Analiză Financial Times: cine este vinovat pentru pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Influența crizei politice

România este pe cale să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public, scrie Financial Times într-o analiză publicată luni.

Publicația britanică critică lupta politică pentru influență într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul bugetar, să reformeze administrația și companiile de stat și să își protejeze ratingul de țară.

Comisia Europeană confirmă că 31 august 2026 este termenul final pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor PNRR, iar măsurile adoptate după această dată nu mai pot fi luate în calcul la evaluarea plăților.

Publicitate

Financial Times analizează blocajul politic de la București pe fondul eșecului negocierilor privind reforma salarizării bugetarilor, una dintre reformele majore rămase nefinalizate în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Publicația consideră că partidele au continuat să se dispute pentru putere și influență în administrație și companiile de stat, în timp ce termenul pentru reformele asumate în schimbul fondurilor europene a ajuns la final.

31 august este termenul-limită real al PNRR

Data de 31 august nu este doar un termen stabilit politic la București.

Regulamentul european privind Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede că toate jaloanele și țintele trebuie îndeplinite cel târziu la 31 august 2026. Comisia Europeană a precizat explicit că orice acțiune făcută după această dată pentru îndeplinirea unui jalon nu mai poate fi luată în considerare la evaluarea cererii de plată.

Publicitate

România mai are termen până la 30 septembrie 2026 să transmită cererea finală de plată și documentele justificative, iar Comisia trebuie să efectueze ultimele plăți până la 31 decembrie.

Prin urmare, problema nu este că „PNRR se închide” financiar pe 31 august, ci că după această zi nu mai pot fi făcute reformele sau investițiile necesare pentru îndeplinirea jaloanelor restante.

Ce s-a întâmplat cu cele 770 de milioane de euro

Una dintre cele mai importante reforme rămase restante este noua lege a salarizării unitare în sectorul public.

Președintele Nicușor Dan a anunțat pe 26 august că negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR nu au dus la un acord. Cele patru partide și-au asumat, în cadrul înțelegerii politice, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR.

Șeful statului a precizat că discuțiile asupra reformei au fost mediate de Administrația Prezidențială încă din luna mai și că proiectul era aproape finalizat din punct de vedere tehnic, însă nu a existat consens asupra soluției politice și sociale.

Ilie Bolojan avertizase încă din iulie, în calitate de premier interimar, că legea salarizării se numără printre reformele esențiale rămase de adoptat și că de îndeplinirea jalonului depind aproximativ 770 de milioane de euro.

Financial Times critică lupta pentru influență politică

Financial Times plasează eșecul reformei într-un context politic mai amplu și descrie disputa pentru controlul administrației și al întreprinderilor de stat drept una dintre cauzele blocajului.

Publicația pune un accent deosebit pe rolul PSD și pe ieșirea social-democraților din fosta coaliție. Din perspectiva faptelor oficiale privind legea salarizării, președintele Nicușor Dan a afirmat că toate cele patru foste partide de coaliție – PSD, PNL, USR și UDMR – nu au reușit să ajungă la consens și și-au asumat împreună consecința financiară.

Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură inițiată de parlamentari PSD și AUR. Documentele Parlamentului confirmă inițiatorii, iar stenograma Senatului consemnează că moțiunea a trecut cu 281 de voturi.

Ulterior, România a rămas cu un Executiv interimar, în timp ce partidele nu au reușit să formeze o nouă majoritate guvernamentală stabilă. Financial Times leagă această incertitudine politică de dificultatea adoptării reformelor rămase din PNRR.

Reforma companiilor de stat, o altă problemă indicată de Financial Times

Analiza FT acordă spațiu și companiilor de stat, pe care le prezintă drept unul dintre punctele vulnerabile ale economiei românești.

Necesitatea reformării acestui sector apare și în documentele oficiale ale Comisiei Europene. Planul României include măsuri pentru creșterea eficienței administrației publice și a întreprinderilor de stat, alături de reforme pentru sustenabilitatea finanțelor publice și combaterea corupției.

Financial Times folosește sistemul feroviar drept unul dintre exemple.

Datele oficiale ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA confirmă că proiectul său de buget pentru 2026 prevedea un rezultat negativ estimat de 532,8 milioane de lei. Compania subliniază că această valoare reprezintă o pierdere programată în buget, nu una deja realizată, și că veniturile totale estimate pentru 2026 sunt în creștere cu 19,47%.

În mai, ministrul interimar al Transporturilor a refuzat inițial bugetele CFR SA și CFR Călători, argumentând că acestea prevedeau pierderi și datorii prea mari și cerând planuri de reducere a cheltuielilor.

Deficitul bugetar a scăzut puternic în 2026, dar presiunile rămân

Financial Times leagă blocajul reformelor și de situația fragilă a finanțelor publice.

Datele publicate chiar luni de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat, calculat în metodologia cash, a coborât la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, echivalentul a 2,34% din PIB, față de 3,99% din PIB în perioada similară din 2025. Veniturile au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile cu 2,9%.

Imaginea pentru întregul an rămâne însă dificilă.

Potrivit Comisiei Europene, deficitul public calculat în metodologia europeană ESA a fost de 7,9% din PIB în 2025, cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană. Comisia prognozează o reducere la aproximativ 6,2% în 2026, în timp ce datoria publică ar urma să continue să crească.

România se află în continuare în procedura europeană de deficit excesiv.

Ratingul României rămâne la o treaptă de categoria „junk”

Un alt risc evidențiat de Financial Times este ratingul suveran.

În prezent, cele trei mari agenții mențin România la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Fitch a confirmat la sfârșitul lunii iulie ratingul BBB- cu perspectivă negativă și a avertizat că un blocaj politic prelungit care împiedică adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală și stabilizarea datoriei ar putea contribui la o retrogradare.

Moody's a menținut în august calificativul Baa3, cu perspectivă negativă, invocând riscurile de implementare a programului de consolidare fiscală și situația politică mai dificilă după căderea Guvernului.

S&P Global Ratings a confirmat în aprilie România la BBB-/A-3, tot cu perspectivă negativă.

Comisia Europeană arată, la rândul său, că costurile de finanțare ale statului rămân ridicate și că ratingul suveran al României se află chiar la limita categoriei „investment grade”.

România are 28,5 miliarde de euro în PNRR, dar banii sunt condiționați de rezultate

În forma actualizată, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de aproximativ 28,5 miliarde de euro, formată din granturi și împrumuturi.

Planul include 66 de reforme și 111 direcții de investiții, potrivit Comisiei Europene. Mecanismul PNRR este bazat pe performanță: banii nu sunt acordați doar pentru existența unor proiecte, ci după verificarea îndeplinirii jaloanelor și țintelor convenite.

De aceea, cazul celor 770 de milioane de euro are o miză mai largă decât suma în sine. Pentru Financial Times, blocajul arată dificultatea României de a adopta reforme structurale într-un moment în care economia, finanțele publice și stabilitatea politică sunt simultan sub presiune.

Comisia Europeană formulează problema într-un limbaj mai tehnic, dar ajunge la un avertisment asemănător: instabilitatea politică, incertitudinea privind consolidarea fiscală și întârzierile în implementarea PNRR reprezintă riscuri pentru perspectivele economice ale României.

Astfel, 31 august marchează o limită decisivă: după această dată, România mai poate transmite documente și poate primi plăți până la sfârșitul anului, dar nu mai poate recupera un jalon PNRR prin măsuri adoptate ulterior termenului legal