Connect with us
Publicitate

CÂMPENI

Se împlinesc 236 de ani de la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Ce a provocat revolta țărănimii iobage din Transilvania


Publicat

Se împlinesc 236 de ani de la revolta țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”.

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă.

A izbucnit la 2 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități scrie wikipedia.org.

La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.

„Certa puncta” (ordonanţă imperială), emisă la 11 noiembrie 1769, fixa robota ţăranului iobag la patru zile pe săptămână cu braţele şi la trei zile cu vitele, pentru ca jelerilor (categorie ţărănească săracă), să li scadă obligaţia la două zile pe săptămână.

Abuzurile nobilimii au continuat, însă, prin răstălmăcirea reglementării amintite, îngreunând starea iobagului, sărăcind puterea economică a gospodăriei lui, la care se adăugau condiţiile oneroase pe care stăpânii domeniali le impuneau la prestarea robotei, a obligaţiei în muncă a supusului, notează volumul „Istoria Românilor. Românii între Europa clasică şi Europa Luminilor (1711-1821)”.

O situaţie specială există în Munţii Apuseni. Regiunea, datorită bogăţiilor subsolului, fusese organizată în domeniu fiscal, depinzând direct de Curtea imperială. Prin sistemul arendării mijloacelor de venituri din Munţi s-a ajuns la restrângerea ultimelor libertăţi ale locuitorilor moţi, prin care ei îşi procurau de fapt subzistenţa.

Aici, peste domeniul minier, peste aparatul fiscal, se suprapunea autoritatea comitatensă (de Alba) şi se săvârşeau, mai ales, abuzurile scăpate oricărui control ale slujbaşilor domeniali şi comitatensi. Împotriva acestora au fost întreprinse călătoriile la Viena ale deputăţiilor moţeşti, avându-l ca şi conducător pe Horea, după numele adevărat Vasile Ursu Nicola, locuitor din Arada, care aparţinea de satul Albac, aflat în componenţa comunei Râu (Arieşu) Mare.

Prima călătorie a sa a avut loc în 1779, când o delegaţie a ţăranilor de pe domeniul Zlatna a prezentat Curţii imperiale o plângere împotriva abuzurilor administraţiei, notează ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

A fost însoţit de Cloşca, pe numele său adevărat, Ion Oargă, originar din Cărpinişul Câmpenilor, de Dumitru Todea Buta şi de Gavrilă Onu din Comuna Râu Mare.

Plângerile ţărăneşti vizau munca excesivă solicitată iobagilor din Munţi, interzicerea defrişării pădurilor, sporirea excesivă a taxelor fiscale şi a contribuţiilor militare, arendarea dreptului de cârciumărit unor străini care se pretau la nemiloasă spoliere, abuzurile funcţionarilor domeniali şi comitatensi.

Programul răscoalei

La puţine zile de la izbucnirea răscoalei Horea a trimis nobilimii maghiare, reprezentată prin Tabla comitatului Hunedoara, un ultimatum care cuprinde de fapt scopurile izbucnirii răscoalei. Punctele acestui program sunt:

„1. Ca nobilul comitat dimpreună cu toţi posesorii şi cu toată seminţia lor să pună jurământul sub cruce!”

 
„2. Nobilime (nemeşime) să nu mai fie, ci fiecare nobil, dacă va putea să capete vreo slujbă împărătească, să trăiască din aceea.”

 
„3. Stăpânii nobili să părăsească odată pentru totdeauna moşiile nobilitare.”

 
„4. Că dânşii (nobilii) încă să plătească dările întocmai ca poporul contribuabil plebeu.”

 
„5. Pământurile nemeşeşti să se împărţească între poporul plebeu, în înţelesul poruncii ce o va da Maiestatea Sa Împăratul.”

 

Potrivit enciclopediaromâniei.ro programul răscoalei a fost iniţial unul social, având ca scop nivelarea diferenţelor de clasă socială şi instaurarea unei echităţi sociale.

Datorită faptului că cea mai mare parte a nobililor din Transilvania era de origine maghiară (sau români maghiarizaţi complet) a fost necesar doar un mic pas pentru a se trece de la scopul social al răscoalei la scopul naţional al acesteia, răsculaţii din Zărand şi Munţii Apuseni fiind în majoritate români.

