Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ALBA IULIA, pe PRIMUL loc în TOPUL destinațiilor din România pe care trebuie să le vezi măcar o dată în viață


Publicat

România, prin formele de relief, istoria, cultura, arhitectura și tradițiile sale, deține nenumărate obiective turistice pe care pasionații de călătorii nu trebuie să le rateze. Alba Iulia se află pe primul loc într-un top al destinațiilor pe care orice turist trebuie să le viziteze cel puțin o dată în viață, realizat descoperă.ro.

Țara noastră beneficiază de cele mai diversificate forme de relief. Situată în sud-estul Europei Centrale, România deţine atât munţi cu înălţimi de peste 2. 500 de metri (Vf. Moldoveanul), cât şi ieşire la Marea Neagră sau Delta Dunării. De-a lungul istoriei, cultura, arhitectura şi tradiţiile româneşti au fost influenţate de imperiile cu care ne-am confruntat sau popoarele care au migrat prin spaţiul carpato-dunărean.

Istoricul şi existenţa multiplelor forme de relief fac ca România să deţină nenumărate obiective turistice de neratat. Iată 10 locuri impresionante din România pe care orice turist trebuie să le viziteze.

 

Alba Iulia

Situată în zona central-vestică a României, Alba Iulia este un oraş cu o rezonanţă istorică aparte pentru poporul român.

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia se proclama Marea Unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu ţara-mamă. Aşezat în centrul podişului ardelean, oraşul a fost de-a lungul istoriei puntea către zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite. Odată ajunşi în zonă puteţi alege traseul celor Trei Fortificaţii. Pe acest traseu se află Castrul Roman (106 d. Hr.), Cetatea Medieveală (sec.XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina.

Cetatea Alba Iulia sau Alba Carolina rămâne însă cea mai impresionantă deoarece cuprinde între zidurile sale toate fortificaţiile. Cetatea a fost ridicată între 1714-1738 şi este considerată cea mai reprezentativă cetate bastionară de tip Vauban din România. Fortificaţia avea să îndeplinească un dublu rol în perioada ocupaţiei habsburge: cea de apărare împotriva invaziilor turceşti, cât şi ca simbol al consolidării puterii Imperiului Habsburgic în Transilvania. Zidurile cetăţii se întind pe un perimetru de 12 kilometri. Între zidurile acestei cetăţi au avut loc o serie dintre cele mai importante evenimente istorice ale poporului român, de la epilogul răscoalei lui Horea la Marea Unire a Transilvaniei cu România din 1 Decembrie 1918.

În faţa porţii a treia a cetăţii Alba Carolina se află un alt monument ce merită vizitat: obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Monumentul a fost ridicat în 1937 în memoria conducătorilor răscoalei din 1784-1785.

Un alt simbol al oraşului este Catedrala Încoronării. Prima piatră de temelie a catedralei a fost amplasată pe 24 aprilie 1921. Pe 15 octombrie 1922, aici era încoronat regele Ferdinand, alături de regina Maria, ce au devenit conducătorii României Mari. Catedrala a fost construită într-un stil neo-românesc cu influenţe bizantine.

Castelul Corvinilor (Castelul Huniazilor), Hunedoara

Un alt loc deosebit care trebuie vizitat în ţara noastră este Castelul Huniazilor, considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume.

Prima atestare documentară a castelului, sub semnul Casei de Anjou, a fost în 1278. În jurul castelului s-au format de-a lungul timpului diferite legende care îi redau un aer de basm.

Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrpționat un corb care ține în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legendă. Se spune că Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasă femeie din Țara Hațegului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele îi dă de soț pe unul din vitejii săi, Voicu, dăruindu-i totodată și un inel ca și dar pentru copilul nenăscut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va crește si va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii făcută de familia lui Voicu, poposind pentru a prânzi, inelul este uitat pe o margine a ștergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de strălucirea inelului îl fură încercând să plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc și săgetează corbul, recuperând astfel inelul. Atunci când crește și ajunge la curtea regală, povestește această pățanie, iar regele, impresionat de această istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc. De altfel, și numele familiei provine din latinescul „Corvus”, care înseamnă „Corb”, o pasăre care simboliză cu totul altceva în evul mediu, și anume înțelepciunea și longevitatea.

Conform site-ului oficial al obiectivului turistic, Ioan de Hunedoara începe în 1440 să trasforme cetatea într-un adevărat castel. Sunt construite două curtine (ziduri de apărare) în jurul vechii cetăţi, dar şi turnuri circulare şi rectangulare. Printre cele mai importante structuri ale castelului se numără Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, Turnul buzduganelor, Buzduganul Alb (spaţiul în care erau depozitate bucatele) şi Sala Dietei. În 1784, castelul devine loc de refugiu pentru Horea, Cloşca şi Crişan. Istoricii din acea perioadă susţin că după încetarea răscoalei cele două încăperi de la intrarea castelului au fost utilizate pentru torturarea prizonierilor, încăperile pot fi vizitate şi în prezent.

O altă legendă iubită de vizitatorii locului este cea a fântânii aflate în curtea castelului. Se povestește despre această fântână că a fost săpată de către trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara îi ținea în castel. Ioan le promite celor trei că îi va elibera dacă vor săpa o fântână cu apă bună. Prizonierii, animați de speranța eliberării, sapă în stâncă timp de 15 ani și la 28 de metri adâncime reușesc să găsească prețioasa apă. Numai ca între timp Ioan murise iar soția sa, Elisabeta Szilagyi, a decis să nu respecte cuvântul dat de soțul său și nu îi eliberează pe cei trei turci, hotărând să fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorință, cer permisiunea să scrie pe cheile fântânii o inscripție: „Apa ai, inimă nu”, ca un reproș pentru promisiunea făcută și nerespectată.

Delta Dunării

Zona unică a Europei din Dogrobea, Delta Dunării, se află pe locul doi în Europa ca întindere, după delta fluviului Volga, având 5.500 de kilometri pătraţi. Conform Info-Delta, 82% din deltă aparţine României, restul fiind localizat pe teritoriul Ucrainei.  La Pătlăgeanca, Dunărea se bifurcă în două braţe, Chilia la nord şi Tulcea la sud, apoi la Ceatalul Ismail, cel din urmă se desparte în braţul  Sulina şi Sf. Gheorghe. În zonă pot fi întâlnite toate speciile vegetal-lacustre ale Europei.

În Delta Dunării ai ocazia să observi 1.830 de specii de plante şi copaci, peste 2.440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 90 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere. De asemenea în apele Dunării se află 133 de specii de peşti.

Delta Dunării găzduieşte cea mai veche rezevaţie naturală din România, Pădurea Letea, arie protejată încă din 1938. Aici se află şi caii sălbatici ai deltei. Sulina este o altă zonă care merită vizitată, aici fiind locul unde puteţi admira cum Dunărea se varsă în Marea Neagră. Printre altele, în zonă vă puteţi relaxa pe plajele sălbatice precum cele de la Gura Portiţei, Sulina sau Sf. Gheorghe, puteţi pescui sau doar admira fauna şi flora.

Mănăstirea Voroneț, județul Suceava

Construită în 1488 de către Ştefan cel Mare, Mânăstirea Voroneţ se situează în judeţul Suceava, la 5 km de Gura Humorului. Potrivit Romanian Monasteries, Biserica Sfântul Gheorghe care face parte din mănăstire a devenit cunoscută atât pentru frescele exterioare, cât şi datorită culorilor vibrante utilizate pentru figurile amplasate pe fondul albastru. Conform textului amplasat la intrare, biserica a fost construită în mai puţin de patru luni, arhitectura sa cuprinzând influenţe gotice.

Mănăstirea ce este clasată ca monument UNESCO a fost supranumită ”Capela Sixtină a Estului” datorită frescei ”Judecăţii de apoi” pictată pe celebrul pigment ”Albastru de voroneţ”, renumit pentru rezistenţa sa în faţa condiţiilor climatice aspre. Conform unor documente istorice, muncitorii din acea perioadă erau plătiţi în butoaie cu ţuică, chiar acest tip de alcool fiind ingredientul ce ajuta la obţinerea pigmentului. Ipoteza a fost confirmată şi de testele de laborator realizate asupra tencuielii mănăstirii care au dovedit prezenţa urmelor de ţuică.

Transfăgărășan

Transfăgărăşanul este drumul care face legătura între zonele istorice Muntenia şi Transilvania, traversând Munţii Făgăraş. Drumul începe din localitatea Bascov, judeţul Argeş, şi se desfăşoară pe 152 de kilometri până în localitatea Cârtişoara din judeţul Sibiu.

După finalizarea hidrocentralei de la Vidraru, Ceauşescu se decide să continue planurile create în 1960 privind construirea unui drum ce tranzitează Munţii Făgăraşului. Conform Transfăgărăşan.info, lucrările au început în decembrie 1969 din ambele capete de la sud şi nord. Planul iniţial al lui Ceauşescu era de utilizare a drumului cu singură bandă pentru preluarea masei lemnoase, dar acest lucru avea să se schimbe în 1971, când dictatorul cere construirea unei alte benzi, devenind astfel un drum naţional.

Drumul a fost finalizat şi deschis în 20 septembrie 1974, iniţial drumul avea să poarte numele lui Ceauşescu, dar acesta a refuzat propunerea. Ruta din prezent a fost finalizată în 1980. În memoria soldaţilor şi a civililor morţi în timpul lucrărilor au fost construite două monumente – ”Poarta Geniştilor” la cota 1.200 şi Poarta Întâlnirii la cota 1.600. Traseul a devenit renumit după prezentatorii emisiunii Top Gear l-au catalogat ca fiind cea mai spectaculoasă şosea montană din lume.

Muzeul ASTRA, Sibiu

Situat în Sibiu (pădurea Dumbrava), Muzeul ASTRA este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume. În urmă cu un secol, românii din Transilvania au decis organizarea la Sibiu a unui loc în care să reunească o colecţie etnografică a poporului român.  Format cu sprijinul Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, locul avea rolul de păstra şi pune în valoare cele mai reprezentative tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri ale României. În 1905 a avut loc prima expoziţie a Muzeului ASTRA, conform MCPT.

În componenţa muzeului se află peste 300 de clădiri, mori de vânt de apă, prese pentru ulei, vin şi fructe. Arhitectura clădirilor este diferită, fiecare prezentând stiluri din diferitele zone ale României.  Aleile din cadrul muzeului se întind pe 10  kilometri, acestea putând fi străbătute la pas cu trăsura sau iarna cu sania, de asemenea, cele două lacuri artificiale din componenţa muzeului se pot tranzita cu barca.

Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 de ha, pe 42 dintre aceştia aflându-se expoziţia propriu-zisă. În cadrul muzeului sunt reunite meşteşugurile (olărit, prelucrarea metalelor, a lemnului şi a textilelor), ocupaţiile (pescuit, agricultură şi viticultură), industriile (morărit şi cea a uleiului) şi arta tradiţională românească (arta şi arhitectura populară).  De asemenea, aici au fost aduse şi reconstruite 400 de case ţărăneşti, edificii rurale şi instalaţii simple. Aşadar, dacă doriţi să descoperiţi România într-o singură zi, Muzeul ASTRA vă poate oferi chiar acest lucru.

Cimitirul vesel de la Săpânţa, județul Maramureș

Deşi faima cimitirului de la Săpânţa a trecut demult graniţele României, nu putea să lipsească din acest top datorită unicităţii sale la nivel global.  Amplasat în Maramureş şi înconjurat de Munţii Carpaţi,  cimitirul a fost creat de meşterul maramureşean Ioan Stan Pătraş. Artistul a reuşit să îmbogăţească tradiţiile româneşti prin stilul unic în care sunt create şi decorate crucile din lemn.  În 1930,  artistul, sculptorul şi poetul a creat cimitirul. În peste 50 de ani, Pătraş a realizat sute de cruci inscripţionate cu texte umoristice. Conform Romanian Monasteries, ar exista o legendă care sugerează că atitudinea veselă în faţa morţii este un obicei dacic. Aceştia vedeau moartea ca pe o întâlnire cu zeul suprem Zamolxe.

Crucile sunt sculptate din lemn de stejar, apoi pictate pe un fundal albastru, denumit ca şi în cazul celui de la Voroneţ ”Albastru de Săpânţa”.  După uscare, crucile sunt decorate cu culori vibrante care ilustrează modul în care persoana a decedat. Pe fiecare cruce este scrisă o scurtă poezie pe care persoana decedată o transmite celor care trăiesc. Nu putem să nu amintim aici unul dintre cele mai cunoscute epitafuri ”Sub această cruce grea. Zace biata soacră-mea. Trei zile de mai trăia. Zaceam eu si cetea ea…”. După moartea lui Pătraş, munca sa a fost preluată de Dumitru Pop Tîncu.

Viscri, județul Brașov

În judeţul Braşov este situat satul Viscri. Locul a devenit cunoscut în întreaga Europă după ce prinţul Charles şi-a cumpărat aici o casă în 1996. Însă satul este cunoscut şi datorită bisericii fortificate care din 1999 a devenit patrimoniu mondial UNESCO. Conform Viscri-Info, în secolul XII regele ungar Geza al-II-lea le-a cerut coloniştilor saşi să populeze zona estică a regatului său. În timpul colonizării, capela construită de saşi s-a transformat în actuala Biserică din Viscri. În secolul XVI, biserica este lărgită şi decorată cu elemente artistice valoroase. Unul dintre elementele impresionante ale bisericii este cristelniţa, construită dintr-un capiteliu romanic din sec. XIII. În afară de biserica şi cetatea, restaurate în 1970-1971, în satul Viscri pot fi admirate peisajele naturale excepţionale, pădurile de stejar şi fag, dar şi păsările din zonă. Un alt obiectiv al satului este reprezentat de meşteşugarii zonei ce produc pâslă  sau obiecte din fier prin metode vechi de sute de ani.

Salina Turda, județul Cluj

Salina Turda este situată în zona Durgău-Valea Sărată din Transilvania. Săpăturile pentru extragerea sării au început încă din Evul Mediu, iar în 1932 acestea au fost sistate.  În 1992, salina se redeschidea însă în acest moment cu scopul unui obiectiv turistic. Printre obiectivele turistice ce merită vizitate în cadrul salinei se numără: Galeria Franz Josef (intrarea veche), Mina Iosif, balconul Minei Iosif cunoscut şi ca sala ecoului, sala puţului de extracţie, Mina Rudolf,  Mina Ghizela, Altarul şi Scara Bogaţilor.

De asemenea, în interiorul salinei pot fi observate utilajele medievale cu care era realizată extracţia sării. Acestea fiind considerate unice în Europa.

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr se află în Parcul Naţional Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin. Dacă până acum v-am prezentat cetăţi şi castele construite de mâna omului, casacada Bigăr este un monument al naturii care are ca sursă izvorul cu ape cristaline Bigăr. Situată pe paralela de 45 de grade care străbate România, cascada are o înălţime de 7-8 metri şi aspectul unui con acoperit de muşchi.

Precum Castelul Huniazilor şi acest obiectiv este înfrumuseţat de legenda creată în jurul său. Conform legendei, o familie de ţărani din Valea Almăjului îşi dorea nespus un urmaş. Într-una dintre nopţii, femeii i s-a arătat în vis o vrăjitoare care i-a spus să bea apă din izvorul de sub stâncă pentru a rămâne însărcinată. Vrăjitoarea a precizat că în cazul în care va fi fată, aceasta nu se va putea îndrăgosti, altfel va muri.

sursa: descopera.ro

foto: ro.wikipedia.org, castelulcorvinilor.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Povestea căciulii dacice, recreată în atelierul unui muzeograf. ”Misterul” de la Atelierul de istorie

Publicat

Repere ale civilizației dacilor reprezintă una dintre atracțiile turistice în mai multe zone ale țării.

De la cetățile dacice, până la evenimente menite să redescopere particularități din viața acestora, pasiunea pentru istorie a fost resimțită din plin atât în Transilvania, cât și în județul Alba.

Vezi și Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Un exemplu de pasiune pentru curiozități istorice vine de această dată de la Cluj. În Atelierul de istorie deschis de un muzeograf, se poate spune că se interpretează simboluri dacice. Unul dintre acestea, un element vestimentar: căciula dacică.

,,Am început să citim ce se știe, iar cel mai greu este să îți dai seama cum să faci hainele și cum să te lupți cu sabia respectivă.

Elementul cel mai greu de realizat și de reprodus a fost căciula dacică. Este un chin infernal, nu este deloc simplu să faci moțul. Am încercat zeci de variante, ne-am distrus mâinile, ne-am înțepat buricele degetelor.

Îmi amintesc de această perioadă de experimentare că discutam că pe Columna lui Traian căciula este mai în spate, dar din ce material era? Este din lână întoarsă? Dacă este din piele? Dar, până la urmă, am ajuns la varianta cu stofă de lână, pe atunci lână puteau să aibă, așadar este relativ rezonabil. Astfel am ajuns la o formă de vârf”, spune muzeograful clujean Ana Maria Gruia.

Citește și Locuri frumoase în județul Alba. De la cetăți dacice și legende cu uriași, la peisaje spectaculoase și pline de istorie

Ceea ce face aceste căciuli să fie interesante este forma și vârful orientat spre față, ca o creastă, dar motivul pentru care dacii își aranjau fesul în felul acesta este necunoscut. Ana Maria Gruia păstrează misterul.

Vezi și FOTO: Gorgona de la Piatra Craivii, apariție rarisimă pentru Dacia preromană. Povestea piesei confecționate din bronz

”Este o întreagă poveste. Mai multe populații purtau genul ăsta de căciuli, termenul general este de căciulă frigiană. Așadar, este o căciulă orientală, cea frigiană este mai înaltă și are un material mai tare.

Cea dacică este mai mică și mai lipită de cap. O formă aproape identică este căciula din Revoluția Franceză de eliberare care este roșie. Și românii au căciulă cu moț roșie pentru sclavi la eliberare. Așadar, este o variantă dintr-o tradiție de căciuli cu moț. Cum le facem? Secret”, spune Ana-Maria.

Citește mai multe detalii pe Cluj24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LUNI ajunge în țară o nouă tranșă de vaccinuri Pfizer BioNTech. Cum continuă imunizarea și detalii despre programări

Publicat

Alte 214.110 doze de vaccin Pfizer BioNTech vor fi livrate luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, anunță Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

CNCAV aminteşte că, începând de sâmbătă, se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Vezi și Încă trei centre de vaccinare anti COVID se vor deschide în județul Alba. Unde sunt și ce vaccin vor folosi

Programarea se poate face individual, prin aparţinători sau prin Direcţiile de asistenţă socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât şi prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui judeţ în parte, disponibile pe platforma de informare: vaccinare-covid.gov.ro.

De sâmbătă până duminică, la ora 13.00, s-au programat 145.981 de persoane pentru vaccinare anti-COVID în noile cabinete care se vor deschide de luni şi în care imunizarea se face cu serul produs de compania Pfizer/BioNTech, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

Potrivit CNCAV, mai sunt locuri disponibile pentru programare la vaccinare în judeţele Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Teleorman şi Vrancea.

130 de cabinete noi vor deveni operaţionale de luni pentru imunizarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

CNCAV preciza vineri că 156.000 de persoane se vor putea vaccina în următoarele 20 de zile în aceste cabinete, capacitatea fiecăruia fiind de 60 de persoane pe zi. Se pot programa persoanele vulnerabile care, potrivit Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 fac parte din etapa a II-a, respectiv persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit sursei citate, dozele vor fi distribuite, după cum urmează:

– Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 60.840 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Braşov: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Cluj: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 24.570 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Craiova: 23.400 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 28.080 doze;

– Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 24.570 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul naţional şi centrele regionale de depozitare, prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma să fie adusă în România pe 8 martie, aşteptându-se confirmarea oficială din partea firmei producătoare.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează CNCAV.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de înscriere pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

surse: CNCAV, Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ministrul Muncii: Unii bugetari au sporuri de peste 80% din salariu. Ce se va întâmpla cu veniturile acestora

Publicat

bani

Sunt unele cazuri de bugetari care au sporuri de până la 85% din salarii, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Oficialul precizează că autorităţile doresc reaşezarea salariilor pentru ca aceste sporuri să fie motivante.

Ministrul a precizat că există două posibilităţi: fie unele venituri mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri, iar celelalte vor avea o creştere mai rapidă.

Excepțiile au ajuns să devină regulă

“După ce s-a stabilit un cadru unitar de salarizare relativ echilibrat, excepţiile au ajuns să devină regulă şi dintr-un context legal în care în sistemul bugetar există o anumită aşezare pe grilă, cu un salariu minim, cu un salariu maxim şi sporurile să fie acordate fie pentru o anumită categorie profesională, fie pentru a motiva angajaţii”, spune Raluca Turcan, potrivit g4media.ro.

Vezi și Ministrul Muncii, precizări despre alocații, pensii și legea salarizării. Aviz pozitiv pentru buget

Va fi făcută o analiză a acestor sporuri

”Acolo unde sunt salarii mici, nu intenţionăm să scadă deloc. În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite.

Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile. Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii.

Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%.

Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%”, a mai transmis ministrul Muncii.

Se încearcă să nu se scadă veniturile. Ce se întâmplă cu salariile foarte mari

Ministrul a mai spus că  principiul de la care se pleacă este să nu scadă veniturile.

”Însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri poate la nivelul unor salarii foarte mari ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate.

Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am avea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază şi aici există două posibilităţi.

Vom vedea pe care se va merge, fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă”, a precizat Turcan.

Florin Cîțu: anul acesta nu va fi nimeni dat afară, toată lumea își primește sporurile

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că bugetarii vor primi aceleaşi salarii şi sporuri ca în 2020 și a spus că nu se vor face concedieri în următoarea perioadă.

Anterior, acesta vorbise constant despre tăierea sporurilor și despre nevoia de reformă în sistemul bugetar, ceea ce a provocat proteste zilnice ale sindicatelor.

Premierul a spus însă, săptămâna aceasta, că în 2021 nu va fi nimeni dat afară: ”toată lumea îşi primeşte sporurile, îşi primeşte aceleaşi salarii ca în 2020”.

Sporuri pe care le primesc bugetarii

Peste 50 de tipuri de sporuri primesc bugetarii din șapte domenii din România. De la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității. Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități.

Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2.830 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 63 decese noi, 1006 pacienți la ATI. Date oficiale, 28 februarie

Publicat

Au fost raportate  noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 28 februarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 63  decese noi. 1.006  pacienți sunt la ATI.

Citește și ALBA: 47 cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Crește din nou incidența la Alba Iulia. Situația pe localități

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 28 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 801.994 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

740.352 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.830 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 20.350 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 27.02.2021 (10:00) – 28.02.2021 (10:00) au fost raportate 63 de decese (33 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Bihor, Botoșani, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Satu Mare, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 19 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.

61 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.064. Dintre acestea, 1.006 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.022.647 de teste RT-PCR și 300.660 de teste rapide antigenice.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.941 de teste RT-PCR (6.933 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.008 la cerere) și 4.550 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 40.937 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.875 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.718 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 152 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.214 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 27 februarie, 6.561 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.352.840 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID – 28 februarie:

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Timiș – 39151 – 326 – 4,95

Maramureș – 16915 – 67 – 3,14

Cluj – 40041 – 90 – 2,86

Ilfov – 31386 – 87 – 2,85

Brașov – 32175 – 108 – 2,78

Hunedoara – 15756 – 112 – 2,55

Mun. București – 1E+05 – 365 – 2,48

Alba – 15548 – 47 – 2,36

Satu Mare – 9839 – 28 – 1,88

Sibiu – 20057 – 52 – 1,79

Sălaj – 8030 – 40 – 1,76

Arad – 17339 – 74 – 1,7

Gorj – 6881 – 59 – 1,68

Dolj – 19589 – 102 – 1,67

Constanța – 32105 – 62 – 1,46

Vâlcea – 11931 – 52 – 1,39

Dâmbovița – 17821 – 50 – 1,32

Galați – 20407 – 72 – 1,25

Botoșani – 10964 – 39 – 1,24

Bacău – 20342 – 79 – 1,21

Suceava – 21006 – 47 – 1,17

Giurgiu – 7849 – 31 – 1,16

Iași – 33688 – 140 – 1,16

Teleorman – 9869 – 26 – 1,13

Bihor – 21345 – 73 – 1,12

Neamț – 13998 – 50 – 1,1

Caraș – Severin – 8344 – 23 – 0,99

Mehedinți – 6056 – 26 – 0,99

Mureș – 17965 – 48 – 0,97

Vaslui – 12999 – 33 – 0,95

Ialomița – 8230 – 14 – 0,94

Covasna – 5945 – 13 – 0,91

Bistrița – Năsăud – 8796 – 24 – 0,88

Olt – 11379 – 45 – 0,82

Tulcea – 6431 – 17 – 0,82

Brăila – 9817 – 7 – 0,78

Vrancea – 8280 – 25 – 0,78

Argeș – 21147 – 32 – 0,74

Prahova – 27311 – 66 – 0,71

Buzău – 9571 – 24 – 0,69

Harghita – 6245 – 18 – 0,69

Călărași – 7622 – 24 – 0,63

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ / cazuri reconfirmate pozitiv

Municipiul Bucureşti – 60

Iaşi – 28

Suceava – 21

Cluj – 18

Alba – 15

Vâlcea – 15

Arad – 14

Argeş – 14

Timiş – 14

Gorj – 13

Mureş – 13

Teleorman – 13

Satu Mare – 12

Bacău – 11

Botoşani – 11

Braşov – 11

Olt – 11

Hunedoara – 10

Ilfov – 10

Constanţa – 8

Dâmboviţa – 8

Galaţi – 8

Neamţ – 7

Bistriţa – Năsăud – 6

Buzău – 6

Caraş – Severin – 6

Ialomiţa – 6

Prahova – 6

Sălaj – 6

Sibiu – 6

Bihor – 5

Maramureş – 5

Vrancea – 5

Dolj – 4

Vaslui – 4

Călăraşi – 3

Covasna – 3

Tulcea – 3

Giurgiu – 2

Brăila – 1

Harghita – 1

Mehedinţi – 1

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate