Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, propus pentru funcția de PROCUROR GENERAL al României


Publicat

augustin lazar

augustin lazarAugustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României, post rămas liber după demisia lui Tiberiu Niţu. Propunerea a fost trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, iar Lazăr urmează să fie numit în funcție prin decret prezidențial semnat de președintele României, Klaus Iohannis.

Augustin Lazăr are o experiență de 34 de ani în magistratură. El a instrumentat anchetele Brăţărilor Dacice furate şi prăbuşirea avionului condus de Adrian Iovan, în Munţii Apuseni.

Născut în comuna Rădeşti din judeţul Alba, Lazăr are 58 de ani şi este profesor universitar doctor la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013.

În cursa pentru conducerea Ministerului Public au mai fost înscrişi Codruţ Olaru (adjunct al procurorului general, fost procuror-şef DIICOT), Oana Schmidt-Hăineală (fost preşedinte CSM) şi Gheorghe Ivan (procuror la Parchetul ÎCCJ, fost şef DNA Galaţi). Cei patru candidaţi au participat, anterior, la discuţii cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Potrivit procedurii, numirea în funcția de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a lui Augustin Lazăr, se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Criteriile pe care au trebuit să le îndeplininească persoanele care vizează funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție sunt: cel puțin 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare și să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani; capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare. Sunt şi criterii de integritate.

Reamintim că funcţia de procuror general a rămas vacantă după demisia lui Tiberiu Niţu, urmărit penal de DNA în dosarul coloanelor oficiale.

“Ministrul justiției a transmis astăzi, 1 aprilie 2016, Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ) a domnului procuror Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 1 din Legea 303/2004, procurorul general al PICCJ este numit de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

În cadrul dialogului cu ministrul justiției, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea și autoritatea necesară pentru reformarea și consolidarea Ministerului Public.

Domnul procuror Augustin Lazăr are o experiență relevantă în management judiciar, având o vechime în funcția de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcții de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat și instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea și repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internațională. Anterior, ca procuror șef la secția de anticorupție, urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acțiunea de reformare și modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituții.

În desemnarea propunerii, ministrul justiției a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experiența profesională și managerială relevantă și capacitatea decizională.

Ministrul justiției mulțumește tuturor procurorilor care au participat la procesul de selecție pentru ocuparea funcției de procuror general al PÎCCJ, pentru implicare și profesionalism”, se arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Augustin Lazăr nu a fost implicat în nici un scandal şi nu a avut probleme care să îi fi pus sub semnul întrebării activitatea de procuror. A devenit cunoscut la nivel naţional şi internaţional pentru anchetele derulate în dosare de recuperare a brăţărilor dacice din aur sustrase, începând cu anul 1998, din situri arheologice aflate în Munţii Orăştiei. Alături de acestea au mai fost recuperate sute de monede din aur, precum şi un tezaur format dintr-un colier şi doi cercei de aur furat din situl cetăţii dacice de la Căpâlna. Totul a început în septembrie 2004, când procurorul Augustin Lazăr a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva. Ulterior, datorită complexităţii, ancheta a fost preluată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Au fost trimise în judecată grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice monumente UNESCO. Prejudiciul provocat statului român depăşeşte 5 milioane de euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare la închisoare pentru 12 inculpaţi, care trebuie să plătească daune de aproape 3 milioane de euro. Rezultatul acestei activităţi de 10 ani este, pe lângă recuperarea tezaurelor, şi o jurisprudenţă naţională privind regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Cea mai recentă anchetă de amploare condusă de Augustin Lazăr este cea de la galeria de artă Artmark, unde au avut loc percheziţii la sfârşitul lunii februarie 2016. Atunci au fost indisponibilizate pentru verificări 2.000 de tablouri, 1.050 monede antice din argint, 102 artefacte din metal, 12 statuete şi vase ceramice. Tot Lazăr a iniţiat primele activităţi de cercetare şi în ancheta avionului prăbuşit în Apuseni. Ulterior, dosarul a fost transmis procurorilor militari din Parchetul General.

A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2013. A fost reînvestit în funcţie pentru un nou mandat de 3 ani, la 1 ianuarie 2016. Între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, unde, împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-a adus la Bucureşti pe procurorii deveniţi între timp celebri, Lucian Papici, Daniel Morar şi Ovidiu Buduşan. Lazăr este considerat unul dintre fondatorii DNA şi DIICOT, care au devenit două dintre structurile cele mai performante din cadrul Ministerului Public.

“Era perioada în care „infractori cu gulere albe” săvârşeau, mai mult sau mai puţin la vedere, escrocherii de anvergură zise „scheme, montaje” sau „inginerii economico-financiare” importate, veritabile teste de inteligenţă pentru victime, dar şi pentru autorităţile neavizate. În perioada următoare, exercitarea acţiunii penale a provocat – după cum ne avertizau colegii italieni încă de la început – un contra-val de resentimente, insinuări şi acţiuni ostile. Însă, acestea nu au putut împiedica soluţionarea legală a cauzelor şi nici înfiinţarea noilor structuri specializate de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Tinerii procurori delegaţi din ţară, care au debutat în Secţia Anticorupţie, au confirmat resursele profesionale, devenind în câţiva ani liderii PÎCCJ, precum şi ai DNA, DIICOT, noile structuri specializate ale MP, conforme cu standardele europene”, astfel descrie Augustin Lazăr perioada petrecută atunci la Parchetul General într-un interviu publicat în revista Universul Juridic.

Procurorul Augustin Lazăr a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2004 este doctor în drept al Universităţii din Cluj-Napoca. unde a publicat teza de doctorat cu titlul ”Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a activat cea mai mare parte a carierei sale, a avut în cercetare şi dosare privind retrocedări ale unor imobile din municipiul Sibiu în care au existat reclamaţii şi împotriva fostului primar Klaus Johannis, în prezent preşedinte al României. Lazăr a declarat, însă, că nu îl cunoaşte pe preşedintele Klaus Johannis şi că nu îşi datorează cariera şi funcţiile obţinute nimănui. Nu în ultimul rând, Augustin Lazăr a avut o relaţie deschisă şi de colaborare cu mass-media, lucru care i-a permis să îşi construiască o imagine pozitivă şi în presă.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Peste 20% dintre creditele contractate în România sunt cu ratele amânate. Ce spune un reprezentant al băncilor

Publicat

Peste 20% dintre credite au rata amânată, în baza moratoriului legislativ. După 1 ianuarie 2021 se va vedea comportamentul la plată al acestor clienţi, consideră preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.

„Un portofoliu de 22% la nivelul sistemului are ratele amânate la plată. O să vedem comportamentul real la plată după 1 ianuarie 2021. În această perioadă trebuie să fim proactivi şi să venim aproape de client, pentru a preîntâmpina anumite derapaje.

Ca în automobilism, sunt derapaje controlate şi derapaje necontrolate. Noi trebuie să fim în orice clipă în condiţiile unor derapaje controlate, nu necontrolate”, a arătat Oprescu.

Acesta susține că „suntem într-un mediu scăzut al dobânzilor, care nu este numai în România, ci peste tot în lume. Toate pieţele europene şi cele din jurul nostru au scăzut dobânda de referinţă şi toate, având tracţiune pe nivelul dobânzilor, au dus la scăderea dobânzilor. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la noi. Din punctul nostru de vedere era un trend uşor de anticipat. Este foarte bine că am avut pedală în această perioadă şi am putut veni de la un nivel ridicat pentru a putea scădea dobânda şi avem această pedală în continuare”.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat de presă Ioan Lazăr, ALDE Alba: Treziți-vă!! Nu mai loviți în fermierii din Alba! (P)

Publicat

”Legea anti-secetă declarată astăzi de către Curtea Constituțională a României ca fiind neconstituțională mi se pare de o atrocitate maximă împotriva agricultorului și fermierului român.

Decizia de astăzi a Curții Constituționale îmi ridică foarte mari semne de întrebare asupra onestității acestui Guvern PNL! Personal, văd un mare blat între PNL și PSD, făcut din nou pe seama agricultorului și fermierului român.

Aceasta este picătura care a umplut paharul! Nu am fost unul dintre cei care să comentez foarte mult deciziile judecătorilor din cadrul Curții Constituționale, pentru că am respectat mereu statul de drept și tot ce înseamnă aceasta!

Decizia de astăzi însă ne spune tuturor agricultorilor și crescătorilor de animale din județul Alba că statului român nu îi pasă de noi! AJUNGE!! Consiliul Județean Alba este într-o totală indiferență fată de fermierii din Alba, Guvernul LuCOVID și președintele “Pas Împiedicat” sunt împotriva fermierilor noștri, iar prin decizia de astăzi nici măcar Justiția nu le este alături celor care trudesc prin soare și ploi pentru agricultura românească.

Despăgubirile și amânarea ratelor la bănci pentru agricultorii și fermierii din județul Alba sunt acum în aer! Este vorba în principal despre acele despăgubiri acordate producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile.

Fără o bază legală, acestea nu vor mai putea fi acordate. Iar blatul dintre PSD și PNL este evident, având în vedere faptul că PSD practic are sub control Curtea Constituțională, iar sesizarea Curții Constituționale a fost făcută de?? Ați ghicit: chiar de către Guvernul LuCODIV!

De astăzi o spun deschis: voi intra în lupta electorală pentru toți agricultorii și fermierii din județul Alba, grav afectați atât de incompetența guvernului PNL, cât și de indiferența și indolența actualei conduceri a CJ Alba! Dați fermierilor din Alba ce li se cuvine! Deschideți târgurile de animale!”, a declarat Ioan Lazăr într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Daimler a anunțat concedierea a 15.000 de angajați, însă numărul final ar putea fi mai mare. Concernul are două fabrici în Alba

Publicat

Daimler hala productie 8G-DCT Sebes

Daimler va trebui să reducă mai multe locuri de muncă decât cele 15.000 anunțate anterior, a declarat șeful diviziei de resurse umane a companiei, pentru agenția germană DPA. Compania deține în România două fabrici în Cugir şi Sebeş, unde lucrează mii de angajați.

Industria auto a fost puternic lovită de pandemia generată de noul coronavirus, care a închis fabricile și showroom-urile, forțând producătorii auto să caute reducerea costurilor.

Deși nu a spus exact câte posturi ar urma să fie eliminate, Wilfried Porth, directorul diviziei de relații de muncă Daimler a spus că numărul acestora va fi mai mare de 15.000, informează Europe.autonews.com. Ola Kallenius, CEO-ul Daimler, a avertizat săptămâna trecută că va fi necesară reducerea costurilor, compania confruntându-se cu una dintre cele mai mari scăderi a cererii de mașini și camioane din istorie.

În luna noiembrie a anului trecut, Daimler anunțase un plan de a reduce 10.000 de locuri de muncă până la finalul lui 2022. Aceste reduceri de personal trebuie negociate cu sindicatele și reprezentanții angajaților, aceștia constituind jumătate din Consiliul de supraveghere al Daimler.

Compania acceptase anterior să nu facă concedieri până la finalul deceniului, însă planul lăsa posibilitatea unei renegocieri în cazul unor schimbări economice majore.

Daimler are peste 250.000 de angajați la nivel mondial și deține în prezent mai multe mărci de mașini, autobuze și camioane precum Mercedes-Benz, Mercedes-AMG, Smart Automobile, Freightliner, Western Star, Thomas Built Buses, Setra, BharatBenz, Mitsubishi Fuso, dar și acțiuni la Denza, KAMAZ, Renault-Nissan și EADS.

Star Transmission, o unitate de producţie strategică pentru Grupul Daimler, a luat naştere în 2001, ca rezultat al unui joint-venture româno-german, capitalizând experienţa locală de două secole în prelucrarea metalelor şi expertiza concernului german, unul din liderii pieţei mondiale de maşini premium şi vehicule comerciale. În 2013, Daimler a devenit acţionar unic al Star Transmission Cugir şi a deschis o bază de montaj, Star Assembly Sebeş, consolidându-şi poziţia şi devenind astfel una din cele mai importante investiţii străine în România.

Valoarea totală a investiţiilor realizate de Daimler la Sebeş şi Cugir depăşeşte 600 de milioane de euro.

sursa: europe.autonews.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Hărțuirea morală la locul de muncă, sancționată prin lege. Ce amenzi riscă angajatorii sau salariații. Proiect adoptat

Publicat

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decisional, propunerea legislativă referitoare la interzicerea hărţuirii morale la locul de muncă. Angajatorii și salariații care nu vor respecta noile reguli vor risca amenzi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, precum şi a Legii nr. 202/2002, în sensul instituirii unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea hărţuirii morale la locul de muncă.

Potrivit textelor adoptate, „constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi”.

Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauza că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În caz contrar, sancţiunea este amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.

De asemenea, este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.

Angajatul victimă a hărţuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită, mai prevede proiectul.

Potrivit proiectului, constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

„Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii: a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză; b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză; c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit; d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale; e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii; f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului”, mai stabileşte proiectul.

Hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare se aplica în mod corespunzător, mai prevede textul adoptat.

sursă: Agerpres

sursă foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate