Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Analiză BBC: Cinci scenarii prin care s-ar putea încheia războiul din Ucraina. Variantele examinate de strategi și politicieni

Publicat

Cinci scenarii care ar putea să ducă la încheierea războiului din Ucraina au fost prezentate într-un articol publicat joi pe site-ul bbc.com.

„În tensiunea unui război, poate fi greu de identificat o cale de încheiere a conflictelor. În acele momente există ştiri de pe câmpul de luptă, reacţii diplomatice, emoţia generată de plângerea victimelor şi de soarta refugiaţilor.

Citește și RĂZBOI în Ucraina- Ziua 10: Prima concesie a rușilor pentru civilii din două orașe din estul țării. Continuă încercuirea Kievului

Toate aceste aspecte pot fi copleşitoare. Aşadar, să facem un pas în spate pentru o clipă şi să analizăm modurile în care conflictul din Ucraina ar putea să se încheie. Care sunt scenariile posibile pe care politicienii şi strategii militari le examinează?

Vezi și Arsenalul nuclear al Rusiei în 2022: Satan2, racheta invizibilă care dă fiori Occidentului. LISTA: țări care dețin bombe atomice

Puţini oameni pot să prezică viitorul cu acurateţe, însă vă prezentăm mai jos câteva rezultate posibile. Cele mai multe dintre ele sunt sumbre”, afirmă jurnaliştii de la BBC în debutul acestui articol.

Scenariul 1: Război scurt

În acest scenariu, Rusia îşi intensifică operaţiunile militare. Vor exista mai multe tiruri de artilerie şi de rachete care vor lovi nediscriminatoriu întreaga Ucraină. Forţele aeriene ruse – care au jucat un rol minor până acum – vor lansa atacuri devastatoare.

Atacuri cibernetice masive vor viza toată Ucraina, ţintind elemente-cheie din infrastructura naţională. Alimentarea cu energie şi reţelele de comunicaţii vor fi întrerupte.

Zeci de mii de civili vor muri. În pofida rezistenţei sale curajoase, Kievul va cădea în câteva zile. Guvernul actual va fi înlocuit cu un regim-marionetă pro-rus.

Preşedintele Zelenski va fi ori asasinat, ori va fugi din Kiev în vestul Ucrainei sau în străinătate, pentru a forma un guvern în exil. Preşedintele Putin declară victoria şi retrage unele dintre forţele armate ruse, lăsând în urmă un număr suficient de mare de militari pentru a menţine controlul.

Mii de refugiaţi vor continua să fugă în Occident. Ucraina se alătură Belarusului în rândul statelor controlate de Moscova.

Acest rezultat nu este deloc imposibil, dar depinde de schimbarea mai multor factori: armata rusă să se descurce mai bine, să fie aduse mai multe forţe militare şi extraordinarul spirit de luptă ucrainean să se diminueze.

Vladimir Putin ar putea obţine schimbarea regimului de la Kiev şi sfârşitul integrării Ucrainei în structurile occidentale.

Însă orice guvern pro-rus de la Kiev ar fi ilegitim şi vulnerabil în faţa protestelor. Un astfel de rezultat rămâne instabil şi perspectiva unei reizbucniri a conflictului ar rămâne la un nivel ridicat.

Scenariul 2: Război lung

Poate că mult mai probabil este ca acest conflict să se transforme într-un război prelungit. Poate că forţele armate ruse se împotmolesc, sunt afectate de un moral scăzut, o logistică deficitară şi o conducere ineptă.

Poate că forţele ruse vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi asigura controlul în oraşe precum Kiev, ai căror apărători participă la lupte de stradă. Un îndelungat asediu ar putea să urmeze.

Acest scenariu ar corespunde bătăliei lungi şi brutale pe care Rusia a purtat-o în anii 1990 pentru a captura şi distruge în mare parte oraşul Groznîi, capitala Ceceniei.

Însă chiar şi după ce forţele ruseşti vor avea o anumită prezenţă în oraşele ucrainene, probabil că ele vor întâmpina dificultăţi în a-şi menţine controlul. Poate că Rusia nu va putea să trimită trupe suficiente pentru a acoperi un teritoriu atât de vast, iar forţele defensive ucrainene ar putea să ducă la o insurgenţă eficientă, bine motivată şi sprijinită de populaţiile locale.

Occidentul ar continua să trimită arme şi muniţie. Şi atunci, probabil după mulţi ani şi poate cu o nouă conducere la Moscova, forţele ruse se vor retrage în cele din urmă din Ucraina, înfrânte şi însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989 după un deceniu de luptă cu insurgenţii islamişti.

Scenariul 3: Război european

Ar fi posibil ca acest război să depăşească graniţele Ucrainei? Preşedintele Putin ar putea să încerce să recâştige părţi din fostul imperiu ţarist prin trimiterea de trupe în foste republice sovietice, precum Moldova şi Georgia, care nu fac parte din NATO.

Sau ar putea să se producă o eroare de calcul strategic şi o escaladare a conflictului. Putin ar putea să declare că transporturile de arme din Occident către armata ucraineană reprezintă un act de agresiune care necesită represalii.

El ar putea să ameninţe cu trimiterea de trupe în ţările baltice – care sunt membre în NATO -, inclusiv în Lituania, pentru a forma astfel un coridor terestru spre enclava rusă Kaliningrad.

Această acţiune ar fi extrem de periculoasă şi riscă un război cu NATO. În virtutea Articolului 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice, un atac asupra uneia dintre ţările membre este considerat un atac asupra tuturor ţărilor membre.

Însă Putin ar putea să-şi asume acest risc, dacă simte că o astfel de acţiune ar putea fi singura modalitate care să îi salveze leadershipul. Dacă, în schimb, se confruntă cu riscul unei înfrângeri în Ucraina, Putin ar putea fi tentat să escaladeze şi mai mult conflictul militar.

Occidentul ştie acum că liderul de la Kremlin este dispus să încalce normele internaţionale în vigoare. Aceeaşi logică poate fi aplicată pentru utilizarea armelor nucleare.

În această săptămână, Vladimir Putin a plasat forţele nucleare ruse în regim de alertă sporită. Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc însă că acest fapt înseamnă că utilizarea armelor nucleare ruseşti ar fi probabilă sau iminentă.

Cu toate acestea, ordinul dat de Putin reaminteşte că doctrina rusă permite o posibilă utilizare a armelor nucleare pe câmpul de luptă.

Scenariul 4: Soluţie diplomatică

Ar putea exista totuşi, în pofida acestor aspecte, o soluţie diplomatică? „Armele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Anumite dialoguri continuă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon cu preşedintele Putin. Diplomaţii spun că anumite canale de comunicare au fost deschise cu Moscova.

Şi, în mod surprinzător, oficialii ruşi şi cei ucraineni s-au întâlnit pentru negocieri la graniţa cu Belarus. Negocierile nu au dus la obţinerea unor progrese importante. Totuşi, acceptând negocierile, Putin pare că a acceptat cel puţin posibilitatea unei încetări negociate a focurilor de armă.

Întrebarea cheie este dacă Occidentul poate să ofere ceea ce diplomaţii numesc un „off ramp”, un termen american care desemnează ieşirea de pe o autostradă majoră.

Diplomaţii spun că liderul rus cunoaşte condiţiile pentru ca sancţiunile Occidentului să fie ridicate, aşadar un acord care să îi salveze reputaţia este cel puţin posibil în acest moment.

Scenariul 5: Războiul merge prost

Luaţi în considerare acest scenariu: războiul merge prost pentru Rusia. Sancţiunile încep să neliniştească Moscova. Opoziţia creşte pe măsură ce tot mai multe cadavre ale soldaţilor ruşi sunt aduse acasă.

Putin începe să se întrebe dacă nu cumva s-a întins mai mult decât îi era plapuma. Ajunge să creadă că o continuare a războiului ar fi o ameninţare mai mare pentru leadershipul lui decât umilinţa pe care ar îndura-o dacă i-ar pune capăt.

China intervine, punând presiune pe Moscova pentru a se ajunge la un compromis şi ameninţând că nu va mai cumpăra petrol şi gaze ruseşti dacă nu se ajunge la un armistiţiu.

Atunci, Putin caută o ieşire din război. Între timp, autorităţile ucrainene constată distrugerea continuă a ţării lor şi ajung la concluzia că un compromis politic ar fi mai benefic decât devastatoarele pierderi de vieţi omeneşti.

Diplomaţii intră în negocieri şi se ajunge la un acord. Ucraina ar accepta suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea şi regiunii Donbas. În schimb, Putin acceptă independenţa Ucrainei şi dreptul ei de a-şi aprofunda legăturile cu Europa.

Această soluţie pare însă puţin probabilă. Totuşi, nu este în afara sferei plauzibilului ca un astfel de scenariu să apară pe fundalul unui conflict sângeros.

Putin înlăturat de la putere

Şi ce-ar putea să se întâmple cu Vladimir Putin? Atunci când a lansat invazia, liderul de la Kremlin a declarat: „Suntem pregătiţi pentru orice rezultat”.

Dar dacă rezultatul ar însemna ca el să piardă puterea? Pare ceva de neconceput. Totuşi, lumea s-a schimbat în ultimele zile şi oamenii se gândesc acum la astfel de lucruri.

Lawrence Freedman, profesor-emerit la facultatea de Studii despre război din cadrul Kings College din Londra, a făcut următoarea declaraţie în această săptămână: „Acum este la fel de probabil să se schimbe regimul la Moscova, cât şi la Kiev”.

De ce ar face profesorul britanic o astfel de declaraţie? Poate că Putin va continua calea războiului distrugător.

Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Putin va pierde sprijinul popular. Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare.

Putin ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui.

Occidentul ar preciza foarte clar că dacă Putin este înlăturat de la putere şi înlocuit cu un lider mai moderat, atunci Rusia va beneficia de o ridicare a unora dintre sancţiuni şi de o restaurare a relaţiilor diplomatice obişnuite.

S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere. Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.

Concluzii

Aceste scenarii nu sunt reciproc exclusive – unele dintre elementele lor ar putea să se combine pentru a produce rezultate diferite. Însă indiferent de felul în care se va încheia conflictul din Ucraina, lumea întreagă se va schimba.

Omenirea nu se va întoarce la status-quoul din trecut. Relaţiile Rusiei cu lumea exterioară vor fi diferite. Atitudinea europenilor faţă de securitate va fi transformată. Şi ordinea liberală, bazată pe normele internaţionale, ar putea să descopere cum ar fi trebuit să fie încă de la bun început.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

sursa: BBC/ AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Microgranturi în domeniul agroalimentar. APIA: Solicitanții pot depune cereri de finanţare începând de vineri, 27 mai

Publicat

Solicitanţii de microgranturi în domeniul agroalimentar pot depune formularul cererii de finanţare în perioada 27 – 31 mai, prin aplicaţia electronică IMM Recover, au transmis reprezentanții Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„Menţionăm că împuternicirea notarială poate fi depusă şi ulterior completării formularelor de înscriere în sistemul informatic IMM Recover, dar nu mai târziu de încheierea contractului de acordare a ajutorului de stat”, se precizează într-un comunicat APIA.

Cererile se finanţează în ordinea depunerii, iar ajutorul financiar nerambursabil sub formă forfetară este în valoare de 5.000 euro/beneficiar, la cursul valutar aferent lunii mai 2022, respectiv 4,9479 lei.

Pentru depunerea cererilor de finanţare solicitanţii/împuterniciţii/reprezentanţii acestora trebuie să deţină semnătură electronică.

Conform APIA, finanţarea proiectelor de tip microgrant în cadrul acestui apel vizează unele obiective specifice precum: sprijinirea activităţii operatorilor economici din domeniile agricultură, acvacultura, piscicultură şi industrie alimentară şi menţinerea/creşterea numărului de angajaţi.

Totodată, printre obiective se numără diversificarea activităţilor din domeniul agroalimentar şi sprijinirea activităţii operatorilor economici afectaţi de pandemia COVID – 19.

Reprezentanţii APIA precizează că beneficiarii ajutorului de stat sunt microîntreprinderi, întreprinderile mici şi mijlocii, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, care primesc ajutorul de stat prin intermediul micrograntului/grantului pentru capital de lucru, prin încheierea unui contract de ajutor de stat cu administratorul schemei de ajutor de stat.

Proiectul „Microgranturi în domeniul agroalimentar” este parte a schemei de ajutor de stat introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi este implementat de MADR, prin intermediul APIA.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), inclusiv structurile judeţene ale acesteia (APIA – Centre Judeţene), administrează, gestionează şi derulează proiectele, măsurile şi programele de încurajare şi stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi asigură managementul financiar şi/sau tehnic al fondurilor alocate.

Fondurile alocate pentru acordarea Microgranturilor din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat pentru activităţi specifice din domeniul industriei agroalimentare în cadrul POC 2014-2020 aprobate prin OUG nr. 61/2022 sunt în valoare totală de 50 milioane euro, din care 29,845 milioane euro (respectiv 25 milioane euro FEDRREACT EU şi 4,845 milioane euro cofinanţare de la bugetul de stat) şi 20,155 milioane euro de la bugetul de stat.

De asemenea, MADR informează că a publicat Ghidul solicitantului aferent măsurii „Microgranturi în domeniul agroalimentar” pe site-ul instituției și poate fi consultat AICI (în format .PDF).

Informații privitoare la înscrierea și procedura de accesare a măsurii Granturi pentru capital de lucru acordate entităților din domeniul agroalimentar”, în valoare de 250 de milioane de euro,  din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 61 din 06 mai 2022 sunt disponibile AICI.

sursa: apia.org.ro, agerpres.ro, madr.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ungaria oprește „turismul la benzinărie”. Maşinile înmatriculate în străinătate nu mai pot cumpăra carburanți la prețuri plafonate

Publicat

scumpiri

Numai automobilele înmatriculate în Ungaria vor putea cumpăra combustibili la preţurile plafonate de Guvern, începând de vineri, în timp ce maşinile înmatriculate în străinătate vor cumpăra combustibili la preţurile pieţei, a anunţat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban.

În condiţiile în care preţurile la combustibili în Ungaria sunt cele mai mici din Europa, a crescut foarte mult turismul în scopul achiziţionării de combustibili în zona de graniţă, astfel încât acest turism a devenit o ameninţare la adresa securităţii aprovizionării, susţine Gergely Gulyas, citat de MTI.

„Cumpărătorii străini profită de faptul că Ungaria este capabilă să menţină preţul la benzină la 480 de forinţi (1,2 euro) pe litru, în timp ce în alte părţi din Europa este de 700-900 de forinţi”, a spus Gergely Gulyas.

Pentru a preveni un astfel de „abuz”, numai automobilele înmatriculate în Ungaria vor putea cumpăra benzina la 480 de forinţi litrul în Ungaria. Ceilalţi vor trebui să plătească preţul pieţei, a subliniat Gergely Gulyas.

Prețul la benzină și motorină în Ungaria este de 6,2 lei, cu cel puțin 2,5 lei mai puțin decât în România.

Prețurile carburanților în Europa

Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc

Comisia Europeană a propus în această lună noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, dar are nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE, iar Ungaria, fără ieşire la mare şi care depinde puternic de importurile de petrol ruseşti printr-o conductă, le-a blocat.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat pentru agenţia Reuters că nu perioada de tranziţie este cea mai mare problemă care stă în calea unui acord.

„Dacă toate celelalte condiţii sunt acolo, atunci 3,5 până la 4 ani ar fi suficient (…). Dar până la un acord cu privire la toate, nu există un acord cu privire la nimic”, a spus Gulyas în acest interviu.

Ungaria a declarat că va avea nevoie de aproximativ 750 de milioane de euro în investiţii pe termen scurt pentru modernizarea rafinăriilor şi extinderea unei conducte ce aduce petrol din Croaţia.

De asemenea, Budapesta a spus că conversia pe termen lung a economiei sale departe de petrolul rusesc ar putea costa până la 18 miliarde de euro.

Gulyas a reiterat că Ungaria are nevoie de fonduri pentru a putea face această schimbare.

„Dacă Comisia poate oferi o soluţie pentru aceasta, atunci noi suntem deschişi (pentru a susţine sancţiunile), dacă nu, atunci cerem un opt-out”, a spus el.

„Nu timpul este cea mai mare problemă. Această schimbarea tehnologică este posibilă până la 31 decembrie 2025 sau la jumătatea lui 2026”, a adăugat el.

UE încă speră să fie în măsură să convină asupra sancţiunilor vizând petrolul rusesc înainte de următoarea reuniune a Consiliului European săptămâna viitoare, a declarat preşedintele Consiliului Charles Michel.

Potrivit lui Gulyas, negocierile cu privire la eliberarea de fonduri către Ungaria din Fondul de Redresare al UE ar putea fi terminate „într-o oră” dacă există un acord asupra tuturor aspectelor semnificative.

Comisia Europeană a refuzat aprobarea plăţii banilor meniţi să ajute la recuperarea economiilor din criza provocată de COVID-19 în Polonia şi Ungaria, acuzându-le că încalcă statul de drept.

Gulyas a spus că Ungaria a oferit un „răspuns constructiv” la toate chestiunile ridicate de Bruxelles.

„Din partea Comisiei, nu este o chestiune profesionistă, ci lipsa sau existenţa voinţei politice care va decide când ei semnează acordul cu Ungaria cu privire la Fondul de Redresare” post-pandemie, a declarat el.

Ungaria a declarat în 25 mai stare de urgenţă din cauza conflictului din Ucraina

Guvernul ungar declară starea de urgenţă începând de la miezul nopţii de marţi spre miercuri, din cauza conflictului armat dintr-o ţară vecină, a anunţat prim-ministrul Viktor Oban într-un mesaj video pe Facebook, transmite MTI.

Vorbind la câteva ore după ce parlamentul a amendat Constituţia stabilind că o astfel măsură poată fi luată în situaţie de conflict armat, război sau dezastru umanitar într-o ţară vecină, Orban a declarat că războiul din Ucraina prezintă un pericol constant pentru ‘Ungaria, siguranţa noastră fizică, aprovizionarea cu energie şi siguranţa financiară a familiilor şi economiei’.

Viktor Orban: Ungaria trebuie să stea departe de acest război

”Guvernul învestit astăzi a început să lucreze imediat. Având în vedere războiul dintr-o ţară vecină, nu am pierdut nicio singură secundă. Un război căruia nu îi vedem sfârşitul deocamdată”, a spus Orban.

”Am văzut că războiul şi sancţiunile de la Bruxelles au provocat o mare perturbare economică şi creşteri drastice de preţuri. Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să stea departe de acest război şi trebuie să protejeze securitatea financiară a familiilor”, a continuat el.

Pentru aceasta, guvernul trebuie să poată lua decizii şi să acţioneze rapid. Starea de urgenţă, similară celei introduse în timpul pandemiei, va permite guvernului să reacţioneze rapid şi să folosească ‘toate metodele la dispoziţia sa’ pentru a proteja Ungaria şi pe unguri, a explicat Viktor Orban.

”Vă voi aduce la cunoştinţă primele decizii mâine”, a mai declarat şeful guvernului de la Budapesta.

„Guvernul învestit astăzi a început să lucreze imediat. În contextul războiului din ţara vecină, nu pierdem nicio secundă.

Este un război al cărui final nu îl poate vedea nimeni deocamdată”, a adăugat Viktor Orban, argumentând că starea de urgenţă va permite proceduri decizionale rapide. „Vom putea utiliza toate metodele pe care le avem la dispoziţie”, a subliniat Viktor Orban.

Starea de urgenţă va intra în vigoare în Ungaria miercuri 25 mai la ora 0.00 (ora 1.00, ora României).

Ungaria, inflație anuală de 9,5% și o încetinire a creșterii economice

Guvernul ungar se confruntă cu consecinţe ale Războiului din Ucraina, o inflaţie anuală de 9,5% şi un deficit bugetar care a crescut din cauza unor cheltuieli dinantea alegerilor legislative. El se confruntă, de asemenea, cu o încetinire puternică, a creşterii economice.

Liderul Partidului Fidesz, care a obţinut o majoritate de două treimi în noul Parlament în alegerile legislatve din aprilie, şi-a sporit în mod treptat puterile în cei 12 ani de când ase află la putere.

El este criticat dur de Uniunea Europeană (UE) şi organizaţii de apărarea drepturilor omului din cauza unei erodări a echilibrului puterilor în stat.

Ungaria a respins setul de sancțiuni propus de UE împotriva Rusiei

Ungaria  a respins setul de sancţiuni propus de UE ce include un embargo asupra petrolului rusesc, în forma sa actuală, a declarat luni pentru BBC europarlamentarul Fidesz Balazs Hidveghi, transmite MTI citat de digi24.ro

„Respingem actualul set de sancţiuni pentru că în forma prezentă este pur şi simplu inacceptabil; încalcă o linie roşie pentru ţara noastră”, a spus Hidveghi, adăugând că, pe lângă Ungaria, mai sunt o serie de alte ţări din Europa centrală, şi de asemenea şi Germania, care nu se află în poziţia de a tăia brusc şi complet importul de petrol rusesc.

„Nu putem distruge industrii întregi şi opri funcţionarea unor afaceri întregi şi să lăsăm fără lucru milioane de oameni”, a insistat politicianul ungar, potrivit căruia decizia privind instituirea unui embargo a fost luată pripit şi sancţiunile „ne-ar afecta pe noi mai mult decât le-ar face rău ruşilor pe care vrem să-i sancţionăm”.

Ungaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei din Uniunea Europeană

„Avem nevoie de contracte internaţionale care să garanteze securitatea energetică pentru popoarele şi pentru ţările noastre şi consider că Bruxellesul şi UE ar trebui să joace un rol activ, pro-activ în acest sens”, a spus europarlamentarul maghiar.

Miniștrii de externe ai UE au încercat să facă presiuni publice luni asupra Ungaria pentru a-și ridica vetoul împotriva unui embargo pentru petrolul rusesc, Lituania afirmând că blocul este „ținut ostatic de un stat membru”.

Embargoul propus de Comisia Europeană la începutul lunii mai ar fi cea mai dură sancțiune de până acum după invadarea Ucrainei și include interzicera importurilor de petrol din Rusia.

Însă Ungaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, a declarat că vrea sute de milioane de euro de la UE pentru a atenua costul renunțării la țițeiul rusesc. UE are nevoie ca toate cele 27 de state să fie de acord cu embargoul pentru ca acesta să fie adoptat.

UPDATE: Orban anunță că este ”foarte improbabil” un acord privind oprirea importurilor de petrol din Rusia

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi că este „foarte improbabil” un acord în următoarele zile privind oprirea importurilor de petrol din Rusia, astfel că recomandă ca tema noilor sancţiuni antiruse să nu figureze pe agenda summitului UE.

„Este foarte improbabil” un acord privind un embargou în privinţa importurilor de petrol rus în următoarele zile, a declarat Viktor Orban într-o scrisoare trimisă preşedintelui Consiliul European, Charles Michel, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Le Figaro.

Viktor Orban consideră că, „în lipsa unui consens” la nivelul tuturor statelor UE, ar fi „contraproductivă” o discuţie despre al şaselea set de sancţiuni contra Rusiei la summitul Consiliului European programat pe 30-31 mai.

Orban: oprirea importurilor de petrol din Rusia ar cauza imediat perturbări grave ale aprovizionării în Ungaria

Liderul de la Budapesta susţine că oprirea importurilor de petrol din Rusia „ar cauza imediat perturbări grave ale aprovizionării în Ungaria şi ar conduce la creşterea preţurilor la carburanţi cu 55-60%”.

„Ungaria rămâne puternic dependentă de importurile de energie din Rusia, chiar dacă acestea au scăzut de la 90% în 2010 la 64% în 2021”, subliniază Viktor Orban în scrisoarea adresată lui Charles Michel, potrivit cotidianului Le Monde.

Guvernul de la Budapesta consideră insuficiente derogările de doi ani privind oprirea importurilor de petrol din Rusia propuse de Comisia Europeană Ungariei, Slovaciei şi Cehiei. Ungaria cere o derogare de cel puţin patru ani şi 800 de milioane de euro din partea UE pentru modificarea rafinăriilor.

Guvernul Viktor Orban a anunţat în mai multe rânduri că se opune proiectului Comisiei Europene privind oprirea etapizată a importurilor de petrol din Rusia, Ungaria argumentând că, deşi ar beneficia de o derogare, i-ar fi afectată grav securitatea energetică.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

Primăria Lupșa cumpără un tractor dotat cu accesorii, pentru lucrări și intervenții în comună. Cât va costa utilajul

Publicat

Primăria Lupșa cumpără un tractor dotat cu mai multe accesorii. Utilajul va contribui la îmbunătățirea condițiior de trai, a serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și creșterea gradului de accesibilitate și asigurarea fluxurilor de circulație în comună, dar și la intervenția rapidă în caz de necesitate cu costuri mult mai reduse.

Primăria comunei Lupșa a lansat miercuri, 25 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția unui tractor dotat cu remorcă, vidanjă, tocător de resturi vegetale cu braț articulat, lapă de zăpadă în „V” și sărăriță.

Valoarea totală estimată a utilajului este de 367.500 de lei, fără TVA. 

Prin achiziția utilajului se urmărește dezvoltarea serviciilor publice oferite locuitorilor comunei Lupșa cât şi investitorilor care vor crea noi locuri de muncă şi nu în ultimul rând turiştilor care vizitează comuna.

Potrivit caietului de sarcini, majoritatea drumurilor din comună, însumând cca 60 km parțial asfaltate și parțial pietruite necesită întreținere permanentă.

Perioada de iarnă în această zonă în comparație cu unele părți ale țării este destul de lungă, cu ninsori abundente, grosimea stratului de zăpadă putând ajunge în unele ierni și la un metru, ceea ce face necesar o deszăpezire permanentă pentru asigurarea circulației pe această perioadă a anului.

Primăvara prin topirea cantităților de zăpadă șanțurile sunt colmatate deseori, ceea ce necesită intervenția promptă pentru prevenirea spălării drumurilor și accesul la zone greu accesibile tot timpul anului.

Pe perioada de vară pot apărea ploi torențiale sau perioade ploioase îndelungate cu ocazia cărora râurile și pârâurile ies din curs cauzând pagube serioase pe terenurile învecinate aferente sau chiar în intravilanul localității, astfel că dotările specifice de intervenție ar putea reduce semnificativ valoarea și dimensiunea pagubelor.

Utilajul propus a fi achiziționat va deservi aceste activități prin mobilizarea și intervenție rapidă, putând reduce dimensiunea pagubelor.

Tractorul va avea locul de depozitare, garare la sediul Primăriei comunei Lupșa, pe un teren aflat în proprietatea comunei.

foto: arhivă

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

27 mai: Ziua psihologului în România

Publicat

La data de 27 mai este aniversată Ziua Psihologului. Aceasta este ziua în care în urmă cu 11 ani, Parlamentul Romaniei a emis Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea și organizarea Colegiului Psihologilor din România.

”Este sărbătoarea psihologiei românești, sărbătoarea tuturor psihologilor din România, sărbătoarea profesiei de psiholog de liberă practică.

Profesia de psiholog în România a cunoscut o dinamică formidabilă în acești ani: de la cca. 500 de psihologi la 20.000, Colegiul Psihologilor a izbutit să asigure cadrul normativ de exercitare a profesiei de psiholog, s-au elaborat acte normative care protejează exercitarea profesiei, a drepturilor și obligațiilor psihologilor.

În toți acești ani, conducerea Colegiului a avut în vedere cadrul instituțional, misiunea și responsabilitatea față de statul român în asigurarea unor servicii de calitate pentru cetățenii care apelează la serviciile psihologului” se arată într-o postare a  reprezentanților Colegiului Psihologilor din România.

sursa: Facebook Colegiul Psihologilor din România, sursa foto: pexels.com, rol ilustrativ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax