Autostrada Orăştie-Sibiu l-a dus pe fostul director CNADNR, Narcis Neaga, la DNA. Este în control judiciar pe cauţiune, pentru abuz în serviciu

Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pe o durată de 60 de zile, începând de miercuri, pentru fostul şef CNADNR, Narcis Neaga. Acuzaţiile sunt de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, iar dosarul este legat de Autostrada Orăştie-Sibiu.

Fostul şef CNADNR a fost audiat miercuri mai bine de şase ore de DNA, în dosarul autostrăzii. Reamintim că acesta a fost demis în 8 decembrie de la conducerea companiei, de către ministrul Transporturilor, Dan Costescu.

Citeşte şi Narcis Neaga, directorul CNADNR, a fost DEMIS din funcţie, de ministrul Transporturilor, după scandalul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, ajuns în atenţia DNA

Narcis Neaga va depune o cauțiune în valoare de 300.000 lei, “care va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei de 300.000 lei, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. Cauțiunea se va depune în termen de 10 zile”, se arată într-un comunicat DNA.

Potrivit sursei citate, “nedepunerea cauțiunii atrage înlocuirea măsurii cu alta mai gravă”.

Din ordonanța întocmită de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora :

“La data de 15 mai 2014, inculpatul Neaga Narcis, în calitate de director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind „Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internaționala a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale.

Ulterior, inculpatul a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind:

– „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965”,

– „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070”.

Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).

Ulterior, printr-o sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la data de 15.05.2014 până la data de 23.12.2014, data înregistrării cererii arbitrale.

Toate aceste acțiuni au avut au drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022,65 lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov).

De asemenea, prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare.

Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea Inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor.

Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Neaga Narcis trebuie să respecte următoarele obligații:

– să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și la Secția 3 Poliție București ori de câte ori este chemat;

– să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Secția 3 Poliție București cu privire la schimbarea locuinței;

– să se prezinte la Secția 3 Poliție București, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

– să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent;

– să nu se apropie de ceilalți inculpați/alți participanți la comiterea infracțiunii/ martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale.

Inculpatului Neaga Narcis i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, potrivit DNA.

Reamintim că, în contextul demiterii lui Neaga de la şefia CNADNR, a fost amintit un raport al corpului de control al Ministerului Transporturilor.

CNADNR nu a cerut penalități de întârziere de circa 4,2 milioane de lei de la compania care a construit tronsonul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăștie. De asemenea, conducerea companiei a fost acuzată că nu a urmărit corect desfășurarea acestui contract.

Raportul corpului de control, în baza căruia s-a sesizat și DNA, arată că CNADNR a angajat firme de avocatură deși nu avea nevoie, că Neaga ar fi mințit presă când a primit o cerere de informații, dar și că preluarea de către CNADNR a bucății de autostradă care ulterior a început să se surpe și a fost închisă a fost o greșeală.

Mai mult, Corpul de control a arătat că preluarea de către CNADNR a bucății de autostradă (care ulterior a început să se surpe și a fost închisă) a presupus „asumarea unui risc nejustificat privind siguranță circulației”.

Reamintim că procurorii DNA au deschis un dosar penal în rem în cazul construirii segmentului de drum Cunţa-Săliște, de pe Autostrada Sibiu-Orăștie, tronson afectat de probleme și care a fost închis și demolat parțial la nici un an de la deschidere.

Ancheta DNA vine după ce atât CNADNR, cât și Ministerul Transporturilor, în urma unui raport al Corpului de Control, au sesizat procurorii de posibile probleme în desfășurarea contractului.

VEZI Raportul 1 și Raportul 2 

Citeşte şi Autostrada demolată: Cum a fost forțat constructorul să deschidă circulaţia între Cunţa şi Sălişte, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale