima dată în istorie cele trei ţări române fiind unite sub aceeaşi conducere.

Unirea a fost determinată de necesitatea creării unui puternic front antiotoman şi înlesnită de legăturile economice, politice, culturale existente între cele trei ţări române în Evul Mediu.

Unirea realizată de Mihai Viteazul a coalizat însă împotriva sa pe toţi cei care îşi vedeau ameninţate planurile de hegemonie politică în regiune. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, iar generalul său Georgio Basta era unul dintre adversarii cei mai înverşunaţi ai voievodului muntean.

De asemenea, nobilimea maghiară din Transilvania era ostilă lui Mihai Viteazul ca urmare a măsurilor luate aici de acesta.

În septembrie 1600, Mihai Viteazul a fost înfrânt de oastea lui Basta şi a nobilimii maghiare în lupta de la Mirăslău, iar în octombrie 1600 oastea polonă condusă de Jan Zamoyski a ocupat Moldova, Ieremia Movilă fiind reinstalat domn.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul a ajuns la curtea imperială de la Viena, pentru a cere ajutor. El a redactat aici un memoriu explicativ al acţiunilor sale, adresat împăratului Rudolf al II-lea.

În contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, împăratul Rudolf al II-lea a acceptat să-l susţină pe domnul român.

Aliaţi, Mihai Viteazul şi Gheorghe Basta au ieşit victorioşi în bătălia de la Guruslău (3/13 august 1601) împotriva lui Sigismund Bathory.

Generalul Giorgio Basta avea însă ambiţii proprii, fiind convins totodată că împăratul habsburg dorea Transilvania pentru imperiu. Din ordinul său, la 9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, în apropiere de Turda.

Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost adus în Ţara Românească de unul dintre căpitanii fostului domn şi înmormântat la Mânăstirea Dealu, de lângă Târgovişte.

sursa: AGERPRES

Sursa foto: (c) www.istorie-pe-scurt.ro

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu la Șpring. Un hambar de fân de 300 de metri pătrați a fost mistuit de flăcări

Publicat

Un hambar de fân de aproximativ 300 de metri pătrați a luat foc duminică seară, în comuna Șpring, au transmis reprezentanții ISU Alba. 

La fața locului s-au deplasat pompierii din Sebeș și voluntarii din sat.

Au fost trimise mai multe mașini de intervenție.

Reprezentanții ISU Alba au declarat că la ajungerea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta cu ardere generalizată la întregul hambar.

Suprafața afectată este de aproximativ 300 de metri pătrați.

În jurul orei 23:15, incendiul a fost localizat, dar pompierii au continuat intervenția pentru stingerea lui.

Nu s-au înregistrat victime.

Sursă foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Alba Iulia, Aiud și Poșaga intră OFICIAL în scenariul roșu, iar Cugir, Crăciunelul de Jos și Sălciua, în cel galben. HOTĂRÂRE

Publicat

Alba Iulia, Aiud și comuna Poșaga intră oficial în scenariul roșu, iar Cugir, Crăciunelul de Jos și Sălciua, în cel galben. 

Comitetul Judean pentru Situații de Urgență s-a întrunit duminică și a emis o hotărâre în acest sens, care cuprinde o serie de măsuri care vizează populația. 

Măsurile intră în vigoare în data de 27 septembrie ora 00.00 și sunt valabile timp de 14 zile.

Anexa nr 67 a CNSU, care precizează toate regulile și restricțiile, în funcție de rata de infectare, poate fi consultată AICI.

Hotărârea CJSU Alba numărul 226 poate fi consultată integral AICI.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, convocat în ședință extraordinară în data de 26.09.2021,

HOTĂRĂȘTE:

(1) Se constată încadrarea în limitele incidenței cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 26.09.2021, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza județului Alba, conform Anexei care este parte integrantă din prezenta hotărâre;

(2) Măsurile stabilite pentru diminuarea riscului de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Alba, sunt cele prevăzute în hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.208 din 10.09.2021, modificată și completată prin hotărârile Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.216 din 19.09.2021 și nr.222 din 24.09.2021, în funcție de rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, conform anexei la prezenta hotărâre;

(3) Măsurile prevăzute în anexa la prezenta hotărâre pentru Municipiile Alba Iulia și Aiud, Orașul Cugir și comunele Crăciunelul de Jos, Poșaga și Sălciua, intră în vigoare începând cu data de 27.09.2021 ora 00:00, și sunt valabile pentru o perioadă de 14 zile, iar termenele de aplicare a măsurilor prevăzute pentru celelalte unități administrative-teritoriale de pe raza județului Alba rămân cele stabilite prin hotărârile CJSU Alba adoptate anterior.

Hotărârile adoptate de CJSU Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Vezi și: ALBA: Patru decese ale unor pacienți bolnavi de COVID în ultimele 24 de ore. 59 de infectări noi. Situația pe fiecare localitate

Alte două orașe se apropie de incidența de 3 cazuri, dincolo de care intră în scenariul roșu: Teiuș – 2,91 și Blaj – 2,8.

Incidența pe fiecare localitate poate fi consultată mai jos.

Incidența pe localități și numărul de cazuri active

Municipiile Alba Iulia și Aiud depășesc incidența de 3 cazuri la mie și intră în scenariul roșu.

Localitate Incidență Cazuri active
     
SÂNCEL 8.46 22
OHABA 6.57 4
UNIREA 3.48 17
MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.3 252
POŞAGA 3.24 3
MUNICIPIUL AIUD 3.21 81
SOHODOL 3 5
ORAŞ TEIUŞ 2.91 21
MUNICIPIUL BLAJ 2.8 58
BERGHIN 2.62 5
MUNICIPIUL SEBEŞ 2.58 85
LIVEZILE 2.55 3
METEŞ 2.5 7
ORAŞ OCNA MUREŞ 2.37 33
CRĂCIUNELU DE JOS 2.33 5
VADU MOŢILOR 2.32 3
ŞONA 2.29 10
VINŢU DE JOS 2.16 12
SĂLCIUA 2.13 3
ORAŞ CUGIR 2.11 54
LUPŞA 1.72 5
PONOR 1.69 1
LOPADEA NOUĂ 1.58 4
BISTRA 1.54 7
ALBAC 1.53 3
CIUGUD 1.53 5
MIRĂSLĂU 1.52 3
PIANU 1.39 5
ORAŞ ABRUD 1.35 7
VALEA LUNGĂ 1.28 4
DAIA ROMÂNĂ 1.27 4
CERGĂU 1.22 2
GALDA DE JOS 1.12 5
ORAŞ CÂMPENI 1.11 8
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.06 4
CÂLNIC 1.02 2
CENADE 0.97 1
POIANA VADULUI 0.95 1
SĂSCIORI 0.92 6
ORAŞ ZLATNA 0.89 7
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.88 2
ŞIBOT 0.84 2
LUNCA MUREŞULUI 0.78 2
IGHIU 0.71 5
SÂNTIMBRU 0.66 2
SCĂRIŞOARA 0.65 1
ROŞIA DE SECAŞ 0.63 1
NOŞLAC 0.55 1
CRICĂU 0.51 1
GÂRBOVA 0.46 1
SĂLIŞTEA 0.43 1
ŞPRING 0.4 1
CETATEA DE BALTĂ 0.33 1
JIDVEI 0.19 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
AVRAM IANCU 0 0
BLANDIANA 0 0
BUCIUM 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CIURULEASA 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
MIHALŢ 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
RĂDEŞTI 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
ROŞIA MONTANĂ 0 0
STREMŢ 0 0
ŞUGAG 0 0
VIDRA 0 0
Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Cireadă de vaci fotografiată în centrul municipiului Alba Iulia, în zona Alba Mall. Animalele erau nesupravegheate

Publicat

O cireadă de vaci a fost fotografiată duminică seară la Alba Iulia, în zona Alba Mall. 

Animalele, nesupravegheate, au dat o tură pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, apoi s-au retras în zona caselor de pe Strada Livezii.

Nu s-au speriat nici de mașini și au circulat nederanjate, minute bune, pe mijlocul străzii, a transmis un cititor Alba24, care le-a și fotografiat.

Nu se știe cum au ajuns vacile în centrul orașului și nici în grija cui ar fi trebuit să fie.

Este posibil însă ca ele să fi venit dinspre pășunea de la marginea Ampoiului, spune cititorul.

Surse foto: cititori Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO ȘTIREA TA: Focar de infecție pe Târnava. Mai mulți porci morți, aruncați în apă aproape de Crăciunelu de Jos

Publicat

Mai mulți porci domestici în stare avansată de putrefacție, plutind în Târnava, au fost fotografiați duminică, de un cititor Alba24. 

Imaginile au fost surprinse în apropiere de Crăciunelu de Jos.

”Am văzut trei animale moarte” a transmis cititorul Alba24.

Acesta a mai spus că mai mulți porci ar fi fost aruncați în apă de niște localnici.

Se pare că anumalele ar fi murit, posibil de pestă porcină, iar aceștia le-ar fi dus la râu cu un tractor, apoi le-ar fi aruncat în apă.

Întreaga zonă s-a transformat într-un focar de infecție.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate