Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, propus pentru funcția de PROCUROR GENERAL al României

Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României, post rămas liber după demisia lui Tiberiu Niţu. Propunerea a fost trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, iar Lazăr urmează să fie numit în funcție prin decret prezidențial semnat de președintele României, Klaus Iohannis.

Augustin Lazăr are o experiență de 34 de ani în magistratură. El a instrumentat anchetele Brăţărilor Dacice furate şi prăbuşirea avionului condus de Adrian Iovan, în Munţii Apuseni.

Născut în comuna Rădeşti din judeţul Alba, Lazăr are 58 de ani şi este profesor universitar doctor la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013.

În cursa pentru conducerea Ministerului Public au mai fost înscrişi Codruţ Olaru (adjunct al procurorului general, fost procuror-şef DIICOT), Oana Schmidt-Hăineală (fost preşedinte CSM) şi Gheorghe Ivan (procuror la Parchetul ÎCCJ, fost şef DNA Galaţi). Cei patru candidaţi au participat, anterior, la discuţii cu ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Potrivit procedurii, numirea în funcția de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a lui Augustin Lazăr, se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Criteriile pe care au trebuit să le îndeplininească persoanele care vizează funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție sunt: cel puțin 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare și să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani; capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare. Sunt şi criterii de integritate.

Reamintim că funcţia de procuror general a rămas vacantă după demisia lui Tiberiu Niţu, urmărit penal de DNA în dosarul coloanelor oficiale.

“Ministrul justiției a transmis astăzi, 1 aprilie 2016, Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ) a domnului procuror Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 1 din Legea 303/2004, procurorul general al PICCJ este numit de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

În cadrul dialogului cu ministrul justiției, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea și autoritatea necesară pentru reformarea și consolidarea Ministerului Public.

Domnul procuror Augustin Lazăr are o experiență relevantă în management judiciar, având o vechime în funcția de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcții de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat și instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea și repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internațională. Anterior, ca procuror șef la secția de anticorupție, urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acțiunea de reformare și modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituții.

În desemnarea propunerii, ministrul justiției a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experiența profesională și managerială relevantă și capacitatea decizională.

Ministrul justiției mulțumește tuturor procurorilor care au participat la procesul de selecție pentru ocuparea funcției de procuror general al PÎCCJ, pentru implicare și profesionalism”, se arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Augustin Lazăr nu a fost implicat în nici un scandal şi nu a avut probleme care să îi fi pus sub semnul întrebării activitatea de procuror. A devenit cunoscut la nivel naţional şi internaţional pentru anchetele derulate în dosare de recuperare a brăţărilor dacice din aur sustrase, începând cu anul 1998, din situri arheologice aflate în Munţii Orăştiei. Alături de acestea au mai fost recuperate sute de monede din aur, precum şi un tezaur format dintr-un colier şi doi cercei de aur furat din situl cetăţii dacice de la Căpâlna. Totul a început în septembrie 2004, când procurorul Augustin Lazăr a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva. Ulterior, datorită complexităţii, ancheta a fost preluată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

Au fost trimise în judecată grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice monumente UNESCO. Prejudiciul provocat statului român depăşeşte 5 milioane de euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare la închisoare pentru 12 inculpaţi, care trebuie să plătească daune de aproape 3 milioane de euro. Rezultatul acestei activităţi de 10 ani este, pe lângă recuperarea tezaurelor, şi o jurisprudenţă naţională privind regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Cea mai recentă anchetă de amploare condusă de Augustin Lazăr este cea de la galeria de artă Artmark, unde au avut loc percheziţii la sfârşitul lunii februarie 2016. Atunci au fost indisponibilizate pentru verificări 2.000 de tablouri, 1.050 monede antice din argint, 102 artefacte din metal, 12 statuete şi vase ceramice. Tot Lazăr a iniţiat primele activităţi de cercetare şi în ancheta avionului prăbuşit în Apuseni. Ulterior, dosarul a fost transmis procurorilor militari din Parchetul General.

A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2013. A fost reînvestit în funcţie pentru un nou mandat de 3 ani, la 1 ianuarie 2016. Între 1998 şi 2001, Augustin Lazăr a fost şeful Secţiei a II-a de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, unde, împreună cu fostul procuror general adjunct din acea perioadă, Mircea Zărie, i-a adus la Bucureşti pe procurorii deveniţi între timp celebri, Lucian Papici, Daniel Morar şi Ovidiu Buduşan. Lazăr este considerat unul dintre fondatorii DNA şi DIICOT, care au devenit două dintre structurile cele mai performante din cadrul Ministerului Public.

“Era perioada în care „infractori cu gulere albe” săvârşeau, mai mult sau mai puţin la vedere, escrocherii de anvergură zise „scheme, montaje” sau „inginerii economico-financiare” importate, veritabile teste de inteligenţă pentru victime, dar şi pentru autorităţile neavizate. În perioada următoare, exercitarea acţiunii penale a provocat – după cum ne avertizau colegii italieni încă de la început – un contra-val de resentimente, insinuări şi acţiuni ostile. Însă, acestea nu au putut împiedica soluţionarea legală a cauzelor şi nici înfiinţarea noilor structuri specializate de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate. Tinerii procurori delegaţi din ţară, care au debutat în Secţia Anticorupţie, au confirmat resursele profesionale, devenind în câţiva ani liderii PÎCCJ, precum şi ai DNA, DIICOT, noile structuri specializate ale MP, conforme cu standardele europene”, astfel descrie Augustin Lazăr perioada petrecută atunci la Parchetul General într-un interviu publicat în revista Universul Juridic.

Procurorul Augustin Lazăr a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2004 este doctor în drept al Universităţii din Cluj-Napoca. unde a publicat teza de doctorat cu titlul ”Ancheta antifraudă în mediul afacerilor”. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a activat cea mai mare parte a carierei sale, a avut în cercetare şi dosare privind retrocedări ale unor imobile din municipiul Sibiu în care au existat reclamaţii şi împotriva fostului primar Klaus Johannis, în prezent preşedinte al României. Lazăr a declarat, însă, că nu îl cunoaşte pe preşedintele Klaus Johannis şi că nu îşi datorează cariera şi funcţiile obţinute nimănui. Nu în ultimul rând, Augustin Lazăr a avut o relaţie deschisă şi de colaborare cu mass-media, lucru care i-a permis să îşi construiască o imagine pozitivă şi în presă.