2014- Anul marilor condamnări în justiție: SILVIU BIAN, pe lista „greilor” care au primit pedepse cu închisoarea. RETROSPECTIVA

2014 poate fi considerat anul în care instanțele din România au dat cele mai grele condamnări pentru fapte de corupție sau fraude economice, precum și confiscarea unor mari sume de bani și bunuri. Pe lista celor care au primit pedepse cu închisoarea se numără și fostul președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) și fost vicepreședinte PDL Alba, Silviu Bian care a fost condamnat definitiv pe 10 aprilie de instanța supremă la 6 ani închisoare cu executare pentru luare de mită.

Silviu Bian a fost acuzat de DNA că a primit un milion de lei și 22.000 euro de la opt subordonați, ce lucrau în cadrul a două proiecte finanțate din fonduri europene.

Lista celor care au primit pedepse cu închisoarea include foști miniștri, senatori, deputați, primari, consilieri locali și județeni, procurori, judecători, notari, polițiști, generali de armată și MAI, înalți funcționari ai statului român, oameni de afaceri, directori de companii și regii de stat, arbitri și finanțatori din fotbal.

Față de anii anteriori, în 2014 a crescut numărul politicienilor de primă importanță condamnați pentru corupție: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Monica Iacob-Ridzi, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu.

De asemenea, judecătorii au început să aplice tot mai des condamnări de închisoare cu executarea pedepsei și confiscarea de mari sume de bani, tonul fiind dat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Pe 6 ianuarie, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și șantaj în dosarul Zambaccian, soția sa, Dana Năstase, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, iar Irina Jianu, fosta șefă a ISC, a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare. De asemenea, soțiilor Năstase li s-a confiscat suma de 1,8 milioane lei. La cei patru ani primiți de Adrian Năstase s-a adăugat un spor de pedeapsă de 6 luni, în urma contopirii sentințelor din dosarele „Zambaccian” și „Trofeul calității”. Pe 21 august, Adrian Năstase a fost eliberat condiționat din penitenciar.

La 30 ianuarie, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”, aceeași pedeapsă primind și fratele său, Lucian Fenechiu. În dosar au mai fost condamnați și trei foști directori în cadrul SISEE Moldova, Petru Andronache — 7 ani, Ioan Turbatu — 6 ani și Ioan Mărghidan — 6 ani de închisoare. Frații Fenechiu și ceilalți inculpați au fost obligați să plătească în solidar 5,7 milioane de lei.

Pe 21 ianuarie, fostul deputat PDL de Argeș Sorin Andi Pandele a fost condamnat definitiv la cinci ani închisoare cu executare pentru luare de mită, abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale. Sorin Andi Pandele a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 16 iunie 2010, pentru mai multe infracțiuni de corupție în legătură cu funcția pe care a deținut-o de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Argeș în perioada 2005 — 2008.

La 24 ianuarie, fostul șef al ISU Dobrogea gen.(r) Petre Trandafir și adjunctul său col. (r) Neculai Coman au fost condamnați definitiv la câte trei ani și șase luni de închisoare cu executare, aceștia fiind acuzați că au fraudat un concurs din anul 2007 pentru ocuparea a peste 400 de posturi de subofițer la ISU. Aceeași pedeapsă au primit-o și col. Gabriel Andrei Niculae și maiorul Gabriel Alexandrescu, iar col. Viorel Costache a primit trei ani închisoare, toate pedepsele fiind cu executare. În schimb, contraamiralul Mircea Rusmănică, fost comandant al Flotei Militare Constanța, a fost achitat.

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, a fost condamnat definitiv pe 24 ianuarie de ÎCCJ la 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare în dosarul „Poșta Română”, iar fostul ministru al Comunicațiilor Zsolt Nagy a primit 4 ani cu suspendare. Pedepse cu suspendare au primit și fostul director general al Poștei Române, Dan Mihai Toader, dar și Andrei Marinescu, fost director al Direcției Strategii din Poșta Română. Cei doi foști miniștri sunt acuzați de procurorii DNA că au aprobat ilegal trecerea unui imobil din proprietatea Poștei Române în proprietatea unei companii private.

Tot pe 24 ianuarie, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de ÎCCJ la doi ani închisoare cu executare pentru că i-a trimis în Indonezia mai multe sume de bani fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI. Ulterior, pe 19 noiembrie, Vîntu a fost eliberat condiționat din închisoare.

De asemenea, pe 14 iulie, Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la șase ani și două luni închisoare cu executare în dosarul falimentării companiei Petromservice, în care prejudiciul este de 83 milioane euro, iar sindicalistul Liviu Luca a primit șase ani închisoare tot cu executare. Decizia în acest din urmă dosar nu este însă definitivă.

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului, a fost condamnată pe 27 ianuarie de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în dosarul privind organizarea Zilei Tineretului. Pedepse cu executare au primit și Ioana Elena Vârsta, fosta consilieră a lui Ridzi, și Paul Diaconu, director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS. Decizia nu este însă definitivă.

Tot instanța supremă l-a condamnat definitiv, pe 29 ianuarie, și pe omul de afaceri craiovean Genică Boerică, la 10 ani și trei luni închisoare, într-un dosar din 2005 privind restituiri ilegale de TVA în valoare de 13,5 milioane lei.

Unul dintre cele mai mediatizate dosare în anul 2014 a fost cel al transferurilor din fotbal, finalizat pe 4 martie la Curte de Apel București cu sentințe de condamnare, toate pedepsele fiind cu executare: George Copos (fostul acționar majoritar al FC Rapid) — 3 ani și 8 luni de închisoare, Mihai Stoica (managerul general al FC Steaua) — la 3 ani și 6 luni, Cristian Borcea (fost acționar la FC Dinamo) — 6 ani și 4 luni, Ioan Becali — 6 ani și 4 luni, Victor Becali — 4 ani și 8 luni, Jean Pădureanu (fost președintele al Clubului Gloria Bistrița) — 3 ani și 4 luni de închisoare, Gheorghe Popescu — la 3 ani, o lună și 10 zile de închisoare, Gheorghe Nețoiu — 3 ani și 4 luni de detenție. De asemenea, cei opt oameni din fotbal trebuie să plătească un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro.

Pe 26 martie, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la patru ani de închisoare cu executare, el fiind acuzat că a cerut mită de la o firmă pentru a-i acorda un contract ce avea ca obiect amenajarea unei piețe publice în oraș.

Pe 31 martie, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica. În același dosar au fost condamnați și membrii din fosta sau actuala conducere a Hidroelectrica: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general), Nicolae Opriș (șef serviciu), George Asan (director Direcția furnizare, Victoria Geormăneanu, Iosif Georgeta, însă decizia nu este definitivă.

Fostul președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) Silviu Bian a fost condamnat definitiv pe 10 aprilie de instanța supremă la 6 ani închisoare cu executare pentru luare de mită. Silviu Bian a fost acuzat de DNA că a primit un milion de lei și 22.000 euro de la opt subordonați, ce lucrau în cadrul a două proiecte finanțate din fonduri europene.

Pe 10 iunie, Nelu Carpen, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție. Carpen este acuzat că a cerut în mai multe rânduri bani de la persoane cercetate penal pentru a le închide dosarele.

Sorin Apostu, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, a fost condamnat definitiv pe 7 iulie de Înalta Curte de Casație și Justiție la patru ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată. În același dosar, Monica Apostu, soția lui Sorin Apostu, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, aceeași pedeapsă primind și omul de afaceri Călin Stoia. Fostul primar a fost acuzat de DNA că a luat mită 94.000 de euro în schimbul încheierii unor contracte legate de asigurarea parcului auto și de salubrizare din oraș.

Pe 8 august, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). În același dosar, Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare, iar fostul ministru Sorin Pantiș a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Instanța a mai dispus confiscarea mai multor proprietăți, terenuri și imobile aparținând lui Dan Voiculescu, printre care și clădirea unde funcționează posturile de televiziune din Antena Group.

Omul de afaceri George Copos a fost condamnat definitiv pe 25 august de Tribunalul București la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, aceeași pedeapsă primind și Nicolae Cristea, fost director al Loteriei Române. Prejudiciul în acest caz se ridică la peste un milion de euro, după ce rețeaua Ana Electronic, deținută de George Copos, a cumpărat nelegal de la Loteria Română 38 de spații comerciale.

Un alt caz important finalizat în justiție în anul 2014 este dosarul „Rompetrol”. Pe 7 octombrie, Curtea de Apel București a dat pedepsele definitive în acest dosar: senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu — doi ani și patru luni închisoare, fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș — doi ani și opt luni cu executare, Alexandru Bucșă (fost vicepreședinte The Rompetrol Group Olanda) — 6 ani cu executare; Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanțelor) — 2 ani și patru luni cu executare. Principalul inculpat din acest dosar, Dinu Patriciu, a decedat în luna august la Londra.

Pe 14 octombrie, omul de afaceri Marian Iancu, fost patron al echipei de fotbal Poli Timișoara, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 12 ani închisoare în dosarul RAFO. El este acuzat că, împreună cu Constantin Mărgărit și Octavian Iancu, în calitate de administratori ai SC VGB Impex SRL București, a coordonat și determinat încheierea fictivă a unor documente justificative de achiziții de produse petroliere. Pe latură civilă, instanța a dispus confiscarea sumelor de 232 milioane lei, 91 milioane dolari, 57 milioane dolari, 13 milioane euro de la Marian Iancu, precum și trei terenuri ale acestuia din București.
Marian Iancu a fost condamnat și în dosarul RAFO-Carom la 13 ani și opt luni de detenție, în urma unei sentințe date pe 16 decembrie de Tribunalul București. De asemenea, Ovidiu Tender a primit 11 ani și patru luni închisoare și plata sumei de 138 milioane lei. În acest ultim caz, decizia nu este definitivă.

O condamnare definitivă de patru ani și șase luni închisoare a primit și fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc, acuzat de deturnare de fonduri. Decizia a fost dată pe 17 octombrie de Curtea de Apel București, instanță care l-a obligat pe Necolaiciuc să plătească statului român 2 milioane de euro.

Deputatul PSD Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, a fost condamnat pe 15 octombrie de ÎCCJ la doi ani de închisoare, în dosarul referitor la renovarea casei mamei sale din localitatea Voluntari. Decizia nu este însă definitivă.

sursa: agerpres