În lunile octombrie-noiembrie 1780, o nouă deputăţie ţărănească în frunte cu Horea se afla iarăşi la Viena, plângerile lor dezvăluind aceleaşi stări de lucruri, abuzurile funcţionarilor crescând între timp.

Revenit în Munţi împreună cu însoţitorii săi, Horea a trimis oameni la Sibiu, la Guberniu, în ianuarie 1871, în scopul solicitării aşteptatelor hotărâri şi rezoluţii imperiale la petiţiile anterioare, dar de aici au fost îndreptaţi către Tabla comitatului; aceasta, la rândul ei, i-a îndrumat la Notariatul comitatului şi aşa mai departe.

Tergiversarea răspunsului i-a determinat pe reprezentanţii ţăranilor iobagi de pe Arieşul Mare să ia din nou drumul Vienei.

Cea de-a treia călătorie a lui Horea la Viena are loc în martie-aprilie 1782, fiind însoţit de acelaşi Cloşca şi de alţi trei ţărani.

Petiţia ţărănească înaintată acum autorităţilor imperiale se referea la abuzurile domeniului şi comitatului, care, peste taxa şi darea obişnuite încasau şi multe contribuţii fără a se da nicio chitanţă probatorie.

Un rol important în pregătirea şi declanşarea răscoalei l-a avut aşa-numitul ”tumult” de la Câmpeni petrecut în ziua târgului de ţară din 24 mai 1782. Evenimentul a reprezentat o adevărată răscoală a celor prezenţi, constituindu-se într-o verigă semnificativă a lanţului de frământări sociale care au prevestit şi pregătit însăşi răscoala din 1784.

Cauza directă a revoltei a constat în regimul crâşmăritului în Munţi, restrâns treptat şi apoi, interzis, a fi practicat de către moţi în beneficiu propriu; dreptul de vânzare a fost preluat de arendaşi veniţi din afara zonei, el devenind un monopol seniorial, aici domenial.

Când slujbaşii arendaşilor, armeni, au intervenit pentru a arunca afară din târg pe săteni cu băuturile aduse spre vânzare, aceştia din urmă s-au răzvrătit, atacând la rândul lor pivniţele cu băuturile respectivilor arendaşi.

Cinci ţărani au fost condamnaţi la moarte, iar locuitorii celor patru sate au fost obligaţi să plătească o despăgubire de 25 de ori mai mare decât costul băuturii vărsate.

O ultimă călătorie la Viena, a unei delegaţii ţărăneşti în frunte cu Horea, a avut loc începând de la sfârşitul anului 1783 şi a durat până în aprilie/mai 1784. Petiţia sintetiza cuprinzător revendicările locuitorilor din Munţi şi a fost înmânată personal împăratului chiar de Horea, cu ocazia audienţei speciale care i-a fost acordată la 1 aprilie 1784.

Petiţia cuprindea cinci puncte şi prezenta abuzurile administraţiei şi cerea revizuirea sentinţelor în procesul ţăranilor implicaţi în incidentul de la Câmpeni.

Comutarea pedepselor cu moartea în închisoare şi bătaie a fost singurul rezultat al acestei călătorii. În ciuda eforturilor sale, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti.

Începând cu vara lui 1784, situaţia din Principat a devenit încordată, elementul principal fiind conscripţia militară, în legătură cu care împăratul Iosif al II-lea emisese încă de la 31 ianuarie, un ordin imperial care prevedea înscrierea prealabilă, pe bază de voluntariat, ca soldaţi grăniceri, a cât mai multor locuitori din vecinătatea frontierelor Principatului.

Se preconiza ca cei care se vor înrola ca grăniceri să treacă sub jurisdicţia autorităţilor militare austriece, posedând de acum sesiile iobăgeşti avute mai înainte, fără a mai datora ceva domnilor de pământ de până atunci.

Opoziţia nobilimii transilvănene la această măsură a curţii Imperiale, ca şi faţă de alte reforme preconizate de Iosif al II-lea, a întârziat aplicarea ordinului.

Satele din Alba merg spre centrul de înscriere din cetate, înscrierea ca militari fiind intensă şi în cuprinsul altor comitate ca ce al Hunedoarei unit cu Zarandul, în cele ale Turzii, Clujului, Cetăţii de Baltă, chiar. Mişcarea de conscriere a satelor se propagă pe Mureş în Jos până în comitatul Aradului.

Această conscripţie nu a fost un fapt de natură exclusiv militară; ea a declanşat o mişcare generală în satele transilvănene, dezvăluind stări de lucruri şi cauze sociale grave, în special în teritoriul comitatens, unde trona abuzul nobilimii maghiare.

Ţăranii din satele conscrise sau pe cale de conscriere încetau prestarea obligaţiilor iobăgeşti faţă de stăpânii feudali, în multe locuri ei declarând că acum şi pământul pe care l-au lucrat este al lor, că vor fi împărţite ţăranilor şi celelalte domenii nobiliare, că nu vor mai fi nobili, în consecinţă.

Nu au lipsit ameninţările, dar nici violenţele, mai ales în comitatul Hunedoarei (în părţile Haţegului şi Zarandului).

Frământările ţărăneşti din timpul conscripţiei militare au scos la iveală încordarea la care se ajunsese în raporturile dintre nobilime şi ţărănimea iobagă în mai multe comitate transilvănene, ca şi situaţia disperată a acesteia din urmă şi fricţiunile dintre nobilime, autorităţile civile şi cele militare din Principat.

La 28 octombrie 1784, Crişan (Marcu Girgiu sau Crişan Giurgiu, iobag din Cărpiniş) a cerut ţăranilor prezenţi la târgul de la Brad să participe la o adunare la Mesteacăn, unde s-a hotărât continuarea acţiunilor în vederea conscrierii.

Astfel a fost constituită o grupare ţărănească care urma să plece spre cetatea Alba Iulia, unde ţăranii sperau să primească arme şi să devină astfel militari, soldaţi ai împăratului.

Locul de adunare l-au fixat la Curechiu, unde chiar în prima de zi de noiembrie a avut loc un incident provocat de slujbaşii nobiliari care încercau să-i oprească pe ţărani cu forţa. Încercarea autorităţilor de a-l aresta pe Crişan, a eşuat.

La 2 noiembrie 1784, Crişan a cerut ţăranilor adunaţi la Curechiu să se ridice la luptă pentru lichidarea nobilimii, izbucnind astfel marea răscoală ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Ţăranii s-au îndreptat spre Crişcior, unde au incendiat curţile nobiliare şi au ucis 17 persoane.

De aici o parte din răsculaţi s-a îndreptat spre Mihăileni, iar alte spre Brad. La 3 noiembrie, ţăranii conduşi de Crişan, au atacat Ribiţa şi au executat 42 de nobili. În ziua următoare, a fost atacată Baia de Criş, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

O coloană de ţărani, condusă de Horea şi de Cloşca, a ocupat la 5 noiembrie Câmpenii, apoi Abrudul (6 noiembrie).

Răsculaţii s-au împărţit în două mari cete: una condusă de Cloşca a urmat, în jos, cursul Arieşului, alta, în frunte cu fiul lui Horea, Ioan (născut 1765) coboară pe Ampoi.

Din ceata lui Cloşca porneşte un grup care a atacat şi incendiat curţile de la Sălciua şi Sângeorzul Trascăului, unde iobagii maghiari s-au alăturat celor români. Până la 5 noiembrie, întreg Zarandul era cuprins de răscoală.

În zilele de 6 şi 7 noiembrie a avut loc un asalt nereuşit asupra Devei. 44 de ţărani luaţi prizonieri au fost executaţi.

O altă ceată de ţărani a distrus curtea din Săvârşin a vicecomitelui Forrai, iar alta a înaintat pe valea Mureşului intrând în comitatul Sibiului. La 11 noiembrie, ţăranii au dat un ultimatum nobililor asediaţi la Deva, cerând desfiinţarea nobilimii şi împărţirea între ţărani a moşiilor acesteia.

Cloşca a încheiat la 12 noiembrie 1784, cu vicecolonelul Schultz, armistiţiul de la Tibru, care prevedea încetarea ostilităţilor pe timp de opt zile. Generalizarea armistiţiilor între diversele cete de ţărani şi armată a determinat încetarea acţiunilor ţărăneşti.

Împăratul Iosif al II-lea a ordonat la 21 noiembrie reprimarea răscoalei de către armată. Între 27 şi 29 noiembrie au loc o serie de ciocniri între răsculaţi şi armată, la Brad, Hălmagiu, Râmeţ şi Lupşa. Victoria a fost a ţăranilor.

Armata a înfrânt rezistenţa ţărănimii la începutul lunii decembrie, ocupând Abrudul, apoi Câmpeniul (11 decembrie).

Refugiaţi în munţi, Horea şi Cloşca au fost prinşi la 27 decembrie 1784, în pădurea Scoruşet din Munţii Gilăului. Au fost duşi şi închişi la Alba Iulia. Crişan a fost prins la sfârşitul lunii ianuarie şi întemniţat tot la Alba Iulia.

A sfârşit aici, după ce s-a spânzurat cu nojiţele de la opinci. Horea şi Cloşca au fost executaţi la 28 februarie 1785, prin frângerea cu roata.

În contextul desfăşurării răscoalei ţărăneşti transilvănene, Curtea din Viena s-a văzut obligată să reia acţiunea de reformă socială în Transilvania, să reglementeze raporturile dintre iobagi şi nobili.

A fost astfel publicată, la 22 august 1785, patenta imperială prin care era desfiinţată şi în Principat servitutea personală, dependenţa ţăranilor şerbi, care se puteau de acum căsători şi fără consimţământul domnului de pământ, aveau dreptul să se mute pe alte domenii, în alt sat, să înveţe carte şi meserii.

Se extindea, astfel, consecinţă a răscoalei ţărăneşti, măsura aplicată, prin stăruinţele Curţii imperiale, între anii 1780-1782 în celelalte provincii ale Imperiului habsburgic, de desfiinţare a servituţii personale a ţăranului şerbit, în Transilvania acest proces fiind întârziat de opoziţia nobilimii maghiare, potrivit volumului ”Istoria Românilor. Românii între Europa clasică şi Europa Luminilor (1711-1821)” (Editura Enciclopedică, 2002).

surse: Agerpres, Wikipedia Video: youtube/Misterele Istoriei



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO: INCENDIU la Sebeș. Acoperișul unui depozit de material lemnos a luat foc

Publicat

Un incendiu a izbucnit joi noaptea în municipiul Sebeș. Din primele informații, acoperișul unui depozit de material lemnos a luat foc.

UPDATE: Incendiul a fost lichidat.

Stirea initiala:

Potrivit ISU Alba, Garda de Intervenție Sebeș intervine pentru localizarea și lichidarea unui incendiu izbucnit la acoperișul unui depozit de material lemnos în mun. Sebeș, drumul Dăii.

Incendiul se manifestă pe aprox. 20 mp, fiind localizat, fără pericol de propagare.

Forțe alocate: două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD B2.

.

Foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat USR PLUS: PNL a inaugurat o autostradă neterminată, care trece prin Alba Iulia, fără să-l invite pe primar (P)

Publicat

Guvernul Orban și PNL și-au demonstrat, joi, ipocrizia politică și asemănarea cu PSD inaugurând, cu mult festivism electoral, o autostradă neterminată, totul pentru o încercarea disperată de a mai câștiga câteva voturi la alegerile de duminică.

Liderii liberali au dat dovadă și de o atitudine lipsită de fair play deoarece la evenimentul de deschidere a acestei autostrăzi, care trece pe raza administrativă a municipiului Alba Iulia, au omis cu bună știință să îl invită pe primarul municipiului pentru a se răzbuna pe acesta.

În schimb pe asfaltul proaspăt turnat în ultimele zile, au țopăit veseli și s-au fotografiat pentru a-și asuma măreața realizare toți candidații PNL la Parlamentare, membrii din activul de partid, primarul din Sebeș, Dorin Nistor (PNL), ba chiar și fostul primar al municipiului Alba Iulia, Mircea Hava. Domnul Hava, în prezent mare europarlamentar, ar fi venit special de la Bruxelles pentru a oferi nouă, muritorilor de rând, acest dar măreț: 14,8 kilometri de autostradă.

E adevărat că ar fi trebuit să fie în jur de 17 kilometri, dar la PNL contează intenția, nu mărimea, chiar dacă autostrada nu e terminată. Oricum acest apendice din Autostrada Sebeș -Turda, denumit pompos tronson de către Guvernul Orban, a fost construit în 6 ani (ȘASE ANI), arătând incapacitatea partidelor care au guvernat România în acești ani de a rezolva o problemă majoră: construirea de autostrăzi.

Revenind la faptul că primarul din Alba Iulia nu a fost invitat la eveniment, credem că este o dovadă în plus a lipsei de respect a PNL față de Municipiul Alba Iulia și față de albaiulieni. Înțelegem că pe Gabriel Pleșa au vrut să îl taxeze politic, dar nu acceptăm ca să își bată joc de Alba Iulia.

Din respect și bun simț, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, nu ar fi mers la o astfel de inaugurarea vădit electorală și, după cum s-a observat, a răspuns elegant la întrebările presei legate de faptul că nu a fost invitat la eveniment.

Presupunem că liderul suprem al PNL Alba, Mircea Hava, a dat ordin pe unitate ca primarul USR -PLUS al municipiului Alba Iulia să nu fie invitat pentru că s-a temut că ar putea împărți capitalul de popularitate pe care crede că l-a câștigat prin inaugurarea electorală.

Domnului Hava și colegilor săi le spunem că oamenii NU MAI POT FI PROSTIȚI cu tăieri de panglici sau inaugurări sub lumina reflectoarelor.

A trecut vremea în care albaiulienii erau prostiți cu un concert-două prin Cetate, cu imnuri pedeliste sau cu o stradă asfaltată în grabă în campania electorală. Credem că inteligența alegătorilor s-a văzut la votul de la alegerile locale și se va vedea cu siguranță la scrutinul de duminică.

PNL demonstrează, dacă mai era nevoie, că este doar un PSD vopsit în galben. Ambelor partide le amintim că se fac vinovate de faptul că, în fiecare zi, în România, 5 persoane mor în accidente rutiere din cauza drumurilor proaste și a lipsei autostrăzilor.

România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese în accidente rutiere. 96 de morți/ 1 milion de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de 51 de decese la un milion de locuitori.

Doar în 2019, pe șoselele din România au avut loc, potrivit Institutului Național de Statistică, 31.146 de accidente cu vătămări corporale, cu 3.1% mai multe comparativ cu 2018. 1.869 de persoane au decedat pe drumurile din România.

Aceasta este REALITATEA! În 6 decembrie, vă rugăm să vă amintiți de aceste statistici! În votul vostru pot sta și viitoarele autostrăzi din România!

Votează USR PLUS și vei avea autostrăzi pe bune, nu pe hârtie!

Biroul de Presă al USR PLUS Alba

Comandat de Partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței electorale „Alianța USR PLUS”) – cod unic mandatar financiar coordonator 11200021, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Reguli pentru slujbele de Crăciun în lăcaşurile de cult. Condițiile în care preoții pot merge la sfințirea caselor de Bobotează

Publicat

catefdrala

Credincioșii vor putea participa în interiorul lăcașurilor de cult la slujbele de Crăciun şi de Anul Nou, însă vor trebui să respecte o serie de reguli. Decizia a fost luată joi seară, în urma unei şedinţe la care au participat reprezentanți ai cultelor şi secretarul de stat Raed Arafat.

Slujbe de Crăciun, noi reguli

Raed Arafat și reprezentanții cultelor din România au avut o ședință în care s-au stabilit condițiile în care se vor desfășura slujbele de Crăciun și de Anul Nou. În urma discuțiilor s-a ajuns la concluzia că trebuie impuse noi restricții, dar toate vor fi cuprinse într-un ghid, așa cum cere, de mai multe luni, reprezentantul României la OSCE pe libertate religioasă.

Oamenii vor putea participa la liturghiile de Crăciun şi de Anul nou în interiorul bisericilor. 

Potrivit ghidului de reguli pentru organizarea slujbelor, în primul rând, credincioşii vor păstra în interior o distanţă de 2 metri, afară de 1 metru şi jumătate şi vor avea masca de protecţie care să le acopere atât gura, cât şi nasul.

Tot în ghid se specifică şi faptul că preoţii trebuie să se asigure că sunt dezinfectate toate obiectele şi suprafeţele comune la care ajung oamenii.

Şi în cazul rugăciunilor pe care preotul le face la domiciliu există nişte reguli. De pildă, de Bobotează când vor merge cu crucea în casele oamenilor, trebuie să respecte o distanţă de 2 metri între celelalte persoane şi să poarte masca de protecţie.

Slujbe de Crăciun, ce spune premierul

Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, joi, despre desfăşurarea slujbelor de Crăciun în România şi a afirmat că, dacă se respectă normele sanitare, acestea pot avea loc: ”Ştii foarte bine că slujbele în România se pot desfăşura, respectând măsurile de protecţie sanitară (…) slujbele se desfăşoară. Singul lucru la care ne gândim este să convingem cât mai mulţi români să respecte măsurile de protecţie sanitară, astfel încât să reducem cât mai mult numărul persoanelor care se infectează”.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat joi 7.661 de cazuri noi de infectare cu coronavirus. În ultimele 24 de ore, 211 persoane au decedat, un deces fiind înregistrat la categoria 0 – 9 ani, iar alte două la categoria de vârstă 20 – 29 de ani. 1.252 de pacienţi sunt internaţi la ATI.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: Comisia Europeană nu decide şi nu poate impune nimic în sfera esenţială a religiosului

Comisia Europeană nu decide şi nu poate impune nimic în sfera esenţială a religiosului, doar poate emite recomandări legat de încurajarea şi intensificarea protejării de noul coronavirus în viaţa socială din perioada sărbatorilor, a transmis miercuri purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Bănescu a trimis un punct de vedere cu privire la recomandarea Comisiei Europene referitoare la slujbele de Crăciun.

„Comisia Europeană nu decide şi nu poate impune nimic în sfera esenţială a religiosului, doar poate emite recomandări(!) legate de încurajarea şi intensificarea protejării de noul coronavirus în viaţa socială din perioada sărbatorilor. Aceste recomandări(!) în sine nu pot conduce discreţionar la anularea sau transferarea în online a slujbelor de Crăciun şi nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate dori sau impune acest lucru”, a scris Bănescu.

CE a recomandat înlocuirea liturghiilor de Crăciun faţă în faţă cu slujbe transmise online sau la televizor, potrivit unui proiect citat de Corriere della Sera.

„Aceste recomandări(!) în sine nu pot conduce discreţionar la anularea sau transferarea în online a slujbelor de Crăciun şi nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate dori sau impune acest lucru”, a continuat el.

Purtătorul de cuvânt susţine că Bisericile sunt conştiente de situaţia actuală şi că pledează pentru respectarea regulilor sanitare.

„Bisericile însele (formate din majoritatea persoanelor care compun societatea românească şi nu numai) sunt perfect conştiente de situaţia actuală extrem de dificilă şi implicate caritabil major în sprijinirea autorităţilor, alături de care au fost şi vor rămâne constant în combaterea pandemiei. Experienţa lor socială şi discernământul conferit de credinţa împrietenită cu raţiunea, nu în divorţ cu ea, fac din biserici spaţii comunitare în care slujbele religioase se pot desfăşura în condiţii de reală siguranţă.

Biserica, cultele religioase, pledează permanent pentru respectarea regulilor sanitare în legătură cu care suntem mereu asiguraţi că, respectate fiind, sunt şi eficiente. Cei care cu ostentaţie nu le respectă, ignorându-l astfel pe aproapele lor şi sfidând eforturile uriaşe ale personalului medical, se compromit moral pe cont propriu şi pot fi avertizaţi/ sanctionaţi legal. Responsabilitatea publică şi perceperea sănătăţii celuilalt ca o problemă personală de natură spirituală sunt lucruri care, mai ales în actualul context, onorează în modul cel mai înalt. Ele trebuie asumate în mod practic de oricine are conştiinţa statutului său de creştin”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Potrivit ghidului de reguli pentru organizarea slujbelor, credincioşii vor păstra în interior o distanţă de 2 metri, în exterior o distanță de 1 metru şi jumătate şi vor avea masca de protecţie care să le acopere atât gură cât şi nasul. De asemenea, preoţii trebuie să se asigure că sunt dezinfectate toate obiectele şi suprafeţele comune la care ajung oamenii.

Şi în cazul rugăciunilor pe care preotul le face la domiciliu există reguli pentru limitarea răspândirii COVID.

Astfel, de Bobotează când vor merge cu crucea în casele oamenilor, trebuie să respecte o distanţă de 2 metri între celelalte persoane şi să poarte masca de protecţie.

Şedinţa de joi a avut loc după ce Comisia Europeană a recomandat ca preoţii să transmită slujbele de sărbători pe Internet ori la televizor pentru a se evita aglomeraţia şi riscul apariţiei unui al treilea val de infectări.

 

Surse: stirileprotv.ro, RTV.ro,

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum motivează Hava participarea la deschiderea autostrăzii: a vrut să facă lobby pentru Centura de Nord a orașului Alba Iulia

Publicat

Europarlamentarul Mircea Hava, fostul primar al municipiului Alba Iulia, a fost prezent joi, 3 decembrie, la deschiderea oficială a lotului 1 al Autostrăzii A10, între Sebeș și Alba Iulia. Într-o postare pe Facebook, acesta a transmis că a fost prezent la eveniment pentru a-i înmâna ministrului Transporturilor, Lucian Bode, un memoriu ce vizează centura ocolitoare a municipiului pe latura de Nord, drum care va lega A10 de DN 74 și Munții Apuseni. 

„Au fost foarte mulți cei care, de pe margine, de-a lungul anilor, au ținut companie autostrăzii recent inaugurate. Voci mai mult sau mai puțin autorizate, vorbind în neștire despre termene, progres, șantier, etape, unii uitând că acest subiect devenise enervant și decepționant pentru întreaga zonă, chiar pentru toată România, prin lentoarea de melc cu care s-au mișcat lucrurile.

Vezi și VIDEO: Traficul rutier a fost DESCHIS pe lotul 1 al Autostrăzii A10, între Sebeș și Alba Iulia

M-am prezentat, azi, la inaugurare, pentru simplul motiv că dincolo de planurile inițiale, la vremea la care șoseaua nu exista decât pe hârtie, am pretins ca Alba Iulia să poată avea cele două noduri pe care am considerat că le merită. În rest, la cât de firav s-a lucrat, indiferent de cine a fost la guvernare, faptul că azi se poate circula pe această bucată ar sta mai bine la o oarecare distanță de ideea de reușită.

Sunt de acord să privim cu optimism doar dacă trecem peste cât și ce a făcut nu știu cine, din ce partid, doar dacă acest obiectiv devine deplin funcțional. Cum? Foarte simplu! Devenind argument pentru investitori și crescând șansele de dezvoltare ale acestui culoar, dintre Alba Iulia – Teiuș – Aiud.

Vezi și VIDEO: Prima deplasare pe Lotul I al Autostrăzii Sebeș-Turda, înainte de inaugurare. Cum arată tronsonul de drum

Azi, scopul prezenței mele a fost aducerea pe masa ministrului Bode a următorului pas important pentru Alba Iulia: Centura Ocolitoare de Nord, care să facă legătura cu Țara Moților, și care să transforme zone din apropierea orașului în opțiuni clare pentru investitori.

I-am predat ministrului Lucian Bode un memoriu care aduce în discuție o inițiativă de pe vremea când eram primar. Acestui oraș, nouă, albaiulienilor, ne trebuie această legătură cu noua autostradă! Și din poziția de europarlamentar voi susține, în continuare, necesitatea ca această centură ocolitoare să fie inclusă în Master Planul General de Transport. Practic, există posibilitatea finanțării acesteia din fondurile nerambursabile la care România va avea acces în cadrul Programelor Operaționale și Mecanismului de Redresare și Reziliență. Alba Iulia a finalizat, deja, PUZ-ul pentru centură, fiind în faza de avizări finale ale acestuia. Comuna Ighiu face același lucru, apoi, împreună cu Consiliul Județean, ÎN ECHIPĂ, se va trece la depunerea cererii de finanțare. Sunt îndeplinite toate condițiile ca acest proiect să fie preluat așa cum am sugerat și solicitat. După parcurgerea memoriului de către cei cărora l-am adresat, voi reveni cu amănunte”, a scris europarlamentarul Mircea Hava, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate